586 matches
-
a unor noi mănăstiri, problema tibetană rămâne o temă sensibilă, o temă cu un puternic ecou internațional. În nord-vestul Chinei se întinde provincia Xinjiang, locuită în cea mai mare parte de triburile uigure, vorbitoare ale unei limbi din familia limbilor turcice. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în climatul turbulent și nesigur de atunci, populația uigură a reușit să întemeieze un nou stat: Turkestanul de Est, care a fost, după aceea, desființat de noua putere chineză. Uigurii, care numără
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Ienikioi, Isaccea, Mahmudia, Malcoci, Mecdankioi, Morighiol, Niculițel, Parcheș, Pârlitu, Prislopu, Sabangia, Sarighiol, Sarinasip, Somara, Telița și Tulcea 614. Plasa Măcin cuprindea 15 comune, după cum urmează: Balabancea, Carcaliu, Carjilari, Cerna, Coium Panar, Garvăn, Greci, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcica și Văcărești 615. Plasa Babadag cuprindea 23 de comune, printre care: Alibeikioi, Armutlia, Babadag, Beșkioi, Beidaud, Bugeac, Caramankioi, Caranasip, Casapkioi, Casamcea, Ciamurli de Sus, Ciamurli de Jos, Ciucorova, Congaz, Enisaia, Jurilovca, Nalbant, Ortakioi, Potur, Sarikioi 616. Plasa Sulina cuprindea 11
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locul de unde porniseră zgomotele. Ca să vedem Înaintând, cam la o sută de metri, o mulțime care vocifera: praf, fum, o pădure de ciomege, de puști și de torțe aprinse, strigăte pe care nu le Înțelegeam, pentru că erau În azeri, graiul turcic al oamenilor din Tabriz. Baskerville se străduia să-mi traducă: „Moarte Constituției! Moarte Parlamentului! Moarte ateilor! Trăiască șahul!” Zeci de locuitori fugeau În toate direcțiile. Un bătrân târa, legată cu o frânghie, o capră năucă. O femeie se poticni; fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ce a condus Turcia în Marele Război și a instigat la genocidul armean. Din întreg edificiul grandios nu a mai rămas decât un vis nebun, pe care Enver îl urmărește cu o pasiune suicidară : recrearea Imperiului care să reunească națiunile turcice, contrapondere la puterea sovietică. Acesta este noul mare joc al lui Enver, un joc în care sunt prinși, la rândul lor, Corto și Rasputin. Extravagantă și memorabilă, cariera lui Rasputin de instructor militar în armata emirului de la Buhara este un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Senatului și președinte al Alianței Universale. După Jewish Chronicle conferința ar fi adoptat deja un program elaborat de comitetul esecutiv al Anglo-Jewish Association și asupra termenilor căruia delegații trebuie să se înțeleagă pentru a reclama în favoarea evreilor stabiliți în provinciile Turcici toate drepturile civile, politice sau religioase ce se cer pentru supușii creștini ai Porții. Această cerere va fi prezentată sub forma unei note care va purta subsemnătura tuturor societăților evreiești din Europa. Evreii din România trebuie să aibă partea lor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
substratului tracic la care ne mai putem raporta în cercetarea etimologică românească: 4. Lichidarea substratului tracic din afara zonei iliro albaneze și umplerea golului în substrat, dup ă un șir de secole, cu elementul slav, cu diaspora românească, cu ele mentul turcic și cu cel ungro-finic. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii române înseamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social care a determinat schimbar ea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spre sud, cu vastele întinderi micro asiatice sau iraniene unde platourile înalte alternează cu masive având o orogeneză complexă. Astfel se explică pulverizarea masei umane în zona caucaziană într-o multitudine de particule cu tot atâtea individualități (indo europene, caucaziene, turcice 59). În schimb, Carpații sunt mai scunzi și contorsionați, înconjurați de arii joase, unele, în trecut, pline de mlaștini. Au fost ocolite de invadatori, fapt ce le-a permis unor comunități să-și găsească adăpost (de pildă, iașii). Numeroasele pasuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care să asigure continuarea propriului sistem bazat pe păstorit. Nu întâmplător, unele triburi s-au înstăpânit, în Europa, peste stepele ponto caspice sau cele panonice. Altele au preferat să ocupe, în Asia, pășunile de altitudine din Anatolia și Iran. Populațiile turcice au rezistat și chiar, în unele cazuri, au prosperat, impunându-se în detrimentul autohtonilor deoarece au introdus un mod de viață bazat pe transhumanță în regiuni unde acesta era inexistent. De pildă, azerii reprezintă o populație turcofonă de origine iraniană. Explicația
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Sânziana provine de la Sfânta Diana (fiind întâlnit în Ardeal și Moldova), în timp ce Drăgaicele poate deriva din cuvântul dragoste (fiind răspândit în Muntenia). 108 Pe parcursul istoriei, s-a remarcat că mongolii s-au adaptat mai degrabă la primul mediu, iar cele turcice la cel de-al doilea. 109 Să nu uităm totuși că în dicționarul limbii române este consemnată o pondere relativ însemnată de cuvinte cu etimologie necunoscută (dintre care măcar o parte ar putea proveni din limba geto dacilor). 110 Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de lemn “Adormirea Maicii Domnului”, în 1734. Ca în multe alte cazuri, așezarea omenească și-a luat numele de la cursul de apă, hidronimul Oituz. Et.: unii învățați cred că Uz, Oituz, Poiana Uzului (al doilea termen) păstrează amintirea unei populații turcice - pecenegii sau uzii-, teorie respinsă de A. Philippide (Originea românilor). Iorgu Iordan (Toponimia românească) e de părere că Oituz provine dintr-un apelativ turcesc otuz sau oltuz “treizeci” (de izvoare), fiind întâlnit și în onomastica maghiară - Uzei, Ozun, Uzon (întâlnit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Așezate la periferia estică a Imperiului, Țările Române au avut un amestec mai redus cu etniile asiatice și mai intens cu etnii provenite din celelalte două imperii: Țarismul (Țar, de la Cezar) în Nord-Est și Habsburgii în Vest. Migrațiile unor seminții turcice au fost mai mari spre Dobrogea și nesemnificative spre Muntenia, Moldova-Bucovina și Transilvania. Așezate mai spre centrul Europei, Transilvania și Bucovina au stat sub influențele sașilor, secuilor și ungurilor, ale autorităților imperiale austriece și ungare, cu gusturi mai accentuate pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
politice: voievodate, cnezate, jupanate, boieri religie: organizarea a Bisericii, adoptarea cultului ortodox cultură: limba religioasă, de cultură și cea oficială este În perioada medievală limba slavonă (slava veche) elita: este formată inițial din urmașii familiilor slave Bulgarii, neam de origine turcică În 680 se așează În sudul Dunării Popoare migratoare târzii: pecenegii, uzii, cumanii Cumanii În 1227 sunt creștinați În rit catolic și apare Episcopia Civitas Milcoviae (Focșani) 20 În 1240-1241 În urma invaziei mongole (tătare) trec În Ungaria și Transilvania unde
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
got. gotic i.e. indoeuropean ir., iran. iranian lat. latin lat. pop. latinesc popular magh. maghiar pol. polonez prus. prusian rom. romînesc rus. rusesc sanscr. sanscrit săs. săsesc sl. slav slov. slovac srb. sîrbesc tătăr. tătărăscul tc. turcesc osmanlîu trac. tracic turc. turcic (peceneg, cuman) ucr. ucrainean v.sl. vechi slav Despre numele de locuri, în general Statutul numelor de locuri Numele de locuri sau toponimele (cum sunt cunoscute în lucrările de specialitate mai noi) sunt numele proprii ale unor „obiecte“ sociogeografice (numite și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slavi, maghiari, turci, greci, germani etc.) și integrarea lor în sistemul de nume al limbii romîne (adaptare fonetică, încadrare morfologică, tipologie toponimică). Exemple: Bistrița, Cernavodă, Dîmbovița, Ialomița, Milcov, Prahova, Putna, Snagov, Suceava (vechi slave), Bahlui, Călmățui, Caracăl, Covurlui, Teleorman, Vaslui (turcice), Adjud, Aiud, Beiuș, Căptălan, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Sebeș, Trotuș (maghiare), Bungard, Ghimbav, Șelimbăr (germane), Bozovici, Oravița, Grivița, Sadova, Toplița, Cacica, Golovița, Zahorna, (neoslave), Agigea, Babadag, Caraorman, Murighiol (turcești). Dificultatea principală privind stabilirea toponimelor împrumutate din alte limbi constă în confuzia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți să-i „copleșească“ denominativ pe autohtonii „înrădăcinați“ toponimic înainte de venirea lor). Chiar păstrarea de către romîni a unor toponime slave (Tîrnava, Belgrad), spre deosebire de maghiari și de sași, care au preluat traducerea turcică (Küküllő, respectiv Kokel) sau le-au tradus ei înșiși (Fehérvár, Weissenburg) demonstrează că romînii au fost prezenți sau chiar au participat la crearea toponimelor slave, poate în perioada bilingvismului, pe cînd nou-veniții le-au considerat „străine“ și le-au tradus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Jarbata, Mușat, Pičor. Celelalte populații care au conviețuit în anumite spații și pe o durată mai lungă sau mai scurtă sunt reprezentate în toponimia din teritoriul romînesc în proporție mai restrînsă și în forme mai puțin profunde decît slavii. Popoarele turcice (cumanii și pecenegii) au lăsat urme puține și nesigure onomasiologic și lingvistic în toponimia romînească: Peceneaga, Pecineaga, Pecineagul, Beșineu, Beșinou, Beșinova, Comána, Cómăna, Comani, Comăneasa, Uzul, Iași, Bahlui, Bohui, Călmățui, Covurlui, Vaslui. Stratul maghiar acoperă, cum e firesc, partea de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au fost prezentate documente istorice care să sprijine această teorie), consemnăm ipoteza unei baze pecenego-cumane argis, „înălțime, ridicătură de teren“ (susțin această ipoteză toponimele destul de apropiate geografic, care au aceeași origine: Teleorman, Călmățui, Derlui, Covurlui, Teslui, Turlui etc.). În limba turcică respectivă (cel mai probabil cumană, avînd în vedere zona), fie vechiul toponim existent în limba romînă într-o formă apropiată de atestările medievale Argheș, Argyas, Arghish etc. a fost modificat și retransmis romînilor în noua formă (în care, de pildă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi preferat cei care ocoleau vama și care deveneau, astfel, tîlhari, furi (contrabandiști, cu un cuvînt modern), iar Drumul Bîrladului ar fi fost sinonim cu „porecla“ toponimică Vama Cucului. Numele berladnicilor a fost pus în legătură, de altfel, cu v. turcic birladi, „s au unit“, „s-au asociat“ (pentru a vagadonda și a tîlhări), asemănător ca evoluție cu brodnic < v. rus broditi, „a pribegi, a vagabonda“. Mai mulți lingviști și istorici au preluat etimonul reconstituit astfel și au propus, în completare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv și a afluenților săi) și probabilă istoric (prin trecerea numelui de la rîu la oraș și la ținut), înlăturînd totodată obsedanta asociere a populației romînești cu tîlharii berladnici. Aceștia, de altfel, au fost identificați de către specialiști ca fiind o populație turcică nomadă care cutreiera stepele rusești, neavînd cu zona Bîrladului decît o apropiere de nume. Familia toponimelor avînd la bază radicalul slav brl este extinsă, cuprinzînd, printre derivatele sale, un rîu Berlad în Podolia, foarte apropiat formal de hidronimul și oiconimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ipoteze privind originea toponimului Caraș: Karas (fără a i se explica rădăcina) + magh. jo, „rîu“ (al cărui i nu prea se găsește în variantele atestate; rădăcina sl. cras, „ascuțit“ sau crasno, „frumos“, fără a se detalia structura și evoluția; răd. turcică kara, „negru“ + sü, su „apă“ „rîu“ (nume omonim cu cel al văii Karasu pe care se află Cernavodă), care însă nu poate justifica apariția, inclusiv în maghiară, la inițială, a secvenței cra, și evoluția su > ș (iar identificarea cu Feketeviz
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu identificaseră o alternativă mai plauzibilă). Faptului că multe dintre toponimele romînești terminate în -ui, -lui nu erau hidronime nu i s-a acordat impor tanță, considerîndu se că ar putea fi vorba de transfer. Nici prezența acestui presupus formant turcic doar în hidronimele mici (oare apele mari și mijlocii nu le-au atras atenția turcicilor, sau n-au putut să-și impună toponimele în concurență cu cele străvechi, traco-dacice, ori chiar cu cele romînești și slave?) nu le-a ridicat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-lui nu erau hidronime nu i s-a acordat impor tanță, considerîndu se că ar putea fi vorba de transfer. Nici prezența acestui presupus formant turcic doar în hidronimele mici (oare apele mari și mijlocii nu le-au atras atenția turcicilor, sau n-au putut să-și impună toponimele în concurență cu cele străvechi, traco-dacice, ori chiar cu cele romînești și slave?) nu le-a ridicat semne de întrebare. Culegerea sistematică a materialului toponimic de pe întreg teritoriul țării și din documente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Buhoi, Mănoi, Hițoi, Săvoi, Bîrzoi, Pîrvoi, Cîrstoi etc.) Se pare că -ui și -lui sunt, de fapt, sufixe diferite, chiar dacă pot fi întîlnite variante probabil contaminate (Văsui-Vaslui, Bărui- Bîrlui, Bohui-Bahlui, Țugui-Țuglui). Dr. Moldovanu crede chiar că sufixul toponimic de origine turcică era doar -lui, paronimul avînd altă sorginte. Unanimitatea existentă pentru o bună perioadă în legătură cu identitatea pseudosufixului (rezultat din formantul turcic) a făcut ca analiza radicalului să nu mai pară importantă. În cazul lui Covurlui, ca și a alte cîteva, s-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pot fi întîlnite variante probabil contaminate (Văsui-Vaslui, Bărui- Bîrlui, Bohui-Bahlui, Țugui-Țuglui). Dr. Moldovanu crede chiar că sufixul toponimic de origine turcică era doar -lui, paronimul avînd altă sorginte. Unanimitatea existentă pentru o bună perioadă în legătură cu identitatea pseudosufixului (rezultat din formantul turcic) a făcut ca analiza radicalului să nu mai pară importantă. În cazul lui Covurlui, ca și a alte cîteva, s-au propus anumite radicale, dar restul, majoritatea, sunt obscure etimologic, poate pentru că sunt, de fapt, hipocoristice extrase din bazele antroponimice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]