105 matches
-
În schimb, și-și schimbă numele În peșcheș. Adică și cel ce dăruiește, și cel ce primește, conștientizează că orice „ceva“ are un preț, iar dăruitorul, de fapt doritorul, se grăbește să achite prețul... Și nu Întâmplător am amintit două turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceva“ are un preț, iar dăruitorul, de fapt doritorul, se grăbește să achite prețul... Și nu Întâmplător am amintit două turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul conștientizat și de primitor, devine haraci - tot turcism -, nu doar conștientizat de primitor, dar cerut insistent, mereu În umbra unor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul conștientizat și de primitor, devine haraci - tot turcism -, nu doar conștientizat de primitor, dar cerut insistent, mereu În umbra unor represalii. De acum nu mai e vorba doar de a propti o avere, ci de a consimți la diminuarea ei; și salutar este ca, În vreme ce poalele movilei sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am întrebat pe bărbatul despre care ni se spusese că ne e confrate: Sunteți român? Da... De unde? De pe Valea Timocului... Adică, de fapt, nu din România, ci din Serbia, am înțeles noi. Vorbea bine românește, dar păstra în vocabular numeroase turcisme, grecisme și mai ales slavonisme. Totuși, ne-am înțeles cu el. Ne-a spus că a făcut școală de bucătari, a învățat bine suedeza, are doi copii, soția este infirmieră medicală și lucrează aici de zece ani. I-am reținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Este un fenomen asupra căruia s-au aplecat de-a lungul timpului și lingviști de talia lui B.P. Hasdeu sau Lazăr șăineanu. Ultimul, în studiul Influența orientală asupra limbii române (1900) face adesea distincție între sensul „vechi și serios” al turcismelor și sensul peiorativ și ironic pe care ele l-au căpătat odată cu trecerea timpului. Dacă ne referim doar la „haram”, în acest volum el primește următoarea definiție principală : „Afurisit, blestemat, opus lui halal”, iar cu sens figurat : „Pe nedrept, nemeritat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în raza simțului comun. „A limbii temelie se mișcă, se clătește“, am putea spune, parafrazându-l pe Alexandrescu; unele straturi ale vocabularului se erodează și dispar văzând cu ochii, altele cunosc o progresie spectaculoasă. Căderea în desuetudine a slavonismelor și turcismelor, declinul influenței neogrecești, afirmarea viguroasă a celei franceze, consecințele pe termen lung ale ideilor Școlii Ardelene - iată doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este de mirare - scrie Albina
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vizând semantismul dezvoltat în limba de origine, neogreaca, precum și din perspectiva tendințelor sale în limba de azi, a valorilor stilistice pe care le dezvoltă: "La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile culturale ale grecismelor și ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă și apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar desigur și faptul că e vorba de un sufix diminutival: diminutivele dezvoltă adesea, prin contrastul dintre sufix și bază, valori ironice (scriitoraș, doctoraș)." Punând sub
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
număr mai redus: a noțiunea de "a conduce" - fundamentală după 1900 în domeniul managementului - era redată în operele cronicarilor moldoveni, prin forme precum: "a ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
special, observă Inga Druță. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir utilizează numeroase unități terminologice de origine turcă, ce aparțin limbajului administrativ, cu termeni complet neadaptați specificului limbii române. Conceptul de "conducător" și funcțiile de conducere ale statului își găseau expresia în turcismele sau în formele mixte etimologic: "sultan", "chehaia", "tefterdar", "reis-effendi" etc, în termeni prin care sunt denumiți slujitorii împaratului: "vizir", "capuchehaiele", "mehtupci-effendi" (primul logofat al vizirului), "cîzlar-agasi" (mai marele eunucilor), "hase-agasi" (sol), "madenkalfasi" (mai mare peste mine), "ischimne- agasi" (însoțitorul Domnului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
grădini de zarzavat, aparținând bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Tot în legătură cu bulgarii de la Huși, Ghibănescu crede că aceștia „au venit aici în trei răstimpuri, ceea ce se constată și din dialectele ce vorbesc: unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme și al treilea cu rusisme”. Afirmația aceasta a sa cuprinde în ea un bun și real amănunt. Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar universitar Gh. I. Năstase
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dintre bulgarii bătrâni de azi, pot da încă informații destul de bune. Cât privește dialectele de care vorbește Ghibănescu, ele există, și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
zâmbească și mă întreabă dacă înțeleg portugheza. Îi spun că înțeleg aproape 50 la sută. Multe cuvinte sună ca în română. De pildă, „palavre” - care înseamnă... vorbe, fără conotație derizorie, ca la noi (și eu, care credeam că e un turcism, deși s-ar putea totuși să fie, pentru că Portugalia, ca și Spania, s-a aflat și ea sub ocupație arabo-musulmană, mai precis, maură!). Portugheza pare... frustă și neîmblânzită, mai puțin rafinată decât alte limbi latine: spaniola, franceza sau italiana. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e încă un exemplu în această situație. Sau Ioan Groșan, Sau Ioan Es. Pop. Ce aduce maramureșanul la întâlnirea cu ceilalți comorienți din provinciile românești? Primul lucru care m-a șocat în București a fost gradul de "orientalizare" al Capitalei, turcisme, arăbisme, balcanisme de tot felul, aici e o lume cu totul altfel decât cea din Maramureș, din Ardeal și din centrul Europei. Aș fi răzbit mai degrabă oriunde în Occident sau în lume, dacă aș fi fugit din țară în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mișcările bulgarilor din sudul Dunării, a avut ramificații și în colonia bulgărescă din Huși”. În ceea ce privește limba vorbită de bulgari, Gh. Ghibănescu a apreciat că au existat trei etape („răstimpuri”), care corespund cu dialectele lor: „unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme, și altul cu rusisme”. Fără îndoială, conviețuirea îndelungată a bulgarilor cu alte populații le-a influențat limba, lingviștii stabilind, ca și în cazul limbii române, pătrunderea unor cuvinte de origine turcă sau rusă. Cei mai vechi locuitori bulgari, care s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
versiune În esperanto improvizată după Doctor fără voie, reducând la esență situația piesei, jucată de noi În doar douăzeci de minute În loc de două ore. Actorii trupei lui Brustein, angajați trup și suflet Într-o comedie fizică, rosteau cuvinte inventate sau turcisme și absurdități preluate din comediile-balet molierești, ca și Bashtahondo-ul din Orghast. Deși exista riscul ca nimeni să nu Înțeleagă, În realitate experimentul a declanșat de fiecare dată o tornadă de râsete În sală, demonstrând forța universal misterioasă a farsei. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tragă butca, Mergând până la un locu, Și așa au purces pă vale, Stătu de oftă cu focu. Întâiul adevărat poem burlesc muntean este Povestea mavroghenească a pitarului Hristache, în metru de cântec de stea, într-un amestec hazliu de mahalagisme, turcisme, grecisme și radicale. Avem de-a face cu o critică de exponent al păturii joase, comic bombastică, prăpăstioasă, răzbunătoare, miticistă, zeflemistă la modul bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nivelul morfosintactic al expresiei și, eventual, ar putea include și pe cel lexical, în sensul stabilit în citatul al doilea de mai sus. A analiza cuvintele din punct de vedere lexical înseamnă a studia proveniența lor istorică (neologism sau arhaism, turcism sau galicism etc.), nu a studia sensul lor propriu-zis (sens propriu sau sens figurat, și aici, sens metaforic, simbolic etc.). Acest din urmă aspect este urmărit exclusiv de semantică. De aceea, cred că Wellek și Warren se referă, pentru stratul
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
și I. Al. Brătescu-Voinești, ca și al pieselor lui Tudor Mușatescu. Umorul este înduioșat și binevoitor, amestec de proză și poezie. O înclinație deosebită are prozatorul pentru descrierea interioarelor de modă veche, prilej de înșirare încântată a unor cuvinte arhaice, turcisme și grecisme, cu mari efecte evocatoare. Cu aceeași savoare lexicală sunt realizate și siluete din Bucureștii de altădată, vechi lăutari și cântăreți bisericești, printre care se întrevede, uneori, silueta lui Anton Pann. Versurile lui T., incluse în Icoane (1891) și
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
cultura românească. A tradus sau a îndemnat pe altcineva să traducă, suportând cheltuielile, romanul neterminat al lui Vincent Voiture, Istoria lui Alțidalis și a Zelidiei (1783), răspândit în mai multe copii manuscrise. Versiunea românească, realizată într-o limbă arhaică (cu turcisme și moldovenisme), dar pitorească și fluentă, are un capitol final (absent în originalul francez), compus poate chiar de el sau de copistul Alexandru Ciohoranul. Tot din inițiativa lui s-a tradus în românește, după Fénelon, Întâmplările lui Telemac (1772), păstrat
DARMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286690_a_288019]
-
de mărci, mai puțin explicite: cuvintele care s-au încărcat în timp, prin uz, de conotații ironice tinzînd spre stabilizare. Acestea provin din anumite zone stilistice, marcate față de uzul standard: multe sînt familiar-argotice, destule arhaice, cu deosebire slavonisme, grecisme sau turcisme din straturi de împrumuturi la modă devalorizate ulterior; candidează însă la această funcție și multe franțuzisme și anglicisme foarte recente, insuficient adaptate, conotînd snobismul contemporan; sînt numeroase diminutivele ironice (țărișoară, scriitoraș), aluziile sau citatele literare comice (din Caragiale: misie, cestiuni
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
Rodica Zafiu Am mai amintit și altă dată de felul în care lexicul românesc favorizează, datorită existenței straturilor sale suprapuse, specializările stilistice ale sinonimelor de diverse origini. Interesant este mai ales cazul în care serii întregi de cuvinte (turcisme și grecisme pitorești, slavisme cu sonorități excesiv consonantice, dar și neologisme latino-romanice intrate în desuetudine) capătă în uz mărci ironice. Tendința această conferă într-o anumită măsură, cum s-a spus de multe ori, suplețe și varietate limbii. Ea comportă
"Odraslă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18166_a_19491]
-
Smyrna, care erau dificil de eliminat, din cauza prea multor martori prezenți, nu mai persistau nici măcar insule de supraviețuitori: femeile și fetele răpite, dispărute în secret în case turcești, sau reeducate în școlile islamice, cum ar fi cea condusă de apostolul turcismului Halide Edip Adıvar; copii adunați în orfelinate; câțiva salvați și ascunși de vecini sau prieteni musulmani; sau, în orașe din centrul orașului, câteva familii au fost cruțate datorită fermității unui vali sau a vreunui caimacam. Aceste masacre au costat viața
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
generații” ce ar fi permis generalizarea folosirii acestor limbi mai mult sau mai puțin noi. În acest context a avut loc limbii române (prin efortul unor oameni precum Ion Heliade-Rădulescu), (grație muncii unor oameni ca August Treboniu Laurian) sau înlocuirea turcismelor și a grecismelor cu neologisme luate din franceză (efect al faptului că de la est și de la sud de Carpați din cea de-a doua jumătate a secolului XIX și-au făcut studiile în Franța). Începând cu cea de-a doua
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
etnice în regiunile care fuseseră mai înainte zone multiculturale precum Khiva/Khwarezmia, valea Fergana și Caucaz. Clasificarea menționată mai sus nu este de aceea nici în detaliu, nici în general suficient de exactă. Un alt aspect dezbătut este influența pan-turcismului și naționalismului în creștere asupra percepțiilor diviziunilor etnice din republicile din Asia Centrală care și-au câștigat de puțină vreme independența. Popoarele turcice diferă de multe ori în ceea ce privește înfățișarea fizică. Majoritatea popoarelor turcice, din vestul Chinei până în răsăritul Europei, se pare
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]