177 matches
-
puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabană Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială, deoarece purta în pântece un viitor sau o viitoare turista!Din Câmpulung Muscel studenții luară autobuzul până la Lerești, iar de acolo porniră pe jos spre cabană Voina, unde făcură un scurt popas pentru un ceai fierbinte și o omleta cu șuncă.... XXXII. CONCURSUL INTERNAȚIONAL "MEMORIA SLOVELOR", de Ion Nălbitoru , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
și dansul următor să-l facem împreună. Era mirată că mă descurc destul de bine în limba cehă. Era normal pentru mine, pentru că vara nu aveam altă ocupație seara sau în zilele libere, decât să iau lecții de cehă direct de la turiste sau turiști, pe care o combinam cu rusa pe unde nu știam varianta cehă, astfel că ne înțelegeam mulțumitor în tot ceea ce doream să ne spunem. La masă, colegii mă tachinau și își dădeau ghionturi la început, dar când au
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
-și corpul cu alifiile antisolare. Aruncă o privire iscoditoare spre locul unde făcea de obicei Gelu plajă și nu îl văzu venit. Poate mai doarme fiind și el obosit după o noapte petrecută cine știe pe unde în compania vreunei turiste. Avea de gând să-l interogheze un pic asupra situației sale sociale. Dacă avea să se implice într-o relație mai apropiată cu el, măcar să știe cu cine se aventurează. Nu era ea tipul de femeie care să facă imprudențe
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
mai mult această noțiune, înțelegi mai bine inutilitatea scrisului. Unii mai folosesc ass, creyând că este o carte de joc. Nuuuuu, de zece ori nu. Deschideți tv+ul pe orice post, o seamă de assuri se rotesc pe ecran. O turistă din țara finilor a rămas gravidă după o baie în Marea Neagră. Ciudat. Avea un ass, mamă, mamă, acum fața este mai mare decât dosul. Nici Ronsard , nici Chenier nu foloseau aceste cuvinte, POATE DACĂ AR FI APUCAT REVOLUȚIILE DIN FOSTELE
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
am mai reușit să înnod firul rupt al iubirii și al vieții în comun, oricât am încercat. Chiar așa? Nu s-a mai găsit o persoană să vă cucerească inima, mai ales că stați la malul mării și vin atâtea turiste aici? Până acum nu, ele vin și pleacă și dacă se întâmplă să mai popsească vreuna, pentru o ședere efemeră în viața mea, nu am contabilizat niciodată momentele. Dar cine știe ce ne rezervă ziua de mâine? Poate mâine, marea va fi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
o cremă protectoare, fetele lui Laurențiu Trifan, soție și fiică, dormitau pe șezlonguri mângâiate de umbra ciupercii cu acoperiș din stuf. Pământul își urma traseul său în Univers, așa că și umbra își schimba locul, lăsând zone neprotejate pe corpul noilor turiste, iar pielea expusă nemilosului soare începu să frigă, să strângă și să usture, așa că s-au hotărât să scurteze prima vizită de plajă cu intenția de a reveni după-amiază, când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
întâlnire pe deasupra. - Hm, o fi și el cazat poate în hotel de ne știa că am venit astăzi și că ne "pândește"de când am venit. - Nu o avea altă ocupație. Cine știe, o fi vreun pierde vară aflat la agățat turiste sosite la mare. - Lasă-l încolo, nu-mi mai aminti de el. Nu vezi că a dispărut? Tu ce-ai mai făcut cu tipul din vis? Tot acolo este? - Da, a intrat în apă apoi nu l-am mai văzut
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
CU! Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cu-cu! Era o frumoasă zi de mai...La o margine de pădure, într-un decor decupat dintr-un pliant promoțional, câțiva turiști și turiste ascultau vrăjiți simfonia primăverii. Stăteau tolăniți pe iarba mătăsoasă, cu ochii închiși și gurile deschise, dornici ca trilurile ce picurau din frunzișul des să le inunde sufletele. Simțeau cum energia lină a misterioaselor ciripituri le purifica celulele otrăvite de stresul
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
De la ultima sa experiență a rămas profund dezamăgită și a renunțat să mai acorde încredere unui bărbat, mai ales că la poziția ei socială, nu-și permitea aventuri de o seară sau de scurtă durată. La mare era o simplă turistă, necunoscută de nimeni, iar dacă relația se dovedea a fi un nou eșec, avea cel puțin avantajul de a fi singura care știa de el. Era un risc asumat. Am trecut destul de ușor peste această remarcă a Mirunei, deși nu
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabana Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială, deoarece purta în pântece un viitor sau o viitoare turistă! Din Câmpulung Muscel studenții luară autobuzul până la Lerești, iar de acolo porniră pe jos spre cabana Voina, unde făcură un scurt popas pentru un ceai fierbinte și o omletă cu șuncă. Cu forțe noi parcurseră încă cinci kilometri prin zăpadă
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
sosirea noastră, a început circul: unii erau înțelegători și s-au mutat, însă cu alții trebuia să apelăm la fermitate. Nu puteam să-i așteptăm ca să-și termine sejurul pentru ca noi să parcăm bărcile la locul lor! Un grup de turiste cu sânii goi, făcând un topless dezgustător pentru vârsta lor trecută de a doua jumătate și cu o fermitate îndoielnică a dotărilor, s-au repezit la bărci cu mâinile prin minciog, admirând peștii, sau punând peștele mai mare în pungile
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
gospodărie, „împingea” mai ales femeile spre turismul pentru comerț. Ele aveau mai multă libertate în planificarea timpului deoarece lucrau la CAP, spre deosebire de bărbați, care lucrau mai ales la fabricile din Arad, având deci un program mai strict. În Ungaria, turiștii/turistele vindeau bunurile procurate din sistemul de distribuție de stat (de exemplu, porțelan) sau furate de la fabrici sau CAP (de exemplu, lenjerie intimă sau flori). Cel mai adesea, turiștii aduceau din Ungaria mâncare, dar și haine și cosmetice pentru membrii familiei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la o plimbare lejeră până la capătul digului din Santa Monica, unde ne așezăm pe o bancă și privim oceanul. Brad încearcă să mă convingă să facem un drum cu mașina pe teren, dar refuz, pentru că m-aș simți ca o turistă acum, când încerc să mă simt ca o nativă, ca soția lui Brad. Având în vedere că n-au trecut decât patru săptămâni și jumătate, mă gândesc că mă descurc destul de bine. Ne plimbăm înapoi în lungul digului, ținându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
că nu poartă chiloți. —Ți-am zis vreodată că sunt pe jumătate scoțian? Marlena Îl privi jumătate zâmbind, jumătate Încruntată. Esmé era În preajmă. La o tarabă, două femei stăteau pe vine deasupra unei grămezi de materiale pândindu-le pe turistele străine. Exact În momentul În care Roxanne și Heidi se uitară spre ele, cea mai bătrână Începu să desfacă un sul de material, trecându-și degetele peste țesătură. Vera se apropie imediat, admirând nuanțele de purpuriu și grena intens, modelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ea mă plimba prin locuri rafinate, la un red wine, la niște scoici, ceva, la magazinele cu bijuterii de argint și chihlimbar. Într-o seară ne-am așezat lângă o fântână arteziană, împreună cu o colegă poloneză. În tembelismul meu de turistă curioasă, i-am reproșat: - Anita, de ce nu avem inclus Auschwitz-ul în program? - Draga mea, scuze, dar vezi tu, pentru mine Auschwitz-ul nu este loc turistic, nu e „vizitabil”. Mie mi-au fost gazați acolo bunicii dinspre mamă. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
repede, că este total ciudat sau chiar greșit să fii femeie, că este ceva în neregulă cu asta. Prima întâlnire s-a produs la Baku, capitala Azerbaidjanului, în 1990. Locuiam în hotelul central, cel de lângă parlament. În holul hotelului, cu excepția turistelor europene, singurele femei, nu erau decât bărbați azeri: recepționeri, chelneri, oameni de serviciu și pur și simplu localnici care veneau în hol să privească femeile accesibile vizual, cele europene. Și asta după șaptezeci de ani de comunism și de egalitarism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
clarviziunii. Sun-o pe Morna. Dedesubt era un număr de telefon și deodată m-a cuprins o agitație vecină cu nebunia. Primește răspunsuri de dincolo. Am rămas țintuită locului în mijlocul trotuarului, declanșând o miniambuscadă. —O cretină, a zis cineva. —O turistă, a zis altcineva. (O insultă mult mai gravă.) —Scuze, am zis. Îmi pare rău. M-am adăpostit de valul de oameni în pragul unei clădiri, mi-am scos mobilul din geantă și, cu degetele tremurând de speranță, am sunat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pedepsită. Îndurare! De altfel milioane de vești de aici - toate mărunte și puțin enervante, nesemnificative totuși - despre mine. Ar fi timpul să ți le povestesc pe rând. Prima. O să te vreau să te Întâlnesc, deci: voi pleca la mare - ca turistă - nu se știe când. Nu contează. Ne vom vedea! Ce senzație! Interesantă. A doua; Repartiția - dar mai Întâi lucrarea. A ieșit bună până la urmă pentru că m-am ambiționat pân’ la urmă și În mod ciudat pentru cei de acasă m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
-și înfățișarea și numele, fără a-și expune motivele pentru care o face, poate face acest lucru și față de sine. Secretul este bine păstrat și la asta se gândesc și oamenii când îl văd. Prostituatele și doamnele de la cercul teosofic, turistele de la Cook și cele ce pierd vremea la magazinul de paan, toate sunt convinse că dacă îl fixează îndeajuns, pot desluși ce zace în spatele măștii frumoase pe care o afișează Bobby. Le creează un fel de dependență. Îl face ațâțător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dar nu‑mi pasă. Atâta timp cât sunt haine de designer de vânzare, altceva nu‑mi trebuie să știu. Ajungem la un stop, plătesc șoferului, având grijă să‑i dau un bacșiș de 50 la sută ca să nu zică că sunt vreo turistă englezoaică zgârcită, și, cu inima tresăltându‑mi, cobor. Și, trebuie să recunosc, prima impresie nu e prea grozavă. Sunt pe o stradă plină de fațade neinspirate de magazine și de clădiri de birouri. Pe cartonaș scria că vânzarea este la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
direcție este Guggenheimul? — În capătul străzii, zice, arătând cu degetul mare. — Aha, spun, confuză. Mersi. N‑are cum. Sunt sigură că Guggenheimul e la mulți kilometri de aici, lângă Central Park. Cum să fie în capul străzii? O fi vreo turistă. Ia să întreb pe altcineva. Dar toată lumea merge atât de repede, că e greu să atragi atenția cuiva. — Hei, zic, practic apucându‑l de braț pe un bărbat în costum. Pentru Guggenheim... — Chiar acolo, zice, arătând din cap și pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
luat‑o din SoHo. Cel puțin... Oare mai sunt în SoHo? Poate ăsta e NoLita. Sau... NoHo? SoLita? Sincer, nu mai știu unde sunt la ora asta și nu vreau să mă uit pe hartă, ca să creadă toți că sunt turistă. Oricum, oriunde aș fi, nu‑mi pasă. Intru. Deschid ușa grea și pășesc în magazin, care e complet gol, cu excepția mirosului de tămâie și a unei muzici ciudate, date la maximum. Mă apropii de un stativ și, luându‑mi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
că știu, însă, pe de altă parte, cine îl învățase să desfacă nasturii cu o singură mână, chiar în timp ce conducea, dar asta nu mă mai interesează acum, nu când el mă dorește atât de mult și mă simt asemenea unei turiste tinere îndrăgostite de țara sfântă și de fascinantul ghid care o cunoaște atât de bine. Udi, încetează, ai nevoie de ambele mâini pentru a conduce, strig eu în timp ce mașina care se îndrepta spre noi din sens opus ne claxonează, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la messa catolică pentru a-i face o plăcere tatălui meu și trebuie să încetez de a mai fi atât de ridicol de încântată de mine însămi. Nu sunt decât o păcătoasă împuțită. Mă rog, nu chiar împuțită!“. Doamna Bradstreet, turista, avea un păcat foarte serios pe conștiință, legat de răposatul ei soț. Uneori simțea că e damnată, alteori gândea că ar trebui să se ducă și să mărturisească totul la poliție („Oare cât or fi știind?“). Hotărî că, pentru moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urmă oară. Ea nici măcar nu știa că eu o înșelasem deja cu altă femeie, cu Marta. Învățasem destul de greu greaca modernă, deși admiram nespus Grecia Antică, dar și pe cea Modernă. Era o țară invadată mereu de turiști și turiste și aveai de unde alege fete frumoase de orice naționalitate. Știam însă puține lucruri despre această țară și începusem să citesc cu nesaț, căci mă îndrăgostisem de ea. Faptul că revenisem din nou în Europa, că scăpasem pentru moment de America
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]