423 matches
-
numit supratema cărții - problema încă nouă și ne- sau prost elucidată a ceea ce Nietzsche a numit primul amoralitate. Acel dincolo de bine și de rău, aplicat de data aceasta tipologiei în roman, în cazul incendiar, nu rareori expediat sau clișeizat, banalizat, turtit în cutia unei moralități previzibile, convenționale, a tânărului, dezordonatului, încărcat de contradicții și reflexe stridente, student petersburghez, cel ce îndrăznește să urmeze modelul napoleonian în crearea propriului destin, modelul celor puternici. Al celor aleși. Nu, bineînțeles că nu e locul
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
Bacovia. Acolo... surpriză! M-am întâlnit pe stradă cu marele poet. Cu capul plecat și mâinile la spate, încerca să treacă strada printr-un loc nepermis. Se baza pe bronzul său nemuritor, deși, în viteza lor nebună, bolizii străzii puteau turti orice fel de bronz. Am avut un sentiment de nemulțumire: Marele poet, atât de mic? Și...direct pe stradă?..în aglomerație?..cu toți trecătorii?.. Atunci mi-a venit ideea să-l aduc la dimensiunile sale cosmice și am exclamat: jos
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
o oră, nu mai mult, apoi venim și ne băgăm cuminți în camerele noastre. -Bine mă, de ce nu spui așa, ia-l și pe derbedeul celălalt și dați-i drumul. Gorila, așa era poreclit educatorul din cauza faptului că avea capul turtit de sus în jos, iar nările erau lățite ca la maimuță, era bucuros că pusese mâna pe așa bunătăți pentru un lucru ușor de rezolvat. Cum s-a văzut cu biletele în mână, Florin Tatu a alergat la ușa prietenului
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
dungă, de sub pălăria de fetru. Arăta bine. Drept, zâmbitor, sigur. Pentru că nu se temea de nimeni, fusese omorât o dată, lucru dovedit; cine poate fi ucis de două ori? Raționament perfect, până în clipa în care unul din oamenii Magistratului i-a turtit capul din nou, asta sub ochii unuia dintre cei mai de seamă invitați, Ministrul Provinciilor. Demnitarul s-a apropiat de cel căzut și a strigat după ajutor. De la bal la spital, numai petrecere nu mai era. Ministrul vroia să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
săbiile, cu paharele. Un nefericit bondar bâzâi cât bâzâi prin fața lui Vasea, apoi se lăsă ușure pe masă, lângă o pată de vodkă. N-apucă însă să plece capul și să soarbă, că Vasea trânti o palmă năprasnică asupra lui, turtindu-i corpul cafeniu și spulberându-i cât acolo păroasele-i piciorușe. Zgomotul loviturii îl trezi pe hangiu care se puse pe văicărit. — Ați văzut? - strigă el printre lacrimi - ați văzut? Nu numai că mi-au furat fata, dar îmi cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rotit privirile către el. M-a durut cumplit. —Nat, mă doare. Fața lui era o mască de ură, cu ochii verzi arzând de furie ca niște picături de acid care ar fi putut arde pielea din jurul lor. Părul îi era turtit și i se lipea de cap ca o șapcă. Arăta de parcă era la mile depărtare, călcând cu ambele picioare pe capul șoferului. Dar mă auzise. A slăbit imediat strânsoarea și și-a aplecat capul să-mi sărute umărul. —îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fac vreo gafî, (ci nu minți nea Gheorghițî) simt în mini cum guiți doi purșei, cu tot cu... scroafî! din budani, cam jiumati s-o mutat la mini-n burți și înoatî, bre, pi spati, purșelușâi nei di lapți, alintându-sî c-o turti. ista, zac și eu, Crășiun! bat cu palma piști burți, asta-i viața di român: be, mănânci și... și culci! și din când în când mai traji, daci poati, o... mașiucî, (încaltea de-ar avea și cui, altfel, vai di
ISTA, ZÂC ŞÎ EU, CRĂŞIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363862_a_365191]
-
cel care a trudit din greu ca să o poată scrie. Mulțumirea lui e să vă știe cititori fideli. Cu alese gânduri de bine, al vostru Solomon Sfetnic.” 2. Într-un târziu, când epuiză volumele, Solomon își adună cartoanele goale, le turti frumos, ca să nu ocupe mult volum în sarsanale, le cără cumva la tomberonul apropiat, doldora de farfurii de unică folosință, murdare de muștar, de pungi de tot felul, unse cu ketchup și mai apoi, cu mersul peste măsură de îngreuiat
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
actuală lucrez la volumul secund. Firește, nu pot să scriu totul, dar e bine ca tineretul să știe. Țelul meu este să încurajez tânăra generație să aibă curajul de a avea o șiră a spinării. Să nu se lase „mânăriți”, turtiți și striviți de niște hahalere care nu știu să se gândească decât la bani, bani și iar bani. Arta înseamnă altceva. Cine face artă cu adevărat, o face din necesitatea de a comunica. Dacă o faci bine și dai randament
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ÎNTREBĂRI Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului Întrebări Mă întreb ,a câtă oară Și răspunsuri n-am primit , De ce luna e rotundă Și pământul e turtit ? De ce verdele e verde Cine a hotărât să fie , Si de ce când te simți bine Se numește bucurie ? De ce plângi când te doboară Viața ,și te simți trădat , Sau de ce plângi dimpotrivă Când ai sufletul curat ? Cine a inventat iubirea
INTREBARI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367693_a_369022]
-
pârjol și tristețe... Alte semnalmente ale mincinoșilor. N-aș vrea să fac vreo afirmație nedreaptă, insă întocmai că purtătorii nasului mare nu sunt mincinoșii (desigur, nu pentru că sunt purtătorul unuia), ci dimpotrivă aceeia cu nasul mic. Acela care e cumva turtit și cu nările în afară de parcă ar vrea să te 'respire'. S-ar spune că aceasta este cea mai 'vădita' predispoziție spre minciună, una înnăscuta poate, însă ar fi atât de puțini totuși, nu? hmmm, după fizic (nasul mare e semn
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344515_a_345844]
-
saltul fără să chiuie, plonjează, contactul cu apa este deosebit de plăcut dar simte că înțepenește subit, fruntea lovindui-se de nisip. Ca prin minune se ridică răcnind ca pentru a-și arăta satisfacția. Cioxe însă nu poate fi păcălit: - Te-ai turtit Moșule, așa-i? - Puțin. - Dacă mureai? - Muream... - Mai sări? - Voi cum reușiți? - Mai aproape de mal apa este mult mai adâncă. Să încerci să te ridici cât mai repede la suprafața apei, arcuindu-te! - De ce nu mi-ai spus de la început
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
ne culcăm copiii!” (Risipa). Ori de realitățile (ne)poetice ce sugrumă reveria și ... selecția naturală a speciilor: „Pământul e un OZN/ Trandafirul e o păpădie/ Rața a început să latre/ Un pitic a luat Ceahlăul în brațe/ și l-a turtit [...]/ O muscă s-a dat cu parfum ... / Tu n-ai mințit niciodată...” (Pseudo-realități). Cum observam și în „Împlinire”, „matricea imaginilor izomorfe” cuprinde întreaga întindere a cărților „Lacrima iubirii” și „Poemele din templu”. Numai în „Lacrima iubirii”, sunt șase poeme intitulate
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
un șoarece sau în cine știe ce altă lighioană le-ar fi trecut prin minte. Cu privirile acelea de mamă vitregă a Albei ca Zăpada, nu era de glumit! Arlechinul, machiat cam strident, cu părul roșu, vâlvoi, cu nasul ca o roșie turtită de toamnă târzie, îi amuza pe invitați cu năzbâtiile sale spontane și chiar trăznite. Sala de festivități era încărcată de oameni de toate vârstele, iar hainele lor, diferit colorate, redefineau parcă, un mozaic în 3D, ultramodern, de figuri geometrice. Simfonia
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
un șoarece sau în cine știe ce altă lighioană le-ar fi trecut prin minte. Cu privirile acelea de mamă vitregă a Albei ca Zăpada, nu era de glumit! Arlechinul, machiat cam strident, cu părul roșu, vâlvoi, cu nasul ca o roșie turtită de toamnă târzie, îi amuza pe invitați cu năzbâtiile sale spontane și chiar trăznite. Sala de festivități era încărcată de oameni de toate vârstele, iar hainele lor, diferit colorate, redefineau parcă, un mozaic în 3D, ultramodern, de figuri geometrice. Simfonia
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
triumfalului din Aida. Pe brancardă se află escrocul cu mâinile și picoarele gipsate. Stă în capul oaselor pe un carton sau ceva asemănător care nu se vede, astfel că în momentul în care brancardierii vor trânti targa, acesta se va „turti” comprimându-se. În urma lor Cucu și tânăra subofițer. Pașii brancardierilor acordați pe muzică, legănându-se. Escrocul - mină veselă. În mijlocul scenei el este acela care oprește convoiul cu autoritate. ESCROCUL: Bravo băieți! Mi-a plăcut. Încă o dată. Brancardierii o iau înapoi
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
un deținut titrat îi răspunde: - Domnu’ gardian, eu sunt în închisoare unde mă supun unui regulament. Mie nu-mi este permis să am inițiativă, numai cadrele de conducere ale închisorii au dreptul la inițiativă. Gardianul scărpinându-se în ceafa groasă, turtită de cozorocul șepcii așezat deștept pe-o parte, îi mai pune o întrebare ajutătoare: - Mă, tu ce ești? adică ce meserie ai? - Sunt profesor universitar la Facultatea de litere. - Da prost te-o mai lăsat Dumnezeu!... Cum îl cheamă pe
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
capului din cauza tăvii cu plăcinte purtate pe cap din zori și până în noapte. Astfel, „pipăindu-și cu palma creștetul capului”, îi oferă proba originii umile a familiei, năruindu-i fumurile aristocratice ale fiului său: „Vezi, tu, Matei, creștetul capului e turtit la mine și, uite și la tine! E turtit pentru că așa l-am moștenit de la strămoșii noștri care au purtat toată viața, poate, tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră, măi Matei!” (Paul Bujor) sau „Ce tot spui, mă! Străbunicul
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
zori și până în noapte. Astfel, „pipăindu-și cu palma creștetul capului”, îi oferă proba originii umile a familiei, năruindu-i fumurile aristocratice ale fiului său: „Vezi, tu, Matei, creștetul capului e turtit la mine și, uite și la tine! E turtit pentru că așa l-am moștenit de la strămoșii noștri care au purtat toată viața, poate, tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră, măi Matei!” (Paul Bujor) sau „Ce tot spui, mă! Străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
-l împletească, cu ochii schimbători; verzi, albaștri, căprui, după cum era vremea, sau starea mea sufletească, cu un fluieraș micuț, pus la cingătoare, de fratele meu Sorin, flori de bujor și de colț, puse la breteaua pălăriei de aba, ce o turteam cu un pumn, ca să beau apa rece ca gheața și dulce ca mierea, a izvoarelor ce se nasc chiar din vârful muntelui. Mă zbenguiam toată ziua prin golurile alpine, cu buzele roș-vinete de zmeură, afine, și frăguțele care le înșiram
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un minut-două lângă autoturism. Văzu că șoferița era într-o poziție nefirească peste volan. Se declanșase airbagul. Trase de portieră s-o deschidă, dar constată că este blocată fiind turtită spre interior. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta, deoarece ar fi însemnat să se expună riscului în cazul în care mașina, și așa într-un echilibru îndoielnic, l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
ție în tertecuță. M-am executat cât am putut de repede, dar, cu toate astea, individul mi-a aplicat o lovitură perversă cu cantul dinspre arătător al palmei, exact la balamaua picioarelor, unde țin eu de obicei bijuteriile de familie, turtindu-le serios, acțiune care mi-a produs o durere destul de nesimțită, greu de descris în cuvinte: ‒ Deschide, dracului cracii ăia!... și-a însoțit el gestul cu o invectivă. M-am crăcănat suficient, încât să pot fi mângâiat de baragladină peste
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
întotdeauna pe picior de egalitate cu mine, iar pe Nuța o trata de “pui speriat” în fața lui Nini și al celorlalți copii când se supărau. Numai când ne jucam “berese” Nuța excela. Arunca piatră așa de aproape de capacele de bere turtite cu ciocanul și așezate cu fața în jos unele peste altele, că tot timpul mă uitam la Cameluța și amândouă cu degetele răsucite, îi doream în gând să “zbârcească”. Prea rar i se întâmpla să greșească și atunci concurența era
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un minut-două lângă autoturism. Văzu că șoferița era într-o poziție nefirească peste volan. Se declanșase airbagul. Trase de portieră s-o deschidă dar constată că este blocată fiind turtită. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta deoarece ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un minut-două lângă autoturism. Văzu că șoferița era într-o poziție nefirească peste volan. Se declanșase airbagul. Trase de portieră s-o deschidă dar constată că este blocată fiind turtită. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta deoarece ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360073_a_361402]