141 matches
-
proprietate, neînțelegând bine tradiția bisericească a Românilor. (Dovadă este reaua voință cu care a ezitat să repare injustiția gravă făcută celei de a doua biserici naționale, cea greco-catolică, luptătoare pentru Ardealul românesc timp de secole și desființată brutal printr-un ucaz al lui Dej și al poliției sale, confiscându-i-se bisericile și proprietățile. Or, statul român, prin persoana Președintelui ales, ar fi trebuit să retrocedeze măcar o parte dintre bisericile și proprietățile confiscate; În loc de aceasta, I. Iliescu, temându-se de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de etnie romă, singurele pe care guvernul croat le susține financiar În acea zonă! Este un fapt contrar tuturor uzanțelor și legilor, ca un individ sau o comunitate În cazul nostru numeroasă să fie declarată arbitrar, contra voinței sale, prin ucaz al guvernului, cărei nații aparține! Mai mult Încă, la pagina 76 a unei publicații oficiale, „Implementation of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia”, În seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și În străinătate, citim fără
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mirescu, oșteni de rând, țărani liberi și mazili). „Ei vor forma trista curte - remarca Nicolae Iorga - veșnic nemulțumită și la urmă împrăștiată, a unui exil fără sfârșit”. Domnitorul s-a stabilit, în cele din urmă, în orașul Harkov, unde, grație ucazului primit de la țarul Petru, va purta titlul de principe serenisim și va primi moșii. La scurt timp (în 1712), ca sfetnic apropiat al țarului, se va muta în noua capitală a Rusiei, la Petersburg. Își va sfârși zilele, departe de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avut loc între 1788 și 1795 când, la insistențele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au așezat cu țăranii și slugile lor în Podolia, iar Guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dăruia câtorva boieri moldoveni 260.000 deseatine de pământ arabil. Atunci au fost întemeiate multe sate românești, dintre care unele sunt încă prospere, căci examinarea oricărei hărți demonstrează existența între Nistru și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în termeni de improbabilitate. * Ceea ce e interesant e că o parte dintre universitățile prinse cu falsuri sau cu fraude consideră că schimbarea actualei puteri le-ar putea spăla de păcate, ignorînd că în învățămîntul universitar credibilitatea nu se recîștigă prin ucazuri de partid. * E de-a dreptul incredibil că Uniunea Europeană trebuie să oblige România să aibă grijă de copiii instituționalizați deoarece nici statul, nici societatea civilă nu sînt în stare să facă ceva concret pozitiv pentru ei. În România de azi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
amestec de emoție și exactitate de care se cade a ține seamă. Remarcabil ni se pare și portretul în implacabile tușe pe care l-a trasat scriitorul ,vechiului pecerist", individ necesar pentru ,a ține biciul" și a pune în aplicare ucazurile venite de la Centru, deoarece ,de gîndit, gîndea numai și numai nomenclatura partidului". Inițial recrutat din categoriile cele mai suspecte, cu un statut profesional și moral incert, trecut prin școli de partid și treptat garnisit cu diplome obținute ,pe puncte", ipochimenul
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
iveală exclusiv în scop de intimidare. Nu se știe cu precizie ce fac ei în restul timpului, dar e sigur că sunt de față atunci când e de reprimat o demonstrație a muncitorilor nemulțumiți sau, ca acum, când s-a dat ucaz ca poliția să treacă la cea mai mare operație din ultimul deceniu. Trebuie să fii orb ca să nu-ți dai seama că agitând ca pe niște bâte pistoalele-mitralieră, polițiștii nu vor deveni nici mai eficienți și nici mai temuți. Însă
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
PNL, dl Câmpeanu, era "un soi de Cațavencu cu inflexiuni baritonale în voce". Dar debarcarea "baritonului șef" a permis PNL să reintre în scena politică și în CDR, unde însă s-a supus cam multișor - prin voința prudentului președinte Quintus, - "ucazurilor creștin-democrate" ale PNȚCD. "...Partea cea mai straniu-absurdă a politicii partidelor românești este capacitatea acestora de a-și întreține linia politică greșită printr-un soi de hipnoză suprarealistă..." Vindecarea de boala cu pricina, PNL o datorează "bizantinului Valeriu Stoica", cel care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
aseamănă pe Ion Iliescu, azi, cu Nicolae Ceaușescu merită puțină atenție. Dacă nu ne înșelăm, momentele cele mai negre ale lui Ceaușescu la care se referă poetul sînt cele în care președintele aclamat și cîntat de Adrian Păunescu dăduse un ucaz prin care cîștigurile personale ale unuia sau altuia nu puteau depăși un anumit plafon. Printre cei vizați de acest ucaz nu se număra și Adrian Păunescu? Cronicarul așa ține minte, dar poate că se înșeală. Dar întrebarea e alta. Unde
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
lui Ceaușescu la care se referă poetul sînt cele în care președintele aclamat și cîntat de Adrian Păunescu dăduse un ucaz prin care cîștigurile personale ale unuia sau altuia nu puteau depăși un anumit plafon. Printre cei vizați de acest ucaz nu se număra și Adrian Păunescu? Cronicarul așa ține minte, dar poate că se înșeală. Dar întrebarea e alta. Unde e totalitarismul invitației președintelui Iliescu adresate membrilor PSD de a alege între afaceri și politică? Ion Iliescu a atras atenția
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
țărani nici orășeni își înfig imobilul unde au ei chef, ca și cum Bucureștiul ar fi un cătun de munte unde fiecare construiește unde și ce îi trăznește prin cap. Pentru ca Bucureștiul să capete înfățișare de oraș european a fost nevoie de ucazuri domnești succesive, în care se spunea cum se poate construi în acest oraș, ducînd la o disciplină care, bună, rea, a dat urbei o față de capitală. În perioada modernistă, Bucureștiul a căpătat grație unor arhitecți precum Horia Creangă amprenta de
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
Sondaje din care reieșea că românii nu vor economie de piață, că românii nu mai pot după Ceaușescu și altele. Evident că au fost și alții - mai cîteva cifre mincinoase de la Statistică, mai cîte un istoric cu lecția învățată din ucazurile PCR, mai cîte un academician scos la înaintare la greu, și să nu-i uităm pe reprezentanții deocheați ai partidelor istorice, dovediți ca stîlpi ai informărilor la Securitate. Aici însă mă simt furat la cîntar, cu un zîmbet blajin de
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
cu Fundătura Bush. Știe și el prea bine câtă însemnătate au numele. Am citit de curând că, la Moscova, o alee celebră purtând inițial numele unui țar și devenită ulterior Bulevardul Comunismului urmează să se numească pe viitor, conform unui ucaz al lui Putin, Bulevardul Soljenițîn. Ca și ruinele, orașele își întipăresc istoria în straturi onomastice de o lizibilitate mai mult decât vădită. Katherine Verdery a scris o carte despre ceea ce ea a numit Viața politică a corpurilor moarte, adică despre
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
și-l pune în valoare cel mai exact, în bine sau în rău. În anii următori, fără o râvnă specială, dar totdeauna cu interes, am absorbit, aș spune chiar că am aspirat Istoria... aceasta care (pe tăcute, nu printr-un ucaz categoric) fusese interzisă, încât până la retipărirea unei noi ediții abia în 1981, a circulat clandestin, interpretările autorului fiind foarte prudent folosite de „oamenii de știință” și cadrele didactice „cu poziții” care se știau îngăduiți mai de sus. Eu nu făceam
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
îndrăgostiți mai puri ca roua ce cădea pe morminte și-acoperișuri dormeam îmbrățișați cu întunericul ignorând străzile ce alergau una după alta ignoram oratorii inculți ai piețelor zgomotul de roți și copite neștiutori de soarta celor ce tremurau la toate ucazurile ca iepurele pe arătură în ziua vânătorii ascultând la radioul cu galenă deciziile înțelepte ale guvernului ignoram fumul de pe scenele puterii eram doar niște mediocri figuranți printre ticăloși printre sfinți printre victime și martiri când deodată brusc îmbătrâniți am fost
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
din cremenea tare vom face o vatră, din peștera mută vom face un pat... În stâncă va sta România de mâine, în codrul cel verde vom pune zăplaz să nu intre-acolo al vremilor câine să nu treac-acolo al morții ucaz. Vom ține cu dinții de inima noastră, vom ține credința așa cum s-a dat, că-n ceruri e Țara ce va ține această țară a noastră din muntele-nalt. În stâncă vor sta ortodocșii de mâine, în codrul cel verde
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
-n ceruri e Țara ce va ține această țară a noastră din muntele-nalt. În stâncă vor sta ortodocșii de mâine, în codrul cel verde vom pune zăplaz să nu intre-acolo al vremilor câine să nu treac-acolo al morții ucaz. Sfântă Vineri Sântă Vineri, din iubire, tu ne dai la toți de știre când începe sărbătoarea-ți sfântă ce urnește țara... Nopți întregi înșiruiți oameni altcândva grăbiți stau și-așteaptă sărutarea care îi va trece marea încă unui an. Tu
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
acestei rubrici. Printre cele mai izbutite schițe ale scriitorului la ziar este cea intitulată Numai calități, tipărită în nr. 1986 al ziarului. l Dispută cu iz de circ în PSD. Noul secretar general al partidului, Dan Matei Agathon, a dat ucaz să nu se mai afișeze pesediștii cu ghiuluri și lanțuri groase “ca de cîine” printre alegători. Interdicția, cam insultător formulată, a stîrnit reacțiile cele mai diferite în partid. Mădălin Voicu i-a răspuns cu aceeași monedă, cu dobîndă, printr-o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
trecut însă prea mult timp de cînd Bebe Ivanovici iși acorda permisiunea de a purta o brățară grosuță, sub formă de lanț, dintr-un metal galben strălucitor care nu putea fi decît aur. Și, dacă ne amintim bine, însuși autorul ucazului, Agathon, obișnuia și domnia sa o brățară din același metal pus la index. Dar dacă fostul ministru al Turismului tot vrea ca fruntașii PSD să-și schimbe imaginea de purtători de lanțuri și ghiuluri scumpe, de ce nu le sugerează să le
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
în timpul omagierii, redacțiile tuturor revistelor din București și provincie au primit un ordin telegrafic. Să-i dăm cuvântul lui Pericle Martinescu: "Jubileul lui Mircea Eliade, pregătit cu entuziasm și așteptat cu fervoare a căzut pe neașteptate în baltă. La un ucaz de sus toate zațurile au fost topite... Am auzit că un fanatic al regimului, proletcultistul Ștefan Voicu i-ar fi prezentat lui Ceaușescu o listă cu ceea ce s-a scris despre Mircea Eliade la 75 de ani (se scrisese într-
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
nu transforma literatura într-un poligon de încercări pentru diverse militantisme politice, substituind criteriul etic (care-și are importanța lui, dar în alt plan) celui estetic. Și încă ceva, când crezi în discernământul celor cărora te adresezi, nu le impui ucazuri, ci le sugerezi comportamente de principiu. În viitorul apropiat mă tem că militantismele politice de tot felul, cu reflexele lor culturale, vor lua piuitul moderaților, cu toate pericolele care ar putea decurge de aici.” Un alt vîrf de interes în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
închipuita alegoric printr-o rază de soare filtrată de canaturi și draperii, oprită prin jocul fericit al întîmplării pe vreuna din pietrele prețioase ale oricărui scrin de prin oricare interioare ale acelor fanarioți (...) artă aceasta nu se oglindește narcisiaca în ucazurile programatice ale modelelor, (...) se desface în permanență, se deconstruieste prin porniri hedoniste, se învăluie și se neutralizează în efecte moi, în policromie, în arome de santal și cedru (...)". Aceste superbe rînduri sînt prilejuite de poezia lui Șerban Foartă. Cu toate
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
Incultura și ideologia pro-sovietică ascunsă sub numele de "comunism" considera de multă vreme - este drept, cu concursul unor valoroși lingviști români - ortografia din 1932 "naționalistă", latinizantă, deci, opus igne dignum! "Reforma" ortografică este decretată în 1953 și declarată obligatorie prin ucazuri politice! Și de această dată cei care avem astăzi o vîrstă înaintată ne putem aduce aminte cum încercam - sub ordine universitare superioare - a explica elevilor și studenților de ce este inutilă scrierea cu două litere a lui /î/ - un singur "î
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
să nu mă băgați în ciorba voastră! Comploturile politice, revoluțiile!... O, mai ales o revoluție în cimitir ar fi!... De râsul curcilor! Ce vă spuneam? Da, noi ne vindem și morții! Păi la Roșia Montană n-au fost scoși - cu ucaz de la Epsicopia Alba-Iulia! - morții din morminte, mutați... ca să ia canadienii lui pește aurul din Apuseni?! Vând morții, strămută cimitirele... N-o să mai avem nici morți, nici cimitire de vândut, în țara asta cimitir!..." (p. 436). Prin intermediul profesorului universitar Zeze Puțintelea
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
stat. După părerea mea, un ziarist dat în vileag că a fost informator se trezește în fața riscului de a-și pierde credibilitatea. Dacă rămîne fără ea, oricum dispare din presă. Dacă nu, asta e viața. CNSAS nu-și poate băga ucazurile pe unde i se năzărește vreun interes sau altul. Fiindcă dacă, de la politicieni și alții care au semnat că n-au fost informatori, pentru că așa le cerea fișa postului, încercăm să diluăm subiectul, agățîndu-ne de ziariști, producem o uriașă confuzie
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]