6,589 matches
-
fapte (se prostituează cu naturalețe, din resemnată obligație, venerându-și primii clienți, încearcă să-și jefuiască tatăl și unchiul pentru a-i oferi "iubitului" ei banii de care acesta are nevoie pentru a fugi cu altă femeie, nu se opune uciderii tatălui ei de către iubit, nu-și avertizează iubitul că este urmărit, lăsându-l să fie ucis de organele de ordine și acceptă căsătoria cu un văr dintr-o familie adventistă față de care nu simte nimic). "Par délicatesse j' ai perdu
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
și a copiilor mei. MLC: Iertați-mă, sunteți basarabean? NP: Da de unde, nici vorbă, insă român fiind mă doare ceea ce se întâmplă cu frații noștri rămași în zona unde rușii au făcut totul ca să distrugă cultură românească, depopulând regiunea prin ucidere și înfometare, apoi deportând forțat în Kazahstan și Siberia pe cei rămași. Nu trebuie să fii basarabean ca să reacționezi la măcelul care s-a făcut cu bieții români din zona aceea, la momentul cedării forțate a Basarabiei. Ce s-ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cele veșnice, fiind înmormântat la cimitirul Cernica. Trebuie să amintesc rivalitatea dintre Zavaidoc și o altă mare glorie a muzicii interbelice, CRISTIAN VASILE, cel îndrăgostit de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat „Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă ies toate gândurile rele, ucideri, adultere, desfrânări, mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la gravitatea păcatului originar, Fericitul Augustin spune: În păcatul acela se află semeție, pentru că omul a preferat a sta în stăpânirea sa proprie decât în stăpânirea lui Dumnezeu; blasfemie contra lui Dumnezeu, pentru că n-a dat lui Dumnezeu încrederea cuvenită; ucidere, pentru că s-a dat pe sine morții; necurăție spirituală, pentru că întregimea cea virginală a spiritului omenesc s-a stricat prin îndemnarea șarpelui; furtișag, pentru că omul și-a împropriat fructul cel oprit; avariție, pentru că el poftea mai mult decât avea să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Jacques Amy, Interruption volontaire de grossesse, în Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 544. footnote> Cu toate acestea, putem considera avortul o crimă cu premeditare. La judecata divină va fi pedepsit chiar mai aspru decât uciderea unui om. II. Viața - dar divin Dacă ne-am întreba cu toții care este darul suprem pe care ni l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta nu numai pentru că în timpul vieții ne putem bucura de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 27. footnote> După ce autorul pomenește mai întâi interdicția de a nu ucide, el revine mai apoi asupra ei aducând unele lămuriri. Astfel, crimă este și uciderea unui copil atât înainte de naștere cât și după naștere. Același lucru îl precizează și Barnaba, unul dintre Părinții Apostolici, în epistola sa, unde recomandă celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
larg cele trei acuzații principale aduse în acea vreme creștinilor: ateismul, imoralitatea și antropofagia, denunță practicile abortive atunci când întoarce împotriva păgânilor acuzele aduse de aceștia creștinilor, învinuiți de crimă (mai precis de antropofagie): Cum am putea noi săvârși astfel de ucideri, când și pe femeile care le ajută pe mame să avorteze le numim ucigașe și spunem că pentru această faptă a lor vor avea să dea socoteală înaintea lui Dumnezeu? Până și de fătul din pântecele mamei, pe care-l
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lume. De aceea, Biserica, urmând învățăturii Mântuitorului și a Părinților Bisericii, apără valorile familiei creștine și dreptul la viață. Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Romano-Catolică, consideră avortul ca fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează că avortul este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțând fătul din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață: ceea ce e tot atât ca a-i lua
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cel Mare (sec. IV) nu face nici o distincție între copilul născut și nenăscut. Cunoaștem aceasta din canonul 2 al Sfântului Vasile, validat de Sinodul VI Ecumenic, în care se exprimă oficial gândirea Bisericii: Cine strică fătul prin meșteșugire, suferă pedeapsa uciderii; iar cu privire la format și neformat nu este lămurire la noi<footnote Sf. Vasile cel Mare, citat de Arhim. Epifanie, Familiei ortodoxe, cu smerită dragoste, trad. de Ștefan Lacoschitiotul, Edit. Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 109. footnote> (adică nu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
primare, abia în secolul XX știința confirmă fără rezerve. Tertulian, scriitor bisericesc și jurist de formație, prezintă și el atitudinea primilor creștini față de pruncucidere pe care o numește crimă, indiferent dacă fetusul este format sau nu, căci avortul este o ucidere a copilului, care este viu, chiar dacă este în stare embrionară<footnote Tertulian, Despre suflet, XXV, 5, tradă p. 295. footnote>. Astfel, el spune: Noi care interzicem orice ucideri, nu ne permitem să stingem viața pruncului conceput în pântecele mamei. a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
crimă, indiferent dacă fetusul este format sau nu, căci avortul este o ucidere a copilului, care este viu, chiar dacă este în stare embrionară<footnote Tertulian, Despre suflet, XXV, 5, tradă p. 295. footnote>. Astfel, el spune: Noi care interzicem orice ucideri, nu ne permitem să stingem viața pruncului conceput în pântecele mamei. a împiedica nașterea este o omucidere anticipată. Căci ce deosebire poate fi între a răpi viața unui suflet născut sau a-l omorî la naștere? Om este și cel
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
darul sfânt al vieții în Vestitorul Ortodoxiei Românești, An III, Nr. 37-38, 16-31 mai, 1991, p. 1. footnote> Teologia catolică respinge și ea în mod categoric avortul, considerând că scoaterea sau înlăturarea din sânul mamei a fătului însuflețit este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțându-l din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pe care le deține o persoană nu le-a primit de la părinți, de la familie sau de la societatea în care se găsește, ci sunt drepturi conferite de Dumnezeu. Părintele Profesor Ilie Moldovan vorbește despre păcatul avortului prezentându-l ca deicid, sau uciderea lui Dumnezeu. Este un mod metaforic de a vorbi, dar profund real. Felul în care Hristos - Domnul se identifică oarecum cu omul, copil sau adult, ne este descoperit de Mântuitorul Însuși în pilda Judecății viitoare. Într-adevăr, știm că El
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
5. Se știrbesc drepturile societății față de care fiecare om are anumite îndatoriri de îndeplinit. 6. Se ucid serii întregi de urmași, care aveau dreptul la viață și puteau fi de mare folos societății (genii, preoți, dascăli, muncitori, mame etc.). Deci uciderea pruncilor în pântece este păcat împotriva firii omului, împotriva societății și împotriva lui Dumnezeu<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Darul sfânt al vieții și combaterea păcatelor împotriva acestuia, Edit. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fost și continuă să fie o adevărată plagă socială a întregii lumi. Orice boală fizică sau psihică a indivizilor se reflectă și asupra întregii societăți. Aceasta ar fi mult mai fericită dacă membrii ei nu ar fi răniți de traumatismul uciderii copiilor nenăscuți. Întreruperile de sarcină dar mai cu seamă consecințele acestor acte, care pot duce până la moartea femeii, nu sunt acte sau accidente individuale, ci în afara faptului că activează două persoane (mamă făt), ele au repercusiuni și asupra familiei iar
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
prin faptul că în urma complicațiilor ce afectează femeia în plină perioadă procreativă, chiar dacă un mare număr de cazuri sunt salvate, funcția de reproducere este compromisă și ele rămân definitiv sterile. În primele secole creștine, cele mai grave păcate erau: apostazia, uciderea și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 41. footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în golul pântecelui acelora care s-au împotrivit rânduielii
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
eroice se sfîrșiseră, credința în zei se clătina, iar lumea veche, scăpată de sub controlul divinității, supusă altor stăpîni, își pierdea coerența și consistența, se pervertea. Vechiul ritual al sacrificiului cu semnificații sacre se transforma în practica gratuită și cotidiană a uciderii întreprinse de ființe umane degradate precum noii tovarăși de călătorie ai lui Odiseu, pirații din Lisias, Medes și Poliantes, care le măcelăresc pe Circe pe sirene, însîngerînd marea cu trupurile lor sfîrtecate. Firul roșu devine nelipsit în urzeala Penelopei. Odiseu
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
dă cenușă în loc de flori. Se produce acum reconsiderarea faptelor din trecut dintr-o perspectivă distinctă de către un Odiseu despuiat de pretenția eroică, ros de îndoială, obsedat de ororile săvîrșite de el însuși în circumstanțele războiului troian (abandonarea soției și copilului, uciderea Hecubei și a lui Astianacte, trădarea prin care a adus moartea lui Palamedes, masacrarea pețitorilor). Trecutul așa-zis eroic devine o povară, se transformă într-un coșmar reactualizat prin intermediul dialogului cu un sinistru interlocutor - capul însîngerat al lui Medes -, care
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
Chaise (Scaunul) de Bond, în La Tour de la Défense (Turnul Défense) de Copi, în Blasted de Sarah Kane și, mai recent, în Les Marchands (Negustorii) de Joël Pommerat, motivul revine, însă deplasat, radicalizat, deoarece se trece de la "moartea copilului" la "uciderea copilului". Ceea ce, la precursori, se producea sub impactul bolii sau al accidentului, se împlinește acum ca urmare a unui infanticid. Are loc, astfel, o deplasare, căci de la "hazardul tragic" se ajunge la "gestul tragic" deliberat și voluntar. Nu destinul ucide
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
se producea sub impactul bolii sau al accidentului, se împlinește acum ca urmare a unui infanticid. Are loc, astfel, o deplasare, căci de la "hazardul tragic" se ajunge la "gestul tragic" deliberat și voluntar. Nu destinul ucide acum, ci mama însăși... uciderea copilului e săvîrșită întotdeauna de mîna unor femei. Femei-mame, femei singure însă, confruntate cu exacerbarea dificultății de a exista: înfrînte, ele acționează asemeni Medeei, iar gestul lor se săvîrșește sub semnul acesteia. Medei moderne... Din nou, dar în mod diferit
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
e săvîrșită întotdeauna de mîna unor femei. Femei-mame, femei singure însă, confruntate cu exacerbarea dificultății de a exista: înfrînte, ele acționează asemeni Medeei, iar gestul lor se săvîrșește sub semnul acesteia. Medei moderne... Din nou, dar în mod diferit, motivul uciderii copilului trimite la tragedie. Oare copilul Oedip n-a trebuit să fie "expus" și el, spre a fi dat morții, din dorința părinților de a evita împlinirea funestelor prorociri ale oracolului? Copiii sunt asasinați în diverse moduri, prin înjunghiere, prin
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]