923 matches
-
lumi. Domolește-mi tremurul agresiv al corpului și descătușează-mă din încleștarea fălcilor mele. Fă să dispară acel punct negru, ce se aprinde în mine și se întinde în toate membrele, născând în arderea nesfârșitului negru al urii o flacără ucigătoare. Scapă-mă de lumile născute din ură, eliberează-mă din nesfârșirea neagră sub care mor cerurile mele. Deschide o rază în această noapte și fă să răsară stelele pierdute în ceața densă a sufletului meu. Arată-mi calea spre mine
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
Între aceste două lumi există pentru noi, cei din Constanța și împrejurimi, un hotar și, anume, plaja de nisip (...). Despărțind țara invadată de sovietici de peisajul celor care cred în idealurile cunoscute cândva și de noi, îndepărtate de această negură ucigătoare. Motiv pentru care am gândit că titlul cel mai potrivit al romanului meu ar fi Hotarul de nisip" (pp. 140-141). Aceste precizări metatextuale (și oarecum stranii în derularea acțiunii) par rodul unui adaos târziu la textul scris la începutul deceniului
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
lingușeli, aplauze și pupături, cu temenele și tămâieri. Acum își pregăteau colții să muște mâna care i-a hrănit. Instinctul lui de copil al uliței prăfuite îi spunea că trădarea nu are grade de comparație. Când este, este! Totală, definitivă, ucigătoare! De la această bandă de sperjuri se putea aștepta la orice" (pp. 224-225). Eliberată din trupul hulit de o țară întreagă, fantoma re-me-mo-rează scene și dialoguri dintr-un trecut apropiat și, urmând una dintre obsesiile constante ale lui Nicolae Ceaușescu, se
Duhul lui Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6908_a_8233]
-
ceea ce a generat prin inițierea creștinismului. Pe când guverna Pilat din Pont Pe atunci, împăratul Tiberiu domnea la Roma de 15 ani, trimisul și reprezentantul său, Ponțiu Pilat, ca prefect, guverna Iudeea din 26, unul dintre fiii lui Irod cel Mare, „ucigătorul de prunci”, Irod Antipa era tetrarhul (regisorul) Galileii, iar Caiafa, ginerele lui Anna, funcționa ca mare preot al Templului din Ierusalim. Lumea iudee a timpului era frământată de mari probleme, dar dintre acestea, apropierea sosirii lui Mesia, anunțată de scriptură
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
unor onorabili zarzavagii din Capitală... Fără doar și poate, în pieptul retorului drenat, sub cutele enormului foulard de mătasă, palpită inima unui veritabil tarasconez! Mai întîi, dînsul suferă de aceeași - ierte-ni-se cuvîntul - ipocrizie sinceră, care caracterizează pe neuitatul ucigător de lei. Dînsul, după cum spune Daudet, "nu minte, ci se înșeală. El nu spune adevărul și știe că nu-l spune, însă totuși crede că îl spune. Minciunile lui sînt un fel de miraj..." Și primul miraj, a cărui victimă
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
umbrind astfel bucuria cehilor, care au fost lipsiți și de aportul lui Milan Baros, tot din motive medicale. După pauză, europenii, cu o linie de mijloc experimentată (Pavel Nedved, Karel Poborsky, Rosicky, Tomas Galasek), au înghețat jocul, efectuând un pressing ucigător. Tabela de marcaj a fost închisă de același Rosicky (min. 76), într-o senzațională dispoziție de joc (mai șutase odată în transversală), după o cursă solitară la capătul căreia a rămas singur cu portarul Kassey Keller. Pentru meciul cu Ghana
Agenda2006-24-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285050_a_286379]
-
putut profita Italia, care a avut, după câteva ore, la Kaiserlautern, drept adversar S.U.A. A fost o partidă încrâncenată, cu o desfășurare halucinantă, sub privile celor 46 000 de spectatori. Americanii joacă entuziast, cu o apărare avansată, fac un pressing ucigător, dar Squadra Azzura deschide scorul, contrar cursului meciului, la prima sa ocazie (Gilardino, mi-nutul 22, din plonjon la o ieșire greșită la offsaid). După câteva minute, Zaccardo înscrie în propria poartă (min. 28), cu o execuție ciudată, iar imediat
Agenda2006-25-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285073_a_286402]
-
urechile și toate simțurile inundate de mișcarea aceea dezordonată și inexplicabilă, din ce în ce mai frenetică și vastă, ce se întindea și se-ntinse, cuprinzând curând întreg orașul și țara. CAPITOLUL 16 Era prima noapte, după atâtea amăgiri albastre și năluciri deșarte și ucigătoare, umplute numai de dorința ei pătimașă și de propria ei închipuire căznită de dorință, când strângea perna jilavă în brațe și simțea că sângele ei se aprinde în galopul străbătut prin deșertul marelui pustiu din ea, incendiind întunericul și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Divine în canoane. și asta nu e bine, pentru că vă aduceam aminte mai înainte că Divinitatea ne vrea pe toți la un loc, nu pe „căprării”. Concret: în religia ortodoxă, căreia și eu îi aparțin, intervine, înainte de începerea botezului, întrebarea ucigătoare de relații umane normale, mai presus de dogme: părinții sunt creștini ? Nașii sunt creștini și botezați în religia noastră ? și dacă se întâmplă să nu fie așa, nu se poate oficia botezul ? De ce ? mă întreb și vă întreb. A constatat
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost.” (a se remarca și scurtcircuitarea discursului, propoziția devenind eliptică, non-predicativă. (Exact cum scria poezia un G. Benn!). Se cultivă figuri de stil precum oximoronul: albastrul ucigător, comparația și hiperbola, îngemănate: „Parcă mi-ar smulge cineva fâșii din trup, una câte una, încet, chinuitor.” Repetiția are rolul de a potența paraverbalul (asta încerca și Homer cu „Aurora lui cu degetele trandafirii!): „Fața i s-a luminat instantaneu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ea prezentă: „Cine (s.n.) este Mihu? Știi, întrebarea asta mi-am pus-o și eu de multe ori, din momentul în care viețile noastre s-au intersectat. Cine este Mihu, dincolo de bărbatul înalt, ușor grizonat, cu ochii de un albastru ucigător? Dincolo de gesturile fine, de vocea caldă, de poeziile minunate pe care le scrie? Cine se află, dincolo de toate?” Stilistic, apar „noduri”, același cuvânt întrerupând și eliberând apoi discursul: „în inimă. În inima mea.” Sau: „Sunt momente în viață când oamenii
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
care le trăim. Cine este Mihu? Știi, întrebarea asta mi-am pus-o și eu de multe ori, din momentul în care viețile noastre s-au intersectat. Cine este Mihu, dincolo de bărbatul înalt, ușor grizonat, cu ochii de un albastru ucigător? Dincolo de gesturile fine, de vocea caldă, de poeziile minunate pe care le scrie? Cine se află, dincolo de toate? Chiar și acum, după atâta timp, simt că încă te mai descopăr, în infinite feluri. Uneori, am sentimentul unui deja vu. Parcă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
este și să mă bucur că fiecare zi ce trece mă aduce mai aproape de tine, până în dimineața atât de așteptată, în care vom savura, din nou, cafeaua turnată în ceștile delicate, pe care le ador. Și poate, privindu-ți albastrul ucigător al ochilor, te voi întreba, curajos: cine ești tu, cel de dincolo de tine? Maria VIII. - Ana, mâine vreau să mergi cu mine. - Unde? Mă faci curioasă. Dă-mi un indiciu, măcar să știu cum mă îmbrac. - Nu-ți fă probleme. Nimic
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
dorință o stăpânește: să vină Oreste, să aducă salvarea; gândul neîmplinirii actului justițiar o umple de revoltă, revoltă îndreptată împotriva zeilor înșiși: „De-o fi ca răpusul meu tată Sărmanul să zacă pe veci Morman de țărână și colb Și ucigătorii să fie Scutiți de pedeapsa dorită, Să piară din lume rușinea, Să piară credința în zei!” Ultimul vers, care probabil a impresionat mult mai mult publicul de atunci decât pe cititorul/spectatorul de azi, își găsește justificarea în clocotul de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
curs... bunătate și lumină... plein d’énergie, grote energie en goedharti gheid... M-am intoxicat de umanism. Mi-am redescoperit viguroasa fibră reacționară valahă. Și mai voia să nu ne mințim în nimic, iar nemințitul ăsta devenise o corvoadă permanentă, ucigătoare de spontaneitate. Nu-ți voi ascunde niciodată nimic, mi-a susurat, înghețându-mă... dar nemințitul ei perma nent era sufocant, o chingă de autocontrol care nu lăsa loc pentru amorul de celălalt. Finala: într-un weekend - acasă la ea, în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
În plus, astfel de texte cer un simț lingvistic adecvat. Nu poți spune, de exemplu, "beladonă" în loc de "mătrăgună" în traducerea unei scrieri arabe despre moarte. Sună ca o canțonetă italiană, tocmai când trebuie să te cutremuri în fața unui cuvânt aspru, ucigător). Pe scurt, Fadia Faqir, deși scriind în engleză și deci încercând din start să se adreseze unui public larg, a rămas prizoniera identității sale. Așa cum personajul ei Salma nu se poate desprinde până la urmă de lumea întunecată a represaliilor din
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
partea literară decît de cea documentară. Sub unghiul documentului istoric, o scenă pregnantă e cea a "călătoriei" făcute cu trenul de la Craiova la Canal, într-un vagon în care deținuții de drept comun erau amestecați cu "politicii". Căldura a devenit ucigătoare. Ca la un semnal misterios, colegii borfași au trecut peste noi înghesuindu-ne și călcîndu-ne în picioare și s-au îngrămădit lîngă ușă. Au început să urle și să bată cu pumnii în carcasa metalică. Cred că gardianul se aștepta
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
de vreun venit sigur, căci și la ŤCartea Româneascăť am un avans de peste 500.000 lei. De unde să cîștigi ceva cu scrisul? Și nici măcar lemne nu sînt în casă decît pentru cîteva zile! Sînt într-o stare de deprimare sufletească ucigătoare de orice inițiativă și cu atît mai mult de orice inspirație. Cum să scriu în astfel de împrejurări?". De aceea, și greierele, și furnica stau la bloc, nu la conac. Cum se vede, însă, și la bloc viața scriitorului palpită
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
văzute la scara reală. Personajele nu au o funcție exponențială (ca în Racul lui Alexandru Ivasiuc, de pildă) și nu vehiculează teorii uitând să mai trăiască, pur și simplu, în paginile romanului. În Drumul egal al fiecărei zile, în pofida monotoniei ucigătoare după al cărei orar se desfășoară existența provincială a acestei familii de vreme rea, figurile care o compun sunt deosebit de pregnante. Unchiul Ion e un personaj memorabil, atât ca natură umană ficționalizată, cât și ca realizare artistică. Cu mersul său
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
a rămas însă Ioan Groșan, au apărut chipuri noi), dar el a rămas în capul mesei și continuă să lase cu gura căscată noi și noi generații de aspiranți la boemă, prin sofismele sale inimitabile, amoralismul delicat-pervers, scenariile revelatorii, ironia ucigătoare, interpretările fanteziste, răspunsurile din zona paranormalului, strategiile de bătrân seducător, buna dispoziție continuă. La 55 de ani împliniți, Ioan Buduca îi maimuțărește încă pe burghezi (ca într-o șansonetă a lui Jacques Brel - Les bourgeois sont commes des cochons), chiar dacă
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
apostolilor, a așezat credința pe fundalul mîngîietor al unei învieri viitoare, însămînțînd făgăduința că, dacă un om se roagă zeului și îi aduce ofrande, îi poate atrage sprijinul. În plus, religia aceasta stranie avîndu-l în centrul panteonului pe Mithra tauroctonul (ucigătorul de taur) se plia foarte bine pe nomadismul inerent vieții de campanie militară: pînă la lăsarea la vatră, soldații trăiau în spiritul misteriilor lui Mithra, forma cea mai lesnicioasă de întreținere a unei vieți religioase. Și cum mai tot omul
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
Simona Vasilache Despre unele cărți e, pur și simplu, greu să scrii. S-ar cuveni citate copios, așa cum citezi, de frica ucigătoarei parafraze, dintr-o poezie. Viziunea vizuinii, a lui Marin Sorescu, din 1982, de la Albatros, e un asemenea fel de tîlcuire. Un "roman într-o doară" zice, scăpîndu-se de răspunderi, autorul lui. O fabulă pîndită de ispita absurdului, făcîndu-se că se
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
Radu Afrim și al lui Victor Ioan Frunză în a duce provocările mai departe. Au ridicat nivelul de pregătire al trupei, au adus fanatism, au ieșit din teatru spre cetate căutînd tineri amatori, tineri liceeni necontaminați de aere și șabloane ucigătoare. Aici, la Brăila, au fost puse în scenă, cu mult curaj, viziuni regizorale deloc cuminți. A găzdui treaba asta și a-ți asuma discursuri artistice deloc convenționale într-un spațiu profund convențional cum este, teoretic, un oraș de provincie, mi
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
care le cunoaștem acum încep la 23 noiembrie 1932, când diaristul avea 25 de ani, fără a fi încă deplin maturizat. Deducem asta din tonul bine-cunoscut al teribilismului juneții dintotdeauna: "Scriu să fac ceva. Simt nevoia să fac ceva. E ucigător lucru să trăiești fără să poți face ceva. A viețui, a face. Ah! Ce cugetător mare sunt! Trebuie să faci ceva, amice." Cu precădere interiorizat într-o primă fază, junele Arșavir emite cogitațiuni solemne despre absolut, moarte, misterul feminității, rostindu
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
planurile ei aveau șanse de a se risipi la cea mai mică atingere de vânt precum puful unei păpădii. Gânduri, gânduri, gânduri...! Ajunse la concluzia că e damnată. Niciodată nu va fi iubită de nimeni. Ce sentiment poate fi mai ucigător pentru o femeie care își simte sufletul învăluit în aceste veșminte cernite. Era aproape ora unsprezece noaptea. Aștepta.Timpul tăia nemilos felii de noapte urcând spre zi. Acum nu mai număra orele, nici minutele, ci secundele... Când toate speranțele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]