5,770 matches
-
de curvă din care toți doresc să mănânce nici unul nu vrea să-l vadă ceilalți cei mai buni militari ai împăratului se tem de un măr rușinea o să ne facă mâine să ucidem mai mulți oameni * nu e nimeni pe ulițe să ne întâmpine casele-au ars le-am pus foc la toate un bătrân încăpățânat ședea pe-un ciot vechi de copac în fața cocinei sale în flăcări cântându-și un cântec mi-am aplecat lancea spre el nu m-a
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
pricina scârțâie ca o roată de car în foarte rea stare. Tentația e mare de a vedea în celălalt un dublu al Eu-lui. Nu este însă și un călău, căci un gest creștinesc îi unește: ,, Când trecem/ pe la încrucișări de uliți,/ ne scoatem pălăriile tăcuți”. Treptat, atelajul se rodează. Traversarea unei livezi este o adevărată baie de senzații tactile care proclamă realitatea peisajului, cu acei picuri mari de ploaie de pe frunze alunecând sub gulerul cămășii, pe umeri și pe sprâncene. Or
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
și petrece cu un personaj al lui Preda, este vorba, desigur, de Ștefan al lui Parizianu. Ștefan devine ziarist, un cuceritor al orașului, de pe o zi pe alta, după ce doar cu numai câteva zile în urmă umbla fără rost pe ulițele satului său. Un tinerel, despre care nimeni nu putea să spună dacă este prost sau deștept, este descoperit ca valoare de un patron din lumea presei Asemenea răsturnări de situați, asemenea întorsături spectaculoase care amintesc cumva de cazul tezei la
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
cu sfințenie datinele, stabilindu-se într-un mediu care-l amintește nemijlocit pe Creangă. Locuiește chiar în casa care-l găzduise pe marele povestitor după ce fusese izgonit cu Trăsnea și Mogorogea de la Pavel Ciubotaru, în urma istoriei cu "poștele". Mahalagiii de pe ulița Rădășenilor își mai aminteau de popa Buligă și de moș Bodrângă, știutele personaje din Amintiri. În demersul său, în fond, autobiografic, Sadoveanu divulgă o serie de modèle și izvoare, sugerând nu o dată geneza operei de acum și de mai târziu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
născută din instinctul matern, care o va ajuta să îndure orice în lipsa lui. Ocrotitoare îl privi cum mănîncă, apoi voise să-l însoțească la școală. El însă îi interzisese. Putea să-l mai vadă o dată numai cînd va trece pe uliță, în fruntea companiei. Compania se aduna în mica piață din centrul satului, dintre școală și primărie. Mahmur, transpirînd de zor sub gulerul aspru de postav strîns încopciat, Șuiu bătea întruna cu tocurile podeaua unsă cu motorină. Se uita cînd afară
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
mai țârâiau. Dar câinii împărțeau cu stăpânii casa și masa, iar celelalte animale trăiau în mari colectivități igienice și insonore. Tăcerea începu să-l împresoare și aici. Deși... Deși, noaptea, când toate obloanele se închideau, pleca să se plimbe pe ulițele vechi și înguste ale satului și asculta gâfâitul camioanelor grele, care suiau spre Pirinei, pe lângă ceea ce fusese altădată, Via Domitia. Zeița de pe N6 Pe marginea Naționalei 6, din loc în loc, pe stânga uneori, alteori pe dreapta, o siluetă omenească. Una
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
vremea aceea, și era complet înconjurat de rețeaua urbană. De aceea nu se poate înțelege spaima de lupi, insistent menționată, a unui D. Manuel, dîrdîind înfofolit în blănuri, lupi care bîntuiau orașul, completînd imaginea unei Lisabone mizerabile și pustii, cu ulițele băltind (deși trebuie spus că străzile erau pietruite încă din secolul al XIV-lea), copleșită de "ger"(?), locul "cel mai umil și mai rău famat" cunoscut de el pînă atunci. Dar să presupunem că lupii ar fi hoinărit noaptea pe
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Ion Stoica Numai fragmente Numai fragmente, Indecise părți de realitate Mi-e dat să trăiesc; Din amintire doar un amurg, Numai un ceas de iubire, O fărâmă, o biată fărâmă de adevăr, Câteva picături de frumusețe, Ulițe lungi de înfrigurată așteptare, Doi-trei saci de iluzii; Numai fragmente, în zadar încerc să le-adun, întregul se refuză; Dar există întreg? Expediție într-o zi de toamnă Am pornit spre moarte; Totul era veșnic Și știut, din carte, Râul
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
peste "cîmpurile și maidanele dimprejurul orașului", să înainteze, prin "îngrămădeala" de țărani, mahalagii, negustori și călători, "spre inima orașului", pătrunzînd pe Podul Tîrgului de Afară și ajungînd "pe lîngă surpăturile înalte ale Curții Vechi", mișunînd, printre milogi și calici, "pe ulițe lungi și întortocheate, în care prăvăliile stăteau lipite una lîngă alta" ș.a.m.d. Ultimele două capitole aduc o deschidere perspectivică remarcabilă, cu final tipic pentru Dumitriu. Un anume sentiment spațial și o anume viziune spațială, ieșite din peisajul său
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
mai sînt viteaz,Cu gindul dus și simt că nu mai am elan.... VIII. COLIND, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. COLIND Omătul se așterne pufos peste vai și coline, De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opri Iată cum ies pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt încă adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cintind ... Citește mai mult COLINDOmatul se așterne pufos peste vai și coline,De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opriIata cum ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă adormiti.Alearga,se-mping,alunecă și cad,O gălăgie veselă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
din 06 octombrie 2015. Merg cavalerii nopții să ceară lunii vamă, copacii în iluzii pierd frunzele pe rând, a mai trecut o vară s-a mai topit un gând; să bem din cupa nopții și nu fi tristă, doamnă! Pe ulița din suflet mai trece-un dor flămând trist căutând un loc unde-ar putea să doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară, el trece fluierând. Ne plouă în privire, ne plouă și în gând cu stropi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cu blândețe la pieptul ei plăpând. Citește mai mult Merg cavalerii nopțiisă ceară lunii vamă,copacii în iluziipierd frunzele pe rând,a mai trecut o varăs-a mai topit un gând;să bem din cupa nopțiiși nu fi tristă, doamnă!Pe ulița din sufletmai trece-un dor flămândtrist căutând un locunde-ar putea să doarmă;din vise desuetegustând ca dintr-o poamă,tomnatic pierde-vară,el trece fluierând.Ne plouă în privire,ne plouă și în gândcu stropi plesnind de clipeși iz, discret, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
afacerea cu sapa a intrat în colaps, iar cei doi, plus părintele Toma sosit ceva mai târziu, au intrat în această ideatică disputată aprins, cu toate forțele intelectuale și culturale. După puterile fiecăruia. Cert este că acum Pandelică mergea pe uliță din gard în gard, zdrobit fiind de povara efortului intelectual. La un moment dat însă, aflat pe la mijlocul unui viraj foarte strâns se opri, mai bine spus înțepeni și, de spaimă, îl apucă sughițul. În fața sa, apărut pe neașteptate, asta nici
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
sperie, însă cum ei erau ocupați, nu a mai putut să și-o scoată, iar piciul plecase plângând la vecina cu care ea socializase ceva mai devreme. Scurt și foarte impersonal! Filica scoase un răget și ieși de nebună în uliță să-l recupereze pe nefericit. EPILOG Manuelito a fost găsit exact când niște câini hămesiți, neimpresionați de aspectul său bizar, se pregăteau să-l facă fâșii. Imediat i-au fost încălcate toate drepturile civice cu o nuia și, mai târziu
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
nuia și, mai târziu, a fost operat de un tinichigiu care a tăiat oala de noapte și i-a eliberat capul. Părintele Toma, duminică la slujbă, a ținut o predică minunată în care a amintit de vizita unui înger pe ulițele satului, semn că Preabunul îi iubește pe acești oameni minunați. Cu o condiție! Așa cum i-a spus și îngerul lui Pandelică, să se refacă din temelii biserica, să se ridice una mare și mândră, care să amintească urmașilor despre preafericita
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
cititorii de gen, mai ales că era însoțit de o fotografie a lui Pandelică. Figura sa buhăită și privirea tâmpă au fost extrem de convingătoare. Era, indubitabil, a unui extraterestru care încerca să se infiltreze mimetic printre oameni. EȘECUL MISIUNII Pe ulița mare a satului trecea alene Lirică Gumaru zis Fitil. Precum știm abilitatea celor din rural de a da porecle este una pierdută în negura vremurilor, iar logica acestui fapt rămasă tot acolo. Lirică era îmbrăcat ca de obicei cu o
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
aceste nefaste zile de muncă lui Lirică i se împlini destinul. În jurul său apa clocoti și se trezi înconjurat de tot felul de pești mai mari sau mai mici. În mijlocul lor unul cam pirpiriu însă de culoarea aurului vechi... Pe ulița mare a satului pășea un tânăr frumos, foarte bine îmbrăcat, cu aerul, destul de necunoscut aici, unui foarte prosper om de afaceri de pe Wall Street. Intră hotărât pe ușa cârciumii și nu se lăsă intimidat de mirosul de mahorcă, obiele, sulf
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
să-mi înlesnească vreun chip de a mă duce îndată la Balta-Albă, și, peste o jumătate de ceas, un arnăut intra în salon vestindu-mi că trăsura era gata. Îmi luai un sac de drum și mă coborâi iute în uliță. Când colo, ce să văd? In loc de malpost sau de diligență, o cutioară plină de fân, pe patru roți de lemn cu spițele stricate. Patru cai mici, numai oasele și pielea, pe care erau săpate urme adânci de bici
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Brăilei. Codin, de-ar mai trăi, s-ar minuna și, evident, s-ar întrista! Ne vedem de drum, traversăm centura orașului dând prioritate de trecere celor care se aflau în trafic pe centură, intrăm în satul vechi și, a cincea uliță, facem la dreapta. I s-a dat și un nume: strada Lalelei. Deși Sfântă Marie este aproape, laleaua ne amintește de primăvară. De bucuria acestui anotimp. Drumul, de astădată neasfaltat, ne întoarce în lumea în care vrea să ne readucă
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
înălțimea bisericii dă măsura credinței, iar nepoțica l-a convins că bunicul poate și trebuie să-i facă o casă și pe măsura ei și a păpușilor pe care le îndrăgește ca pe îngerașii ei. În timp ce descuia poarta, privește pe uliță, strada Lalelelor, și într-o parte și în cealaltă parte. Nimeni! Sunt sigur că Domnul Pătra ar fi vrut să fie careva care să vadă că la el în curte intră și oameni nevăzuți până atunci. Și ar fi vrut
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
asfaltată trasată cu grijă de topometrist. Intrăm parcă într-o altă lume. Totul miroase a proaspăt, a verdeață de curând udată ceea ce face să simți aerul umed al grădinii care aștepta să fie vizitată. Totul în contrast cu arșița de-afară, din uliță. Păi, ud în fiecare dimineață, ne atrage atenția Domnul Pătra. Nu s-ar putea altfel! S-ar fi uscat. Cu seceta asta... și, știți, le ud dimineața, în zori, când pământul este ceva mai rece. Seara, de le-aș uda
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
tema amintită, intervențiile la colocviul desfășurat la Ambasada noastră de la Moscova, gazda primitoare a călătorilor noștri, peripețiile lor, descoperirile, precum și cele lăuntrice, vibrațiile din apartamentul lui Mihail Afanasievici de pe strada Sadovaia 10, unde acesta a locuit la începutul anilor 1920, ulița veche a Arbatului, Patriarșie Prudî în zori, Mînăstirea Novodevicie și multe altele se mărturisesc în această carte. Am luat-o cu mine și am citit-o pe nerăsuflate. A fost ca un vis, scurt, ca o întoarcere luminoasă în timp
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă", încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu o zăream, oricât m-aș fi străduit. O părăsiseră, provizoriu, în retragerea din 1940 și apoi,definitiv
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]