297 matches
-
all Nations); 32, 1963 (Defense of St. Augustine). Despre Cronică, cf. C. Molè, „Prospettive universali e prospettive locali nella storiografia latina del V secolo”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 195-239; B. Luiselli, „Indirizzo universale e indirizzi nazionali nella storiografia latino-cristiana dei sec. V-VIII”, ibidem, pp. 505-533. 5. Hydațiu Nu e originar din Gallia și nu aparține mediului lui Prosper acest scriitor pe care, fiind autorul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
De virginitate di Venanzio Fortunato: un epitalamio mistico”, în Invigilata Lucernis 2 (1980), pp. 75-128; A. Quacquarelli, „Poesia e retorica in Venanzio Fortunato”, în ***, La poesia tardoantica: tra retorica, teologia e politica, Actele... Erice (6-12 decembrie 1981), Centro di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de Tours Contemporan cu Venantius Fortunatus a fost Grigorie de Tours, a cărui operă ne prezintă celălalt aspect al realității din epoca sa: condițiile mizere de viață ale plebei și ignoranța claselor de mijloc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Histories, Eusebius, Socrates, Sozomen, Theodoret and Evagrie, Beauchesne, Paris, 1977; M. Mazza, „Sulla teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului de la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, „Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche”, ibidem, pp. 159-194; Idem, „Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi dell’impero romano (A proposito di un libro recente
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
marelui vornic Nestor Ureche, „Gligorii” s-a născut probabil în Goești (nu departe de Iași), dar peste puțin timp familia sa va fi silită să se exileze în Polonia. Aici el are prilejul să studieze la o școală cu profil umanistic din Lvov, în a cărei programă figurau limba și literatura latină, elina și polona, istoria Poloniei. Revenit în țară, este posibil să fi ocupat unele dregătorii mărunte, dar prima atestare (1628) îl indică logofăt al treilea la Curtea lui Miron
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
e explicabilă în contextul politic al timpului, orientarea după 1950 spre literatura universală, mai exact spre istoria dramaturgiei. Doar până la un punct, fiindcă în studiile de filosofia culturii autorul mai prospectase acest spațiu, în întrepătrundere cu altele, înrudite, din câmpul umanisticii. Cea dintâi și cea mai însemnată contribuție istorico-literară a lui Z. este Istoria universală a teatrului (I-III, 1958-1968). Fără a accentua asupra evoluției spectacolului, ci tinzând spre o sinteză a manifestării teatrale cu fundamentele ei istorice, filosofice și estetice
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
și ale istoriei în genere, putând fi revendicate și de filosofie, și de literatură. Ele i-au creat nu doar un prestigiu științific, ci și o autoritate morală cum puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea umanistică o covârșitoare influență. Cutezătoarea lui sinteză Getica (1926) va reprezenta mai mult decât „o etapă importantă” în evoluția arheologiei românești, rămânând vie prin dimensiunea creativă. Om de știință riguros până la fanatism, mergând cu probitatea până la citarea (cum el însuși menționează
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
de durabilitatea înfăptuirilor omenești, găsesc cu cale a spune câteva cuvinte despre romanul construcției, luând ca exemplu Drum fără pulbere în ediția a doua. Nu voi face o recenzie a acestei cărți. Petru Dumitriu e om tânăr cu spiritul pregătit umanistic, care a început să-și exercite condeiul în maniera adevăraților artiști, copiind clasici, căutând a surprinde măreția gestului elin. Realismul lui are o originalitate dublă: studiul vieții și al artei (...). Părerea mea este că un factor important într-un astfel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este o întâmplare că în fondurile de la Radna am descoperit o sumă de cărți purtând însemnări ce precizează schimbul reciproc de valori spirituale. În contextul creat de evenimentele epocii, homo religiosus înțelege să asimileze cunoștințe și din alte domenii ale umanisticii, ale științelor exacte. Condițiile noi, idealul evului iluminist, îl vor determina adeseori să părăsească scena confruntărilor bisericești și să îmbrățișeze o gândire liberă, raționalistă, căreia îi va datora ieșirea din „starea de minorat”. Cum altfel ne-am putea explica apariția
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Marisia (Studii și materiale), VIII, 1978, pp. 146-156. Iosif Wolf, „Die rumänische Herderrezepzion im Vormärz und Perspektiven”, în Cahiers roumains d’Etudes litteraires, nr. 2, 1979, pp. 44-54. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Herder și pașoptiștii români”, în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori și echivalențe umanistice, Editura Eminsecu, București, 1973, pp. 21-27. Victor Neumann, „Considerații asupra istoriografiei romantice românești în context european”, în Victor Neumann, op. cit., pp. 177-207; între cercetările ce merită a fi semnalate, este și aceea semnată de Cristina Petrescu și Dieter Fuhrmann, „Herderische
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
PREFAȚĂ Dacă în urmă cu căteva zeci de ani, la facultățile de medicină era probă de admitere, pe lângă alte discipline în țara noastră obiectul limba și literatura română, iar medicii, după absolvire stăpâneau temeinic o cultură umanistică literară, muzicală pe lângă temeinicul bagaj profesional; astăzi, când învățământul preuniversitar tribulează între latura umanistă după ce a ieșit din sfera de influență tehnologico-mecanică de pe vremea comunistă - și revine la o accentuare a laturii tehnice ( comandă socială ) , nu trebuie să uităm de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
preotul este capabil de aceasta fiind educat să trateze realitatea misterului. Cuvântul, adevărurile de credință, experiența întâlnirii cu Dumnezeu în sacramente și în special în administrarea Sfintei Euharistii cer preotului exercitarea unui discurs, care să fie împletit cu un vocabular umanistic și creștin și condus de motivații deosebit de profunde: „membrul unui trup, oricare ar fi trupul său și funcția sa specifică, este sensibil față de ceea ce ating celelalte membre, și este lovit de tot ceea ce paralizează, îngreunează, rănește întregul trup”. 3. Este
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai tânără dintre surorile Tchakhmakchian, fără să se uite În ochii lui. Fiind singura din familie care susținuse fără rezerve căsătoria lui Barsam cu Rose, acum se simțea vinovată. Nu era obișnuită să-și facă astfel de reproșuri. Profesoară de umanistică la Universitatea Berkeley din California, Surpun Tchakhmakchian era o mare feministă și o persoană extrem de erudită și de Încrezătoare În sine, convinsă fiind că orice problemă din lume putea fi rezolvată discutând cu calm și Înțelepciune. Fuseseră vremuri În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lor, asupra lucrărilor marelui om de știință, pe de o parte, și romancierului, inventatorului de povești, creatorului de lumi imaginare, pe de altă parte. Autoarea INTRODUCERE Autor al unei opere de excepție, M. Eliade a devenit punct de referință În „umanistica” zilelor noastre, pentru capacitatea sa de a recompune structura În adâncime a umanului pe baza Întregii istorii spirituale a omului din neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
soluție „cosmicizarea Înțelegerii noastre”, adică „ a găsi axa În jurul căreia toate se vor armoniza În sufletul nostru, după cum totul se armonizează În Cosmos În jurul unei axe ideale” (). În roman indivizii au păreri moderne, sunt la curent cu progresele din științele umanistice, dar În psihologia lor au rămas sentimentali, incoerenți și, deci, inautentici. Romanul trebuie să noteze „această autenticitate a inauntenticității” (). După M. Eliade: Autenticitatea tinde să exprime concretul: este deci, o tehnică a realului, o reacție Împotriva schemelor abstracte, Împotriva automatismelor
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ajuns în situația când nu mai puteți pierde partida decât într-un singur fel: nejucînd-o. Dar ce înseamnă a o juca? Înseamnă a respecta imperativul cantității, care în științele umaniste este decisiv. Toți cei care au făcut o ispravă în umanistică știau o carte teribilă. Nu poți veni în cultură doar cu natura spiritului, cu înzestrarea lui animală." Andrei îi invocă pe grecii secolelor V-IV. "Era oare gândul lor îngreunat, precum este al nostru, de întreg balastul alexandrin al culturii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate trăi autorul, creatorul în genere, în disjuncție cu portanța etic-estetică a operei sale. Cum se poate spune că umbra pe care el o aruncă asupra operei este indiferentă? Poate fi calitatea umbrei indiferentă? Sau altfel spus: cum poți face umanistică fără feed-back? Până și meseria tăietorului de lemne are o funcție formativă. Socrate și Platon știau foarte bine ce înseamnă acest acord suprem. Mă tentează o parafrază platoniciană: "Dar spune-mi, Criton, ne putem închipui un înțelept din vechime sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să ofere aprecieri ușor mai favorabile; corelațiile scăzute Între mărimea clasei și evaluările studenților arată că mărimea clasei nu constituie o sursă Îngrijorătoare de distorsiune. d. Disciplina Caracterul favorabil al evaluării scade treptat Începând cu cursurile din domeniul artelor și umanistic, continuând cu științele biologice și sociale, business, informatică, matematică, inginerie și științe fizice. 3. Caracteristicile cadrului didactic a. Gradul didactic Profesorii primesc evaluări mai favorabile decât asistenții. b. Sexul Nu există corelații semnificative Între genul instructorului și evaluarea sa globală
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
grup mic de studenți Împreună cu un cadru didactic orientate spre un obiectiv practic, formele de activitate de tip „laborator" care capătă acum o mare extindere, pătrunzând și În domenii În care Înainte nu Își aveau locul, În special În aria umanistică și a științelor sociale. Se stabilește astfel un tip de relații student profesor bilaterale, reciproc active, participative, reușind să Înlocuiască pe cele preponderent unilaterale, unidirecționale intrate În tradiția academică. c. Un alt tip de activitate care capătă acum o nouă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
vol. I, pag. 539. 156. IDEM, ibidem, vol. I, pag, 339-342; IDEM, Poezii I, (Murărașu, citat.), 414-416. 157. G. BOGDAN-DUICĂ, Despre "Floare albastră" explicare istorică, în Buletinul "Mihai Eminescu", 1931, p. 18 și urm. 158. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, Valori și echivalențe umanistice, Editura Eminescu, 1973, pag. 229. 159. AUGUSTIN Z, N. POP, Contribuții documentare, pag. 67. 160. G. BOGDAN-DUICĂ, Multe și mărunte despre Eminescu, în "Viața românească", an. 16 (1924), nr. 7, pag. 53-54. 161. G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
În lumea noastră tridimensională 6. Punctul de vedere al lui Einstein asupra universului s-a dovedit, cum o prevăzuse chiar Einstein, „pe neînțelesul tuturor”. Cu toate acestea, el a provocat proliferarea unor metode de investigație care au afectat profund studiile umanistice. Se poate spune că, În afara cîtorva excepții - dintre care cea mai cunoscută este biologul D’Arcy Wentworth Thompson -, savanții nu au stabilit de obicei o filiație directă Între teoriile lor și universul einsteinian. CÎnd sînt Însă corect interpretate În contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pluripartiționat. Cyborgul este, în această întru(chiăpare, un corp virtual, în sensul unei virtualități ca marcă a indiscernabilității dintre real-material și ireal-ficțional, și nu ca o condiție a irealității sau a imaterialității. Cyborgul intermediază atât între disciplinele tehnoștiințifice și cele umanistice, între realitate sau viață și ficțiune sau metaforă. 1.2. Destructurarea opozițiilor natural-artificial și subiect-obiecttc " 1.2. Destructurarea opozițiilor natural‑artificial și subiect‑obiect" Artificialul nu mai înseamnă, începând cu a doua jumătate a secolului XX, doar crearea de ființe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la Leipzig, a lui J. Georg Schwandtner Sewandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, Vindobonae, 1768, ori Enciclopedia economico-tehnologică tipărită în 1788 de Johann Georg Krünitz. În afara unor almanahuri, albume și enciclopedii, al căror profil le apropie mai mult ori le încadrează domeniului umanistic, majoritatea covârșitoare a lucrărilor donate dezvăluie profilul și preocupările tehnico-economice ale lui Carol Mihalic de Hodocin, mereu extinse și actualizate cu apariții recente în epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fost în primăvara anului 1964. După Declarația din aprilie 1964, când planul Valev amenința independența geopolitică și economică a țării, iar Mao începusese să ceară Uniunii Sovietice restituirea teritoriilor Chinei și altor țări, printre care și România, dezghețul cercetărilor umanistice de la noi s-a văzut în abordarea problemelor alienării omului, în unele scrieri în antropologia și axiologia filosofică, dar și în virulentele critici ale "ideologiei burgheze occidentale", părăsite când interesele o cereau. De aceea s-au și intensificat atunci contactele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de ieri, unele dotate cu mașini-unelte scumpe, au apărut, în cazurile cele mai bune, terenuri de vânzare. Acareturile vechilor CAP-uri și multe din fostele hale de fabricație stau năruite ca după un alt război, adus de "revoluție". Întrucât învățământul umanistic fusese drastic redus (ASE-ul din Capitală devenise o instituție de pregătire a economiștilor-ingineri, iar sociologia pregătea "ingineri sociali"), a apărut un dezechilibru care își răsfrânge consecințele negative până astăzi. Cultul tehnocrației și a barono-crației domină. Experții sunt în drept
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de pregătire a economiștilor-ingineri, iar sociologia pregătea "ingineri sociali"), a apărut un dezechilibru care își răsfrânge consecințele negative până astăzi. Cultul tehnocrației și a barono-crației domină. Experții sunt în drept și justiție, în științele limbilor, în ramuri artistice, în informatică. Umanistica e în curs de evaporare. În 1989, nu numai industria a fost declarată "un morman de fiare", dar și biblioteci ori institute variate de cercetări au fost în mare măsură abandonate, evocând "proletcultismul" de odinioară. După peste 22 de ani
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]