23,058 matches
-
Gheorghe Ceaușescu Ajuns incognito în insula feacilor, după ce ,,inima-i fu bântuită de mari suferințe'', Ulise este primit cu fast regal la curtea lui Alkinoos. În cinstea înaltului oaspete cu identitate necunoscută, regele dă un banchet la care mesenii râd, umplându-și cupele. Și-n acest timp, aedul orb Demodokos cântă acompaniindu-se la chitară. Orbul, inspirat de muze, povestește cearta dintre Ulise și Aiax pentru armele lui Ahile căzut în luptă. Și pe când fruntașii feaci ascultă cu încântare, Ulise, răscolit
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
ceilalți comeseni, el petrece în realitate cu eroii de odinioară pe care i-a văzut căzând în crunta bătălie: ,, În fruntea mesei stau cu mirt pe tâmple, dar dorm de mult sub zidurile Troii. Mesenii râd și cupa lor se umple, eu beau cu morții și cinstesc strigoii. Eu am rămas sub zidurile Troii și cu tovarășii mei morți pe fundul mării''. Revenirea în timp este obsedantă; chiar și atunci când a sosit înapoi la Penelopa după mulți ani de la acea Troie
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
pentru fostele subiecte tabu a dus la apariția, pe lîngă lucrări de calitate, a unui val de așa-zise dezvăluiri senzaționale din zone precum OZN, supranatural sau servicii secrete; o altă fostă penurie, cea a sfaturilor de viață, a fost umplută mult peste refuz cu tot soiul de "rețete ale succesului" scrise de te miri cine; libertatea cuvîntului, atît de scump plătită în Decembrie 1989, a permis o adevărată explozie de pornografie, nu doar prin revistele "de specialitate", ci și în
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
fac asta, că sînt 30 de ani de cînd fac ailaltă... Așa este, sînt 25 de ani de cînd fac cronică literară. Dacă vreți să știți însă cînd am debutat, am debutat, o dată, la 11 ani. Știu că o să vă umplu de mirare, dar am debutat la 11 ani, în "Scânteia tineretului". Asta era prin '64, cu o scrisoare-răspuns la o anchetă: "Cît de singur vă simțiți?/ Ce vreți să faceți în viață?". Eu am spus că sînt foarte singur, că
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
sa în poezie, cu scop ornamental, în ciclul lui Bolintineanu Florile Bosforului. Poeziile cuprind elemente lexicale turcești folosite ca exotisme - caic, caigi, cerchez, dalga, feregea, genfez, hanima, hurioară, iașmac, kiahiul etc., la care se adaugă numeroase nume proprii; elementele turcești umplu uneori strofe întregi. Faptul că lexicul turcesc evocă un orientalism cu modele occidentale (Victor Hugo) e un bun exemplu de detașare estetică: exotismul literar e semnul unei geografii imaginare mai puternice decît istoria imediat
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
mă uit la televizor. N-am avut, însă, ce vedea. Aproape totul e vulgar și de prost-gust. Inevitabil, mi-am adus aminte că “aniversările” mele au fost mereu niște zile goale; nu prea am știut ce să fac ca să le umplu. Azi, mi-am propus să renunț definitiv la ipocritul “sunt un om în vârstă” pentru mai onestul “sunt un om bătrân”. Cum ar zice Marc Aureliu, ai colindat mările și ai ajuns în port. Trebuie să fii gata să debarci
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
și simplu în căușul palmei. Creația verbală ne învață că toată varietatea de cuvinte purcede din fonemele fundamentale ale alfabetului, echivalente cu semințele limbajului. Din aceste puncte inițiale se edifică însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu apă fundul mării secate și albiile goale ale râurilor. Întreaga constituțiune a limbii trebuie descompusă în unitățile de bază ale "adevărurilor
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
ale alfabetului, echivalente cu semințele limbajului. Din aceste puncte inițiale se edifică însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu apă fundul mării secate și albiile goale ale râurilor. Întreaga constituțiune a limbii trebuie descompusă în unitățile de bază ale "adevărurilor de abecedar", și atunci pentru fonemo-substanțe (zvuko-veșcestv) s-ar putea elabora ceva asemănător legii lui Mendeleev sau celei
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
vrajă), cean (cazan), celnok (suveică), cerep (craniu), ciahotka (tuberculoză), ciucelo (momâie, animal împăiat) - observăm că toți acești termeni converg în esența aceleiași imagini. Fie că e vorba de ciorap sau cupă, în ambele cazuri volumul unui corp (piciorul sau apa) umple golul altui corp, care-i servește de înveliș. De unde și ciara (vrajă) ca înveliș magic ce încătușează voința celui vrăjit - similar cu raportul dintre apă și cupă, de aici trăgându-se și verbul ciaiat' (a spera), adică - de a fi
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
comercial și chiriaș al imobilului în cauză. După ce omul este preluat de ai săi, scriitoarea punctează recurent, referindu-se la ființa captivă: "Rămăsese cu fața spre ușă și i se părea o văgăună mare, spartă, acum că nu o mai umpleau trupurile oamenilor... (subl. aut.). Plecă încet s-o închidă. Venea frig mult pe acolo... o luase cu tremur." Și iată cum, prin cele trei făpturi desprinse din proza scurtă a Hortensiei Papadat-Bengescu - antica Sephora, medievala Bianca și moderna proprietară Sofia
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
în despuiere în mări lăuntrice piere, în mările-acestor învolți trandafiri, netemători în dăinuiri: te uită cum zac și se desfată de parcă o mînă vreodată să-i scuture n-ar cuteza, tremurînd. Cu greu se mai rabdă în sine; mulți se umplură pe rînd, că-s gata să-ncline, din spațiul lăuntric curgînd în zilele-ntruna mai pline care sfîrșesc indecis, pînă ce vara întreagă devine o încăpere-ntr-un vis. Sonetele către Orfeu I, 8 Doar în spațiul laudei răsună tînga
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
și-a întors savuroasa minune. Dansați portocala. Mai caldul ținut vărsați-l din voi, ca ea, coaptă, să ardă sub cerul natal! În văpaie și vrajă miresme stîrniți! Înrudirea, tăcut, creați-o cu pura,-ndărătnica-i coajă, cu sucul ce-o umple,-n extaz să se piardă! I, 17 Jos, încîlcitul, Străbunul, izvor-rădăcină tuturor, însă nici unul să-l știe-n lumină. Coif, corn de vînătoare, bărbi pricepute, frați în mînia lor mare, femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
și valorizarea inegală a vorbei, dimensiune esențială, în sens mai larg, a textului: "arta de prozator a lui Ștefan Bănulescu stă în bună parte pe omisiune, elipsă, aluzie, litotă; scriitorul are un mod de a nara pe care tăcerile îl umplu de ecouri enigmatice, de virtualități și tensiune". Personaje emblematice pentru Lumea comună a poeziilor, povestirilor și Cărții de la Metopolis, Constantin Pierdutul I-iul, Andrei Mortu sau Duda Cruda sînt "expresii ale imaginației": fără biografie sau adîncime, unilaterale deci din punctul de
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
cetăți ale vechimei, Babilonul, Palmira, Alexandria, Bizanțul" (p. 63). Alteori, detaliile fac deliciul oricui, nu doar al pasionaților operei sau al personajului care a fost Mateiu Caragiale: nota 5,78 la caligrafie în clasa întâi, numeroasele schițe de decorații care umpleau caietul de fizică, cățelul răsfățat al proprietarului din mahalaua Sf. Spiridon pe care-l chema... Bubico, frica lui Ion Luca în fața cometei Halley și stupefacția în fața avionului de lemn nr. 2 cu care Aurel Vlaicu se ridică de la sol pe
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
și regionale, sau, după rețete mai înstărite, de automobilele personale - ori foarte mulți debarcați pur și simplu în calitate de autostopiști (se pare că aceștia au fost și cei mai rapizi). Acest public entuziast și spontan a împânzit literalmente orașul și a umplut - uneori până la refuz - sălile de proiecție pe toată durata Festivalului. Atmosfera și publicitatea create au depășit cele mai optimiste așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
prezintă, în consecință, ca un spațiu ficțional complex, ale cărui linii de forță surclasează un real bulversat, supus, printr-un discurs coroziv, deriziunii și unor neobișnuite mutații (în ordinea semnificațiilor și a reprezentării deopotrivă)". Negativismul nu e descărnat, vid, ci umplut de materie estetică densă, conducînd la viziunea unei lumi fără îndoială abjecte, deformate, mincinoase, o mundus adversus, salvată însă expresiv, prin mijloacele artei. Ardoarea nimicirii se reconfigurează precum o reconversie în forma-i intrinsecă. Ca în estetica urîtului, practicată de
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
doua, doar regim crudivor), să suport neplăcutele dușuri scoțiene, ceaiurile amare și cataplasmele, în schimb - să nu știu ce se petrece în lume, să n-am vești de la familie și prieteni, să nu-mi iau doza de ficțiune literară m-ar fi umplut de draci, iar perimetrul angelic mi-ar fi fost insuportabil. Ce să-i explic preabunului doctor că, pentru mine, a fi (încă) vie înseamnă și să știu ce se întîmplă în Irak, în țară, acasă, la redacție? Că fără plăcerea
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
ping-pong, și-a cîștigat titlul în deplasare. Campioana n-a avut nevoie de un teren de nivel european care să-i fie asigurat acasă pentru a-și cîștiga titlul. După experiența cu firma fratelui baronului de Vrancea, Oprișan, care a umplut cu nisip Stadionul "Lia Manoliu", n-ar fi fost de mirare dacă nu găsea o firmă de specialiști care să planteze iarbă pe masa de ping-pong a Otiliei Bădescu. l Din ROMÂNIA LIBER| aflăm că guvernul vrea să elibereze, prin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
am vorbit mai Întâi despre vreme și starea drumurilor din țară, apoi despre nou Înființata legătură cu trenul dintre Otopeni și Gara de Nord, pe care omul mi-a prezentat-o ca pe-o glumă, o pierdere de vreme. În continuare, ca să umplu golul din conversație, i-am povestit despre cei trei țigani care călătoriseră În avion pe rândul din fața mea: doi tineri, poate frați, și-o femeie care le putea fi mamă. Omul mi-a spus că-i văzuse În aeroport. Femeia
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
Nu cred în scânteierea unei explicații. Cauza erorii trebuie căutată în acele resturi din Dumnezeu care s-au dispersat în Creație, dar care încă mai lucrează la ea - un cancer distrat ce dă iluzia unui țel. Un fulger traversând secolele umple ochiul cu lumina lui neagră. Ține-mă strâns să nu zbor Ține-mă strâns să nu zbor. O forță nevăzută mă duce cu ea. Rătăcesc și se lasă întunericul, nu, nu e-ntunericul - ci mai degrabă o nimicnicie pe un
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
dar drumul se sfârșește./ Mă opresc, îngenunchiez și aștept să mă ia.// O simt cum fuzionează cu sufletul meu,/ O simt cum respiră prin porii mei,/ O văd cum se lăfăie în mine/ Acum își creează din mine castel,/ Îmi umple stomacul cu tablourile-i de morți fără chip/ Îmi ia inima și și-o face sceptru.// Și moartea mă frige, mă doare, mă bea,/ Se-mbată cu mine, mă digeră încet/ Și mă însămânțează cu larve de moarte.../ Astfel, fără
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
aerul din jur cu neființa mea..." Poemul continuă cu o infinitate de ipostaze și trăiri ale limitei: "Acum stau singură cu sufletu-mi devastat în palme". "Alerg acum, dar nu pentru a mă ascunde de Moarte/ Ci pentru a-mi umple golul din mine", "Și-mi redeschid vernisajul de vise și doruri"... Cristina are , Doamne, Dumnezeule, mai mult decât oricând acum, dreptul la timp, la amintire și la memorie, la atenția Vieții pe care, iubind-o, i-a scris prevenitoare scrisori
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
îngrozitor. Mâinile care te mângâie te lovesc. Gura care te consolează urlă la tine. Brațele care te susțin te strivesc. Urechile care te ascultă înțeleg totul greșit. Pătura care te încălzește îi aparține fratelui mai mare. Peretele pe care îl umpli cu desene este o dată pe an proaspăt zugrăvit. Fraza pe care în sfârșit o rostești este puerilă. Dacă vrei să te duci în altă parte cu frazele și cu desenele tale asta înseamnă că nu privește pe nici un străin. Încotro
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
populare pentru diavol: ucanel, ucigaie, ucigan, sau substitutele eufemistice din tiparul ucigă-l crucea (ucigă-l toaca / tămîia / pietrele / bolovanii /vederea / mînia / focul / întunericul etc.). Remarcabilă e mulținea de sensuri a unor cuvinte fundamentale - a umbla, a (se) uita, a umple, umbră, urmă; merită să fie cunoscută și bogăția de expresii și locuțiuni înregistrate la cuvintele-titlu unde, unghie, ureche. Între toate acestea, semnalez în încheiere - pentru valoarea sa pitoresc-senzaționalistă - înregistrarea termenului "tehnic" urcelnic : "gaură prin care iese și intră strigoiul în
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
întinse, iar răii primesc un buzdugan în cap, picat din înaltul cerului, sau sînt legați, împreună cu un sac de nuci, de un cal și, de cîte ori cade o nucă, mai cade cîte o bucată din răul cu care sînt umpluți, întocmai ca sacii, toți răii. Urmează cititul cursiv și cărțile de aventuri. Aici impresiile copilăriei sînt întărite: afli că există "istoric" numai două tipuri de oameni: bunii și răii. Afli că niciodată răii nu devin buni și nici invers. Cei
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]