88 matches
-
a lui786. Basmul povestește despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de a "deveni" prin urmași îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi, iar în cele din urmă la un "unchiaș dibaci" (manifestare a sacrului sub masca unei condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al Elenei, va aspira la ființă 787). Cuvintele unchiașului "dorința ce ai o să-ți aducă întristare"788 prefigurează problematica darului, depășirea limitei umane și asumarea unei vini tragice. Înainte de ceasul nașterii copilul "se puse pe un plâns de n-a putut nici un vraci să-l împace"789. El tăcu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fac zămislești moștenitori :/ Atât de strașnice licori ți-oi pregăti. În Ca frunza dudului din rai, Marian caută să descifreze basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, despre împăratul lipsit de odrasle, dornic să afle un leac de la un unchiaș dibaci din satul Delfi, care ar putea fi buricul pământului. Această călătorie până în centrul lumii este una de inițiere, consideră ginerele Marghioalei, iar moșneagul din basmul nostru este... destinul (I, p. 617). Evocarea oracolului chemat în ajutor spre a remedia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se practică la priveghi cu scopul de a crea o atmosferă de bună dispoziție în serile premergătoare despărțirii de cel răposat. Moșnegii (Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai obștei
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
serile premergătoare despărțirii de cel răposat. Moșnegii (Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai obștei, reîntorși în sat să petreacă în noaptea de priveghi. Izolați de ritul inițial și incluși în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
sat să petreacă în noaptea de priveghi. Izolați de ritul inițial și incluși în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di alcune parole
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
Mihaela-Cornelia, fiica lui Ciucă Corneliu-Dumitru și Ana, născută la 6 iunie 1972 în localitatea Câmpulung, județul Argeș, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 1264 Kopenhaga K, Store Kongensgade 101, 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Câmpulung, str. Valea Unchiașului nr. 50, județul Argeș. 76. Foris Octavian, fiul lui Foris Ștefan și Ileana, născut la 11 ianuarie 1971 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 94094 Rotthalmunste, Am Hopfenberg 23, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
legătura între Complexul Turistic din Borșa și platoul Runc, în apropierea Cascadei Căilor) -Muzeul Rădăcinilor ( este un muzeu privat, situat la granița dintre Maramureș și Suceava. Adăpostește câteva zeci de sculpturi din rădăcini de lemn de brad realizate manual de unchiașul Ștefan, proprietarul muzeului. Printr-un act semnat între Primăria din Borșa și unchiașul Ștefan, după moartea acestuia, exponatele vor trece în proprietatea Primăriei și vor fi expuse la Muzeul de istorie al localității) -Poartă Imperiului (este vorba de vechea borna
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
-Muzeul Rădăcinilor ( este un muzeu privat, situat la granița dintre Maramureș și Suceava. Adăpostește câteva zeci de sculpturi din rădăcini de lemn de brad realizate manual de unchiașul Ștefan, proprietarul muzeului. Printr-un act semnat între Primăria din Borșa și unchiașul Ștefan, după moartea acestuia, exponatele vor trece în proprietatea Primăriei și vor fi expuse la Muzeul de istorie al localității) -Poartă Imperiului (este vorba de vechea borna care indică intrarea în Imperiul Habsburgic situată pe malul drept al râului Țibou
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
relațiile s-au deteriorat, după ce poetul l-a atacat, în 1881, într-un număr al revistei, pentru cele trei catedre de profesor la universitate, iar acesta s-a retras. În noiembrie 1880, au loc premierele pieselor de teatru "Iadeș!" și "Unchiașul Sărăcie", la Teatrul Național, publicate în "Literatorul" la începutul anului următor. O curtează pe Aristizza Romanescu, actriță care a jucat în piesele amintite, dar aceasta îi respinge avansurile. Publică volumul "Poezii", în anul 1881, deși pe coperta originală apare anul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
de țărani români veniți din satele raialei, continuând un proces ce a avut loc necontenit în perioada 1540-1828. Catagrafiile ilustrează, de altfel, acest proces printre locuitorii din „mahalaua ot poarta cea mare, cei veniți de prin satele raielii” este și „unchiașul” mijlocaș, deci de stare materială de mijloc. Acest aflux rural este procesul obișnuit în toate orașele noastre , și nu numai ci și în toată lumea. La românii veniți din satele Munteniei, în primul rând și în fosta raia și din județele
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Brătescu-Voinești. Povestitorul ar fi mărturisit public că a asistat la fermecarea unui șarpe acvatic de către localnicul Nicolae Pescaru în timp ce se afla într-o luntre la pescuit pe acel lac; pescarul i-a mărturisit ulterior că a învățat vraja de la un unchiaș bătrân care o știa și el de la alți unchieși din vechime. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]