2,170 matches
-
Muguraș Constantinescu Socotită, la concurență cu Micul Prinț de Saint-Exupéry, după Biblie, drept a doua cea mai tradusă carte din lume, Kinder und Hausmärchen de frații Grimm face obiectul a numeroase reeditări, traduceri, adaptări, ilustrații, desene animate, benzi desenate, puneri în scenă, pe muzică, ecranizări, etc. Integrarea poveștilor lor în patrimoniul UNESCO, secțiunea „Memoria lumii”, este un argument convingător în același sens. Cele
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
adăugită și îngrijită de Emilian Popescu și Adrian Marinescu, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009, pp. 179-199. 57. Defence and Arms Control, în vol. „Peace and the Sciences”, Vienna, 1980, nr. 4, pp. 68-72. 58. Die Rumänische Orthodoxe Theologie und die Menschenrechte, în vol. „Erkampf der Menschenrecht”, Hamburg, 1981, pp. 98-106. 59. Autoritatea divină a Sfintei Scripturi și unitatea ei la Sfinții Părinți, în „Renașterea”, München, anul V (1981), nr. 3, pp. 8-12. 60. Necesitatea fundamentării învățăturilor de credință pe
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
la unitatea spirituală a tuturor românilor, în vol. „Astra 1861-1950. Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, 125 de ani de la înființare”, sub redacția dr. Victor V. Grecu, Sibiu, s. l., 1987, pp. 89-92. 71. Der Heilige Johannes Chrysostomus und die einheit der Kirche, în „Grenzüberschreitende Diakonie”, Stuttgart, 1987, pp. 4-16. 72. Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
15 noiembrie), pp. 3-4. 77. Îndatoriri ale cultelor pentru promovarea vieții pe pământ, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1989”, anul 137, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1989, pp. 33-36. 78. Basilius der Grosse in Leben der rumänischen orthodoxen Kirche und die Öecumenische aktualität, seiner Lehre über die Heilige Taufe, în vol. „Die Anfänge des Christentums unter den Völken Ost und Südosteuropas”, Heidelberg, 1989, pp. 141-152. 79. Hristologia cosmică după învățătura Sfântului Maxim Mărturistorul, în „Studii Teologice”, București, seria a II
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
unor mari cărți ale umanității, unele dintre cele mai dureroase, cărțile celui de al doilea război mondial. Înainte de a fi traducătorul lor era descoperitorul, cercetătorul, pasionatul de istorie, cel ce întârzia ore prelungi în arhivele Europei și poate - dar ce undă de frumusețe! - visătorul. De ce în atâtea convingeri, rosturi și înțelesuri, nu am avea și o clipă de îndoială, cum o avea Octavian Paler, urmărindu-l pe Don Quijote în Est, dacă Alexandru cel Mare a tăiat cu adevărat cu o singură
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
Lucian Blaga, un sentiment larg spațial, inclusiv prin orientarea emisiei vocale și a celei instrumentale direct spre pianul cu capacul ridicat și cu pedala pusă, ceea ce produce prin intersectări o profuzie de sunete armonice. Sabina Ulubeanu a modelat, în Raum und Liebe pentru flaut, violă, violoncel și pian, imagini ale temperamentului său romantic și capabil, desigur, să-și spună gândul inclusiv într-un limbaj muzical care doar aparent este deconectat de fidelitatea artistului față de lumea umană. Vlad Maistorovici este autorul piesei
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
internaționale cu subiecte românești. B.T.: Să nu uităm că ediția din anul 2010 a acestui simpozion celebra femeile compozitoare din România<footnote Simpozion desfășurat în Germania, la Delmenhorst, între 26-28 noiembrie 2010, sub titlul: Musik und Kreativität heute. Myriam Marbe und die rumänischen Komponistinnen im europäischen Kontext des 20. und 21. Jahrhunderts. footnote>, mai precis muzica lui Myriam Marbe și a compozitoarelor de la noi din țară. V.D.: În afară de asta, în fiecare semestru includ teme românești în activitatea mea de predare, până
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
caractère populaire roumain“ - Spuren der traditionellen Musik Rumäniens in den Sonaten von George Enescu, Martin Kowalewski sondează analitic creația a trei compozitori români - Strukturiererung des Musikalischen Raumes und der Gestaltpsychologie. Eine fenomenologische Analyse von Werken von George Enescu, Stefan Niculescu und Pascal Bentoiu, iar Roberto Reale își concentrează demersul asupra operei „Oedipe”: Formen und Elemente musikalischer Klage in der Oper Œdipe von George Enescu. B.T.: Ne-am bucura dacă aceste teze vor ajunge să fie traduse și în limba română, căci
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Enescu, Martin Kowalewski sondează analitic creația a trei compozitori români - Strukturiererung des Musikalischen Raumes und der Gestaltpsychologie. Eine fenomenologische Analyse von Werken von George Enescu, Stefan Niculescu und Pascal Bentoiu, iar Roberto Reale își concentrează demersul asupra operei „Oedipe”: Formen und Elemente musikalischer Klage in der Oper Œdipe von George Enescu. B.T.: Ne-am bucura dacă aceste teze vor ajunge să fie traduse și în limba română, căci toate sunt de mare interes pentru noi. Trebuie să mai zăbovim pe această
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
și care îți răpesc poate din timpul dedicat compoziției? V.D.: Mai întâi aș dori să spun ceva despre cartea Ștefan Niculescu, care a apărut în ciclul „Arhiva de muzică din estul Europei. Surse și cercetare („Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen”). Această serie de publicații o pregătesc împreună cu compozitoarea și muzicologul Prof. dr. Eva-Maria Houben. Cartea este nu numai documentarea referatelor prezentate la Simpozionul din 2007, de la Oldenburg, unde a fost prezent și Ștefan Niculescu; publicația cuprinde, de asemenea, și
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Die Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc), elaborat de muzicologul german VINCENT RASTÄDTER, doctorand al Universității din Oldenburg. Volumul a apărut în acest an în seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (Muzica est-europeană. Izvoare și cercetări) la Editura „BIS-Verlag der Carl von Ossietzki Universität Oldenburg” sub îngrijirea compozitoarei de origine română Violeta Dinescu și a Evei Maria Houben, ambele profesoare la universitatea amintită. După cum se știe, România este prezentă pe
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
Ștefan Niculescu Ana SZILÁGYI Anul trecut a apărut primul volum din seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen, editat de Violeta Dinescu, Eva-Maria Houben și Michael Heinemann la BIS-Verlag der Carl von Ossietzky Universität din Oldenburg. Volumul cuprinde lucrările susținute de compozitori și muzicologi, atât români cât și germani, la Simpozionul Zwischen Zeiten (simpozion inaugurat la Oldenburg
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
germană de Violeta Dinescu, Maria Herlo și Roberto Reale, despre fenomenul muzical, despre George Enescu, despre lucrările proprii. Discuția din cadrul Festivalului Wien Modern 1992 dintre Șt. Niculescu și G. Ligeti, coordonată de Karsten Witt și publicată sub titlul Originalität und Metier în MusikTexte 92 (2002), reprezintă un interesant schimb de păreri despre modul fiecăruia dintre cei doi compozitori de a compune. G. Ligeti concluzionează că el și Șt. Niculescu au ajuns la un rezultat sonor asemănător prin îndepărtarea de cromatism
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
etc. Tel. 270515, 0727617512, RDS 0356/401061. Fotografii, filmări video în diverse ocazii, multiplicări, transfer CD sau DVD, NTSC, PAL. Tel. 209898, 0744858632. Parchetar, montez, rașchetez, paluxez parchet și dușumele. Tel. 280186, 0722983328. Sie sprechen gut deutsch, sind fleissig, ehrlich und haben starke nerven! Suchen frauen für altenbetreung und hausarbeit in Österreich LMV 00436605234637. Vorbiți bine germana, sunteți harnică, serioasă și aveți nervi, noi căutăm femeie pentru îngrijit bătrâni și întreținerea casei în Austria. 00436605234637. Autorizat, REPAR TELEVIZOARE color la domiciliul
Agenda2006-12-06-1-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284882_a_286211]
-
prețuire, acum, la comemorarea a 150 de ani de la dispariția lui Schumann, Filarmonica «Banatul» a programat în concertul din data de 17 februarie, ora 19, în Sala Vidu, o primă audiție de mare importanță: Oratoriul Paradis și Peri (Das Paradies und die Peri) pentru soliști vocali, cor și orchestră op. 50“, precizează concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul instituției. Cvartetul solistic al concertului este format din soprana Teodora Ciucur, mezzosoprana Aura Twarowska, tenorul Némety Menyhért Gergely și baritonul Cristian Ardelean, alături de Corul „Ion
Agenda2006-06-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284723_a_286052]
-
ca punct de plecare pentru idei personale (și nu căutat originale). Marta Petreu înregistrează mărturisirea lui Nae Ionescu, dar numai în ultima versiune a textului ei și doar pentru a-i găsi o paralelă, de această dată în Der Einzige und sein Eigentum (1844) a lui Max Stirner. Paralela este totuși prea largă și e, foarte probabil, o coincidență datorată aceleiași structuri interioare - căci fundamentele teoretice sunt diferite - precum în cazul mult discutatei, odinioară, influențe a lui Stirner asupra lui Nietzsche
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nicht auf falsche Bahn ziehen. Und muβ vor allem Opfer bringen können. Kann sie das nicht, dann taugt sie auch nichts. Dann war es ein Feuerwerk, das hoch aufprasselt, in den leuchtendsten Farben sprüht, um im nächsten Augenblick zu versinken und die Nacht noch schwärzer zurückzulassen, als sie vorher war”.3 Iubirea adevărată, profundă, este cea care poate face minuni. Ea este cea care se dăruiește, împlinește, dă viață adevărată. Restul este un foc de paie amăgitor. Haideți să încercăm cu toții
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mai departe. „Munca înnobilează omul” spunea cineva și avea mare dreptate. Când eram mică se purtau cusăturile manuale pe pereți. Țin minte că în bucătărie, deasupra sobei, era o asemenea cusătură cu următoarele versuri: „Beklage nie den Morgen Der Müh’ und Arbeit gibt! Es ist so schön zu sorgen Für Menschen die man liebt”. Ceea ce în traducere înseamnă: „Nu te plânge niciodată de dimineața Care-ți aduce osteneală și muncă! Este așa de frumos să gospodărești Pentru oamenii pe care-i
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
VII ! Fiți Temple ale Luminii ! Fiți Candele Aprinse care să ardă în FOCUL IUBIRII DIVINE !” și pentru ca încheierea să nu fie chiar așa de abruptă vă mai aduc aminte de un îndemn de la bunica: Beklage nie den Morgen Der Müh’ und Arbeit gibt! Es ist so schön zu sorgen Für Menschen die man liebt. (Nu te plînge de dimineața Care îți aduce osteneala și munca! Este așa de frumos să grijești De oamenii pe care-i iubești.) Mulțumesc Domnului și Doamnei
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Dor fericit) Goethe afirmă că destinul omului este de a se mistui în flacără, devenirea fiind eterna lege a naturii... Dacă nu-nțelegi aceasta: "Mori, spre-a deveni", tu ești Doar un oaspete obscur În beznele pământești." Iar în Höcherer und Höchste (Mai înaltul și Cel mai înalt), după ce aici, pe pământ, poetul viețuiește diversele bucurii ale vieții, speră ca dincolo să se dizolve în iubirea eternă: Liberi, în zbor arzător Vom sui fără hotare Și în veșnica Iubire Ne vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Melancolie" spre exemplu). De asemenea, Edgar Papu remarc? ineditul unei pagini din crea?ia eminescian? În care este descris „unul din rarele peisaje de iarn?" În care eul liric comunic? sensibilit??îi noastre „cea mai complet?? ?i cea mai exact? und? de impresii" pe care ne-o transmite atmosferă acestui peisaj hibernal (descris la Începutul poemului „Ursitorile"). Vigoarea detaliului, perspectiva cosmic?, planurile Îndep?rtate sau apropiate În care sunt proiectate toposurile poetice care alc?tuiesc aceste peisaje sunt câteva din atributele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cronicar Nietzsche și corectitudinea politică În Adevărul literar Și artistic din 30 mai, Cătălin Ghiță semnează un amuzant și deopotrivă lucid articol ("Nietzsche, englezii și (in)corectitudinea politică") pe marginea cărții lui Friedrich Nietzsche, Jenseits von Gut und Böse. Vorspiel einer Philosophie der Zukunft ( Dincolo de bine și rău. Preludiu la o filozofie a viitorului), comentînd diatriba pe care filozoful neamț o îndreaptă împotriva englezilor din vremea lui. Nu atît conținutul cuvintelor lui Nietzsche merită atenția noastră, cît reacția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9598_a_10923]
-
-l șiret. De ce sunt o pacoste, Dumitre? a întrebat Pâcu, cu mutră de arțag. Păi cine umblă cu focul în jurul șirului de care? Tu! Cine altul? a răspuns moș Dumitru, trăgându-și pălăria pe frunte, să nu-i vadă Pâcu unda de râs din colțul ochilor. Il știa pe Pâcu arțăgos când venea vorba de luleaua lui și de aceea îl lua peste picior ori de câte ori îi venea la îndemână. Lasă tu luleaua mea în pace și spune ce ai de spus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
N.E.S.C.O. Ø Cifrele romane, arabe, grecești etc. se consideră ca și când ar fi exprimate prin cuvinte: 2000 de adrese (Două mii...) 12 preludii mici (Douăsprezece...) 200 cântece și doine (Doua sute...) Ø Semnul „&” se aranjează ca și când ar fi scris „and”, „et”, „und” etc. după limba descrierii din catalog. Ø Semnele de punctuație nu se consideră la așezarea alfabetică. Ordinea vedetelor redactate la titlul publicațiilor Vedetele redactate la titlul publicațiilor se aranjează după primul cuvânt, cu condiția să nu fie articol. Dacă primul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Apud Denis McQuail, Comunicarea, Editura Institutul European, Iași, 1999, p. 27. 2 Ibidem, p. 31. 3 Apud Michael Kunczik, Public Relations. Konzepte und Theorien, Editura Böhlau, Köln, 1993, p. 4. 4 Michael Kunczik, op.cit., p. 8. 5 Ibidem, p. 11. 6 Apud Cristina Coman, Relațiile publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 9. 7 Apud ibidem, p. 9. 8 Stancu Șerb, Relații
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]