129 matches
-
1800 al armencei “Dochița, soața răposatului preut Andrieș”, care împreună cu feciorul ei Sava a vândut “un loc de două dugheniță cu tot locul lor aflate aici în Ieși, la Podul Vechiu” lui Izrail sân Cerbul jâdov “ca să ni plătim pe undi sântem datori și să săvârșim grijâle morților”. --Cum se vede, nici pe urmașii unui preot nu-i dădea bogăția afară din casă. Nu știu însă dacă ai luat seamă ce se spune la sfârșitul copiei acestui act. --Păi cum era
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spuneam “Să să știe că am vândut dumisali ... un loc di casă ci este... pe Ulița Bărboiului, în Armenime... Așijdere, am mai vândut dumisali... un loc di casă ci să hotărăște tot cu acest loc, acesta este din Ulița Bărboiului, undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iaste biserica Sfeti Grigori, cari acest loc este cumpărat de tatăl mieu de la Ovanes zaraf (cămătar n.n) Țarigrădean”. --Din acest zapis am aflat întâi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
BÎNTUIȚII Un roman de povești Cobai Ar fi trebuit să fie o tabără pentru scriitori. Ar fi trebuit să fim în siguranță. O colonie de scriitori, izolată, undeam fi putut lucra, condusă de un bătrân muribund pe nume Whittier, până n-a mai fost ce-ar fi trebuit. Și-ar fi trebuit să scriem poezii. Poezii drăguțe. Gașca asta a noastră, elevii lui talentați, închiși departe de lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu fața cârnă, Cu mâinile și gura aduse la genunchi. Trei petece răzlețe i se țineau de trunchi. Când vasul fără nume trecu prin dreptul nostru Un fund de vad îi prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai înainte cele ce arsăsă, s-au sculat egumenul Tre Sfetitelor, puindu-să împotrivă, ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă,...cerînd ca să fii uliți peste zidiul mănăstirii și peste locul părinților. Dar, nearătînd nici o dovadă,...s-au cunoscut că egumenul n-are nici o dreptate, iată că și de la domnie s-au dat voie să-și facă dughenile, pe unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mîna dumisale giupînului Vasile brașovan precum...am vîndut...un loc di casă ci este...pe Ulița Bărboiului, în Armenime”. Și mai scrie acest Carabet: „Așijdere, am mai vîndut dumisali...un loc de casă ci să hotărăște tot cu acest loc...undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iasti biserica Sfeti Grigori”. Prezența uneia din cele două biserici armenești, și anume a celei zidite probabil pe la 1395, numită Sfântul Grigore Teologul, pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dacâ tot ai adus vorba, câ eu mă cam rușânam ... mă uitam la chicioarili doamnei lu' dom' profesor, c-am auzât câ ari niști sandali cum nu s-o mai văzut șâ cum era disculțâ, li căutam sâ văd pi undi li-o ci pus ... Minunându-ne cu câtă repeziciune ajunsese în celălalt capăt de sat vestea despre sandalele cu pricina, soția le-a adus de sub o băncuță din holul de la intrare. - Doamne, da frumoasâ mai sânt! Șâ cu toace di
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
și le Întinse pe sârmă. Cât pe ce să rămână fără un răspuns credibil, atunci când Viorica lu’ Gache o Întrebă: Țațî Marii, da badea Vasâli ari haini noi? Un gând trimis tot de sus răspunse cu gura Mariei. Da, di undi, Vioricî-hăi! Sunt di-ali băietului neu di la Vaslui, sî mai aibî când vini pi-acasî! Cei doi oameni trăiau și munceau cu mare frică În spatele lor și multe gânduri, Împărtășite sau nu, tulburau traiul lor care până atunci fusese oarecum liniștit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de treabă și miloasă? Nu pot crede și sunt sigur că mă voi trezi imediat din acest vis frumos! Au, capul meu, nu pot ține ochii deschiși, am foc peste tot! Da, ești pi pământ, la noi acasî, la Poianî undi vineai cu băietu neu, Valericî! Ești tari bolnav dar ai sî ti faci ghini cu agiutorul Domnului din ceruri! Victor a stat cât a stat, i s-a părut că a stat afară o veșnicie, n-a mai răbdat și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
badi Mitrițî!, sau Moș Sava, di trii zâli, Victor varsî numai venin verdi, crecî fărî cuțât nu scapî, of, of, of! Altă dată când era Întrebată direct: Marii, da di-un pahar di gin este rost?, aceasta răspundea: Da di undi, oi Ioani! Nu știi cî l-am vândut pi tăt șam luat acoperișu’ ista nou! Ci era sî facim, el nu mai be, eu nici atâta? O dată, Maria era cât pe ce să continuie ... Fănicî n-ari voi di la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de mătase portocalie. În picioare are o pereche de sandale, tot portocalii. Pe umăr, poartă un fel de geantă sport, bleu, Încăpătoare. Emană un miros de flori de câmp, și are unghiile Îngrijit tăiate și date cu lac strălucitor. -De undea-i apărut lebădă sălbatică? Antoniu nu-și poate stăpâni bucuria. -Cred că mă confundați...se scuză zâmbind tânăra reporteriță. Haideți mai bine, să vorbim despre cerșetori și cerșetorie. De dimineață tot caut un cerșetor așa, mai prezentabil și Îmbrăcat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Măi Dumitri, nu mai am încrediri în nimica din ci sî mișcî în juru’ nostru. Nici în foaia aiasta di drum pi cari o țân în mânî șî cari ar trebui sî mă ducî acasî... N-ai văzut acolo la Canal?... Undi ti întorcei, numa’ vorbi ali bolșăvicilor, cari di cari mai fărî di căpătâi... Partidu’ șî republica... Republica șî partidu’ mami’ lor! Șî tăț îs tovarâș. Di-i mari di-i mititel... ― Și crezi că în satul nostru nu vom auzi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pentru o clipă de durerea din suflet, că îi pleacă feciorul și nepotul la concentrare. Știa el ce înseamnă armata! Mai ales când nu mai ești holtei... Și mai auzise el că „neamțu’ o pornit război cini mai știi pi undi șî cu cini? Asta nu-i a bunî, cî di la o scântei sî aprindi tătî aria cu pai” - gândea moș Pavel. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la cei doi bărbați, care, cu gulerul sumanului ridicat, înfruntau
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
murgul: „Dacî o țîni tot așă, apâi nu știu cum om mai pute’ răzbati pi la Mirăuțăni. Acolo îi atâta sihlărie, cî s-a puni un troian!!! Di nu ne-ar prindi noaptea pi drum. Zâua, di bini di rău, mai vezi undi îi șanțu’ șî nu dai în el, cî,... ferească Dumnezău, îți rupi picioarili! Da’ dacî ni apucî noaptea”... Din cauza locurilor troienite, calul nu mai putea alerga. Peste acestea mai veneau și rafalele de vânt, care îl făceau să se oprească
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pi colțu’ spri Păscării. Ce ar fi s-o luăm pe acolo? Îi mai de-a dreptu’... Numai că... Dacă pe aici mai pe deal îi troienit așă di tari, apâi jos, în Păscării, nu ti mai vezi din omăt. Undi mai pui cî avem di urcat dealu’ ceala, undi pi marginea drumului nu esti nici o beldie șî șanțuri sânt cât lumea... Mergim tot pi șușă, cî șî locu’ îi fărî dealuri așă mari” - gândea bătrânul, ținându-l pe murg de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
luăm pe acolo? Îi mai de-a dreptu’... Numai că... Dacă pe aici mai pe deal îi troienit așă di tari, apâi jos, în Păscării, nu ti mai vezi din omăt. Undi mai pui cî avem di urcat dealu’ ceala, undi pi marginea drumului nu esti nici o beldie șî șanțuri sânt cât lumea... Mergim tot pi șușă, cî șî locu’ îi fărî dealuri așă mari” - gândea bătrânul, ținându-l pe murg de căpăstru. Dacă venea vreo rafală de viscol mai puternică
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
zis: -Ai dreptate dumneata dar și prietenul dumnitale. Într-o zi când soarele aluneca către asfințit, și razele își domoleau din intensitate, prietenii Fănică și Costică treceau prin dreptul bisericii. Amândoi cu câte o undiță în mână se duceau la undit în Bașiu la iazul lui Amarandei. Întâmplător, preotul se afla în curtea bisericii. Când i-a văzut pe cei doi, și-a adus aminte despre discuția avută cu unul dintre ei, motiv ce l-a determinat să urmărească comportamentul lor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
urmărească comportamentul lor. Și a observat; Costică mergea ca și cum ar fi singur pe drum, privind doar în fața lui, iar Fănică și-a făcut semnul crucii, în timp ce sorbea din priviri o fată ce trecea pe partea de vizavi de biserică. La undit, după un timp, sau plictisit, de vorbit în șoaptă și de atâta așteptare să cadă peștele la undiță și au început a discuta despre una despre alta. La un moment dat Fănică i-a zis lui Costică: -Prietene, ai văzut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lemne și-mi răspundea că nu-i lipsește nimic, doar boala de singurătate îl măcina. Era convins că singurătatea o să-l doboare. Îi spuneam despre activitățile mele școlare, îi povesteam despre peripețiile de prin pădure cât și despre cele de la undit. Mă asculta cu multă atenție, cu un zâmbet luminos, nu mă întrerupea și când terminam mă întreba din nou: „ce-ai mai făcut”? se vedea cât de mare este speranța lui de evadare din singurătate. Odată stăteam amândoi afară pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu armele noastre pe marele împârat al Franței, am ajuns într-un loc unde puternica vrăjitoare Alcina avea un castel pe malul mării. Ea venise la marginea apei, spre a pescui iar noi ne-am oprit să vedem cum, fără undiți sau plasă, ci numai cu vrăjile ei, scotea din apă tot ce dorea. Nu departe de țărm, o balenă uriașă arăta o spinare atât de lată și de neclintită încât părea o insulă. Intre timp Alcina își pusese ochii pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
bine ca peștișorii să fie din speciile știucă, ori păstrăv, că ăștia au un gust mai de vino-ncoa, pentru vulpi, și sorții tăi, de izbândă, vor fi, deci, mai mari. S-a dus, vânătorul Vânătoru, la Moeciu Brasov; a undit un juvelnic de păstrăvi; s-a mai dus pe la Dunăre, de unde a revenit, la Vaslui, cu un alt juvelnic, plin-ochi, cu știuculițe, tot una și una. După care, a hotărât să se pună pe treabă, la împușcatul mult doritelor, și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-o, dimineață, vecinii, care au venit să vadă ce face, și cum și-a petrecut, drăgălașa de ea, noaptea. Prima noapte, din viață, petrecută, fără bunicul ei cel sfânt! ALCOOLISMUL DUCE LA BEȚIE Telefonul mobil a anunțat încheierea partidei de undit. Aproape în același moment, cu semnalele telefonului,în spatele celor doi coechipieri, participanți la competiție, a oprit o mașină. Din ea a coborât șeful trupei de participanți, la elaborarea glumei de aseară, de la șpriț, care,în cele din urmă, s-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
coborât, repede, în uitare. Silistrul Silistrului și-a văzut, în continuare, de micile sale preocupări, de dinaintea și de după cunoștința și conviețuirea cu leoaica. Coboară, în fiecare dimineață și în fiecare după amiază, la malul râului învecinat cu gospodăria sa, unde undește, după noroc, peștișorii din care-și asigură hrana zilnică, iar în rest, își caută de puținele păsări, de vacă, de vițelul acesteia, de pisica și de câinele care -i umplu singurătatea de om liniștit, harnic, la locul său; mai și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe oameni prostia deliberată. Îți amintești cînd obișnuiai să ai astfel de gînduri Bruce? Te gîndeai la cît de mult se lasă să decadă băiatul ăsta fără să fie cu adevărat conștient de asta. — Bruce Robertson, Cel Care Fute Infirme! Undii puicuța handi azi? — S-a dus... — Io bucățică meserie frățîne, zice alt tip, — i-aș tragio șiio! Du-te-n măta puțoi pervers, rîde Meldrum. — Nema, spune tipul mai mare, io păpușică pizdoasă. Numa fiincă voi, puțoi ce sînteți nați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
operație grea... ― Da’ știți voi că dacă te lovești la cap poți să rămâi tâmpit?. Daaa... Rămâi așa pe toată viața. Nu se mai Înțelege nici dracul cu tine” - a vorbit altul. ― La mini În sat, unu’ alearga nu știu undi șî o calcat pi dințî’ di la greblî. Atuncea, coada l-o pălit drept În frunti. Da’ tari, nu șagî. O chicat gios șî puni-ti pi făcut nani, frati. Când s-o trezât, nu mai cunoște pi nimini șî
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]