1,249 matches
-
suflet curat. Copilul să îmi fie-aproape, să-l văd crescând, aripi să-i prind, Apoi să-l las încet să zboare, doar sufletul să il cuprind... Citește mai mult La miez de noapte, când doar luna mai luminează-al meu ungher,Închid caietele și cartea și ochii mi-i înalț spre cer...Te văd cum mă privești Hristoase și cum în inimă-mi pătrunzi,Îmi mângâi chipul cu privirea, durerile Tu mi le-ascunzi.Ai fost cu mine darnic, Doamne, mi-
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
a DORUL (partea a II-a) Povești de dor M-o-mpins diavolu-ntr-o seară Să-mi iau ceata și pe-afară Să pornim hai-hui prin sat La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
veche balama ruginită se tânguie la ferestra de mult părăsită. Luna s-a ascuns printre norii de vată nici un felinar lumina nu-și mai arată, un sentiment de frică totul înconjoară și transformă noaptea într-o taină bizară . Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașă un felinar luminează o casă nevoiașă, dar vântul o zărește și suflă cu putere lumina s-o stingă ,dar ...totul e tăcere... Zorii se ivesc, dimineața lumineaza zarea noaptea se retrage ș-așteaptă înserarea, mereu
NOAPTEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378276_a_379605]
-
Ion Petrescu Am căutat-o peste tot prin casă pe unde am crezut că s-ar putea ascunde de oricine... de ceva... și stă pitită, acolo, nemaivrând să iasă... Am căutat-o-n orice cămăruță și-am scormonit, atent, orice ungher... Dar tot enigmă-i... taină și... mister, că n-am găsit-o nici, măcar, într-o cotruță... Văzând că n-o găsesc sub nicio grindă, am răscolit, apoi, și prin ogradă... Să fi căzut, oare-n vreo ambuscadă?... Pe unde
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
este și FEMEIE. CEASUL Când mă opresc din drum la vreun popas Aud încet în mine acest glas: ,, Nu cu mult înainte de-a muri, Bunicul tău ți-a dăruit un ceas, O mică amintire din străbuni, Uitată-n vreun ungher trist și retras. Tu l-ai lăsat să meargă cum o ști, Dar eu nu pot acum să te mai las, Că ai plecat pe-o mare în furtuni Cu cel mai șubred și mai simplu vas, Iar ceasul vechi
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
surprinde în fiece zi cu ceva nou. Doar să aibe liniștea să se desfășoare! Priviți în oglindă cu ochii interiori și adăugați farmecului ce îl posedați, toate, fără excepție, o floare, un parfum discret, un gând îndrăzneț ținut ferecat în ungherul mintii sau pur și simplu seninul dimineții și pășiți încrezătoare. Pasul musai trebuie să fie sigur, ușor spre îndrăzneț, iar șuviță așezată la timp fie și doar cu o schițare a gestului. Iar în priviri, dragele mele... adăugați seninul nopților
DAR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377252_a_378581]
-
rugi fierbinți și grele Din morții treji de gânduri. Căci din coșmaruri negre Căzuți fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr-un ungher. Și-a plâns în hohot cerul, Țărmul le-a dat morminte, Iar Dumnezeu ungherul Din Rai și daruri sfinte. Referință Bibliografică: ZBUCIUMUL MARII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr-un ungher. Și-a plâns în hohot cerul, Țărmul le-a dat morminte, Iar Dumnezeu ungherul Din Rai și daruri sfinte. Referință Bibliografică: ZBUCIUMUL MARII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
varstă, sex, naționalitate, rasă, religie sau mai știu eu ce ciudățenii absurde, care i se pot năzări doar unei minți înguste, de ... nevalencian. Dovadă stau cohortele de turiști, veniți special din te miri unde, chiar și din cele mai ascunse unghere ale planetei. Problema cazării lor e doar aparent dificilă și se rezolvă mai ușor decât s-ar crede, într-un mod inedit: nu se doarme deloc, sau, dacă e neapărat nevoie, pe apucate, la schimb, printre picături, în puținele răstimpuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
găsit, căci "cum să strîngi un braț care e un nor". Oameni pe care nu-i mai știi, drumuri pe care nu le mai cauți, unde "cuvintele se risipesc păpădie stelară, ușoară, transparentă, fără conzistență și totuși prezentă în fiecare ungher al ființei tale acum mai palide." Emacierea de spiță rară: "acei care neagă existența minunilor să nu se apropie de aceste poeme. Vor suferi decepția convingerii sfărîmate. Pentrucă minuni sînt acele bijuterii însăilate pe slove de cari nu trebuie să
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
în piatră și mă găsesc netăiată, neșlefuită, nedeprinsă cu cele minerale, hrănindu-mă cu semințe de catedrale: nu sunt în stare să sufăr așa cum trebuie, nu sunt în stare, sentimentul e arhaic într-o inimă nisipoasă care se surpă prin ungherele ființei, ca un bolovan mă duc la fundul credinței, cu spinarea zidită. Aștia-s ochii, vag rotunjiți în hrisolit, alunecători pe sub mantaua terestră: recunosc o pictură rupestră scandaloasă și-mi dau seama că sunt tot acasă, sub mormanul de nopți nedormite
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
În mai toate sonatele lui Beethoven prindem firul fanteziei creatoare, dela strigătele primăverii atât de plastic sonorizate în opus 31, Nr. 3, până la cutremurul cataclismal al Appassionatei și măreția opusului 111. Acest drum pe care-l face compozitorul din tehnicile unghere ale sufletului până la exteriorizarea expresiei, interpretul îl va face deandoaselea, întorcându-se dela textul dat, la misteriosul argument creator. Deaceea un profesor trebue să încerce să desvolte imaginația elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă tehnică, un scop
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu toate riscurile de rigoare. Dacă, așa cum se spune, oamenii își retrăiesc în ultimele secunde de viață clipele care le-au marcat existența, inima, aflată în anticamera unei intervenții decisive, scoate la iveală toate micile secrete depozitate, poate involuntar, în ungherele ei. Fiori de iubiri adolescentine, mici clipe de glorie, nedreptăți dureroase menite să facă țăndări inocența copilăriei, căldura protectoare a casei copilăriei, cu mirosul prăjiturilor abia scoase din cuptor, liniștea sufletească a confortului cotidian ies la suprafață și se cer
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
Simona Vasilache Despre Emanoil Ungher nu se știe mare lucru. A predat latina, la liceul Cultura B, înființat în 1940, după excluderea evreilor din școli, și a trecut, alături de Lucian Boz, pe la foarte efemera revistă Ulise, unul din fronturile tinerilor, la începutul anilor '30. În
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
după năluci și amintiri. A doua, o veghe, cu subtitlul Funeralia, pentru un prieten tînăr, trecut prea devreme dincolo. Nu întîmplător, speciile sînt cele ale poeziei latine, iar Melibeu, păstorul din Bucolice-le lui Virgiliu, se întoarce în paginile lui Ungher. Obosit de drumul spre Tityrus, cel fără de griji: "Sunt itinerariile grele/ Până la Titir, sub vechiul fag./ Nu-l mai recunosc în toate cele/ Și m'ajut zadarnic de toiag." Limbajul e și el pretențios, desprins din sentințele altor timpuri, și
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
atingă stropii de falern." Dacă ne apucăm să traducem - hodiern înseamnă cotidian, iar falern e vinul de Falerno - stricăm efectul, rămînînd cu imaginea unui hedonism de duzină. Așa, într-o limbă compusă, la care poeții - cei din anii cînd scrie Ungher, mai ales - au rîvnit, ritualul pare deplin. Scuturarea podoabelor, renunțarea la un stil stăpînit, lucrat în emulația vechilor maeștri, se întîmplă în Funeralia. Aici, durerea timpurie și ascuțită eliberează lirismul, face loc unor cuvinte mai simple, nu de tot, însă
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
acordau bătăile inimii cu el. Totuși, nu liniștea încrezătoare a elegiei căreia îi urmează oda, trecîndu-l pe cel dispărut într-o slavă mai bună, plutește peste versurile acestei nenorociri trăite. Din cele două vocații ale poeziei clasice, prietenia și moderația, Ungher o reține doar pe prima. Permițîn-du-și să jelească în voie, tulburînd, cernit, măsura și claritatea lumii dintîi, aceea din primele zece poezii: "Mă doare: e după un om./ Smerenia mamei tânjește,/ E'n frunza umilului pom/ Și'n șanțuri adânci
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
Capitală se preconiza realizarea unui vehicul electric propriu. Acolo fusese adus, într-o manieră pur rusească, un tramvai din Germania. Când timișorenii au dorit să-l vadă, oaspeților li s-a interzis să se apropie. „Era tras undeva într-un ungher de depou, acoperit cu o prelată mare și păzit de «băieți»”. La Timișoara construiseră un vehicul cu angrenaj silențios, o transmisie originală, de concepție unică în țară la acea dată, care estompa complet zgomotul produs între roată și osie. Se
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
le citești ca o galerie etnologică potențial interșanjabilă, însă magnific coerentă: bătînd multiplu, aglutinat, cu fiecare coloană de imagini, la porțile absolutului. Cine înnoadă astfel efigii robuste, scene vioaie și înțelesuri străvechi, între legendă și rosturi de viață ghemuite în unghere umile, n-ascultă de vreo searbădă suficiență. La Ilie Boca, întruchipările de el izbîndite resping ca un scandal segregațiile fricoase. În țărănia lui, neștiutoare de ipocrizii căznite, sînt instilate ispite cosmice. Înger sau nălucă de Ormuzd înaripat, desprinsă din straturi
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
răbdasem pe lumea cealaltă preaplin de cazne îngrozitoare, greu de închipuit de mintea omenească. De fiecare dată când mă aduceau la judecată, îmi strigam nedreptatea în fel și chip. Vocea mea - tragică, înălțătoare, cu totul dezolantă - se propaga în fiecare ungher din sala de audiențe a lui Yama, pricinuind ecouri în cascadă. Trupul meu răbdase cazne îngrozitoare, dar eu nu mă căiam cu niciun chip, câștigându- mi astfel renumele de bărbat neânduplecat. Știam că numeroși draci mă stimează în taină; știam
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
-o să creadă că nu auzea și nu vedea nimic, ea de fapt auzea și vedea totul, ca o zgripțuroaică. Auzea și vedea totul și prin somn. Înaintă, pășind pe vârfuri, până la celălalt pat. Obișnuită cu întunericul spăimos adunat din unghere, ca niște duhuri la pândă, desluși pe laviță trupul nemișcat al bătrânei, cu mâinile împreunate pe piept. Camera-ntreagă, sufocată de mirosuri grele ca de etuvă, părea cavou deschis din care fața bătrânei o înfiora cu prezența ca o amenințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate și noduroase, se-ndreptă spre spălătorul din ungher și-și clăti mâinile și fața. Udă încă, ștergându-se în fața icoanelor, la picioarele lui Miluță, cu prosopul în mâini, prinse să se închine cu glas tare, cu voce schimbată. Tatăl nostru, carele ești în ceruri, sfințească-se numele tău... Îndură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Angliei. În Italia, luptele s-au dat cu caracter schimbător la nord de Voltera, de ambele părți ale Tibrului și în sectorul Citta di Castello. Inamicul a reușit unele neînsemnate câștiguri de teren..." Bătrâna lepădă cârpa și fărașul într-un ungher și, luând-o din fundul hardughiei, ocolind scaunele și mesele răzlețe, pierdute în întinderea aceea de dușumele și pereți albi de scândură văruită, începu să măture. Apoi așeză mătura de-a curmezișul, cu coada pe-o masă, și, târșâindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de bună prietenă. De fapt, unica. Tăcută, credincioasă, și supusă. Se putea baza pe ea. Nu-i era teamă că ar putea să o piardă, să-l trădeze ori să-i reproșeze ceva. O regăsea în orice moment, în fiecare ungher al casei. Uneori îl privea blând, cu un fel de compasiune în priviri. Mai că l-ar fi bătut pe umăr, spunându-i: Lasă, trecem noi și peste asta. Eu sunt aici și n-am de gând să plec, precum
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mulțumise lui Dumnezeu că nu i-a uitat și le dădea copiilor lor o șansă la o viață mai bună. Să Învețe, să muncească și să-și facă și ei un rost În viață. Când mama s-a apropiat de ungherul unde dormea Ionuț, bobocul de gâscă s-a agitat și l-a trezit din somn. Ce-i, mamă? Ce-i? A venit tata, are și struguri? Întrebase copilul somnoros. A adus și struguri Ionuț, dar a adus și o veste
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]