770 matches
-
care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce este iubirea? Ce este dorul? Ambele sunt substantive. Și atât tot! Dacă adăugăm și substantivul dragoste toate trei ascund semantic un sentiment uman traduse tot printr-o entitate la fel de
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
judecătorul (la comunele urbane), polițistul și notarul erau aleși dintre chiaburii satului sau echivalenți. Nu dintre moșieri adică stăpânitorii marilor proprietăți funciare, adevărații conducători regionali. O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele mai chivernisite aveau grijă ca, cei dotați dintre membri comunității, să urmeze școlile necesare îndeplinirii funcției de magistrat. Toate funcțiile eligibile erau alese pe viață
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele mai chivernisite aveau grijă ca, cei dotați dintre membri comunității, să urmeze școlile necesare îndeplinirii funcției de magistrat. Toate funcțiile eligibile erau alese pe viață. Un amendament, cutumă din
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
convocarea colectivității, în ansamblul ei sau prin electori, spre a pune în discuție înlocuirea unui magistrat. Dese ori convocările periodice pentru raportul de activitate se puteau solda și cu înlocuiri în funcții. Oricum înlocuitorul putea fi numai consătean, nicidecum dintre ungureni care dese ori nici nu participau la aceste ședințe. Era comunistă a schimbat aceste cutume străvechi. Muncitorii agricoli nu erau considerați proletari deoarece erau stăpâni pe mijloacele de producție (buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii „dușmani tradiționali ai
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii „dușmani tradiționali ai poporului”. De aceea se obișnuia impunerea unui muncitor proletar în magistraturile rurale. Eșecul comunismului se datorează și, sau în special, investirii unui om fără pregătirea corespunzătoare pe un post. Ungureanul, fie el și proletar sadea cu carnet roșu, nu are de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
el și proletar sadea cu carnet roșu, nu are de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus acest ungurean nu respectă biserică, o crimă capitală în ochii sătenilor. Din păcate era post comunistă păstrează principial soluțiile de administrare rurală ale odiosului dictator. Am arătat mai sus că nu oricine și oricum poate îndeplini corect o funcție managerială adică de
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de îmbătrânire (practic, nu își ascunde slăbiciunile umane), tânjește după comuniune și tovărășia semenilor pe principiul omului-ființă socială, e captiv între dorința de a crede în divinitate și contestarea vehementă a acesteia (moartea
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
spirituale autentice și a atașamentului față de țară.... XVII. NOI APARIȚII ÎN PROIECTUL " ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR", de Ștefan Doru Dăncuș, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
ÎN PROIECTUL " ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR", de Ștefan Doru Dăncuș, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Juridice Sociale și Politice, Profilul Științe ale Comunicării, Specializarea Jurnalism, (2004-2008). Absolvent al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (2007-2008). Obține definitivatul în ... Citește mai mult VALI NIȚUVali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
2004-2008). Absolvent al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (2007-2008). Obține definitivatul în ... Citește mai mult VALI NIȚUVali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Loviște să fi imigrat oa- meni din alte părți ale țării, spre deosebire, de exemplu, de zona Băbeni-Horezu-Vaideeni-Polovragi, unde cei mai mulți dintre locuitori își au rădăcinile în Mărginimea Sibiului; de altfel, pe aceștia din urmă loviștenii îi numesc generic și astăzi ungureni și, respectiv, bobe- nari sau chiar ungureni bobenari pe cei din zona Băbeni. Mai cred, de asemenea, că nici despre emigrări din Loviște de-a lungul tim- pului nu putem vorbi, în măsura în care împrăștierea prin țară a unor indivizi nu poate
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
alte părți ale țării, spre deosebire, de exemplu, de zona Băbeni-Horezu-Vaideeni-Polovragi, unde cei mai mulți dintre locuitori își au rădăcinile în Mărginimea Sibiului; de altfel, pe aceștia din urmă loviștenii îi numesc generic și astăzi ungureni și, respectiv, bobe- nari sau chiar ungureni bobenari pe cei din zona Băbeni. Mai cred, de asemenea, că nici despre emigrări din Loviște de-a lungul tim- pului nu putem vorbi, în măsura în care împrăștierea prin țară a unor indivizi nu poate defini acest fenomen. Limbajul loviștenilor are o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
ele acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbocița, Obârșia Cloșani, Martinești-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. - 02 - Te întorci cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
lui Manole”, zidită în „zidul tradiției” de propriul ei soț și meșter de case și catedrale, sau “epopeea” aceea românească, romantică și mioritică, tradițională, cu trei ciobănei, care se termină straniu, prin omorârea ciobanului român de către ceilalți doi ciobani, unul ungurean și unul vrâncean, sau zicala aceea populară ajunsă leit-motiv că românul are șapte vieți și oriunde ar fi „se descurcă” și nu moare niciodată, toate aceste povești nemuritoare de adormit copiii a murit de mult. Iar noi, românii, ne-am
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
sincer să fiu, m-ați dezamăgit, prin comportament și comunicare necontrolată. La ce bun amfiteatrele Oxfordului unde v-ați școlit, v-ați instruit în limbajul dur al englezului, nu în cel blând al românului. Dar, iată că azi sunteți „Baciul ungurean al României” mioritice, în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți înțelege păsurile, nu vă veți controla exprimarea, mai ales când este vorba de oameni supărați, veți avea un mare semn de
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
Crăciunului. Dacă m-ați vedea, sunt numai piele și os...Parcă n-ar fi fost de-ajuns...Criza! Ca să vezi, dom’le, ce răni colaterale poate produce democrația...mioritică (să mă ierte „cel moldovean” și cu „cel muntean”! Că „cel ungurean”...are el nevoie de iertare!). Să ne-ntâlnim sănătoși și fără cucuie în...noiembrie! C-atunci va fi loc și de...sânge, Doamne ferește!, de vreme ce n-au confirmat acum bobii d-nei Macovei. Referință Bibliografică: TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) / Gheorghe
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
a unui act criminal, dar se încadrează strălucitor în limitele definitorii ale unei creații populare orale excepționale în amănunul ei, iar crima este redată ca un act negativ care „cere” parcă dreptatea peste făptașul ce-și merită pedeapsa (turcul, asupritorul, ungureanul și vrânceanul, Manea grosu și-arțăgosul, Manoli, etc.), ca o consecință necesară a faptei sale inumane. Măreția „scenei” pline de epic/lirism, și retoric pe de-asupra, precum și amplificarea treptată a efectului produs de tragedie, cum se citează după Nietzsche
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Aninoasa, Arefu, Brăduleț, Berevoiești, Bocănița, Bughea, Bumășești, Corbi, Dîmbovicioara, Domnești, Dragoslavele, Fîntîneni, Gideni, Groși, Furnicoși, Lerești, Mățău, Nucșoara, Păuleni, Poderi, Poinărei, Răceni, Rudeni, Rucăr, Sălătruc, Stănești, Stroiești, Stoenești, Suslănești, Suici, Topoloveni, Turburea, Țigănești-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Selectii > STRADA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului STRADA Una, două, Pe strada mea, dulce ca pasca, I se urăște altui, și altui vecin, cu viața mireană, Și pleacă în cimitirul Ungureni, sau Sineasca. Numai sfinți am cunoscut. De exemplu, inginerul Tănasă. Tocmai ieșise la pensie, când i-a stat inima La gândul că va face Raiul, o veșnicie, acasă. După el, fiul. Viorel. Inginer de rețele. Și-a lăsat soția și
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
românul, n-ai cei face! Dar să nu generalizăm. Fiecare nație își are leprele ei. Leprele sunt relativ puține. Dar la fiecare eveniment electoral altele se mândresc cu acest epitet. Ajungem astfel ca majoritatea să trăiască între lepre majoritare. Ca ungurenii printre pământeni. Atenție! Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
leprele ei. Leprele sunt relativ puține. Dar la fiecare eveniment electoral altele se mândresc cu acest epitet. Ajungem astfel ca majoritatea să trăiască între lepre majoritare. Ca ungurenii printre pământeni. Atenție! Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
Ca ungurenii printre pământeni. Atenție! Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]