160 matches
-
Plato prin istoria vestitului Nastratin-hogea, Aristofan prin "întroducerea în arta caraghioșilor ", artă despre a cării înțelegere ungurii au dat strălucite dovezi în vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omenești îndeobște, limba turcească va deveni limba Academiei ungurești din Pesta. Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de față dizolvarea comitetelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
materialiste, ei lovesc fără rațiune. Toată iarna corpul e sănătos, fața roșie. Vine primăvara și buba venerică împle părțile cele mai nobile ale corpului, ochii, gura, nasul, și pătrunde până-n creieri, rozând până și oasele craniului. În curând capul națiunei ungurești nu va fi decât un monstru urâcios și plin de bube - un cap incurabil. În fine românii naționaliști vor lucra spre binele nostru, românii renegați, fără să vrea chiar, spre răul inamicilor noștri. Să vină numai primăvara libertății noastre, și-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nyers și Matyas Szuros, animatorii unei autentice revoluții organizată în sînul unui Partid-Stat cosmetizat de Janos Kadar. Aceasta poate că ar fi eșuat dacă, în locul lui Kadar, reformiștii ar fi avut în fața lor un om ca Gustav Husak... Particularitățile tranziției ungurești și politica prudentă dusă de Janos Kadar au făcut ca Partidul Socialist Muncitoresc să se bucure de un curent reformator care nu a fost, ca în alte părți, epurat și care a triumfat după retragerea lui Kadar. Contextul internațional, venind
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
trândăvește prin tr-un birou. Așteaptă un bacșiș, peșcheș sau ciubuc pentru a-și îndeplini atribuțiile în fața cererii normale a unui cetățean oarecare. Maghiara a avut o soartă asemănătoare, inserând în limba noastră destule cuvinte germane, fapt ce explică existența formei ungurești a cuvintelor nemțești împrumutate. Aportul limbii ruse a fost cam sărac în raport cu influența politico militară pe care a avut-o asupra pământurilor noastre. La momentul apariției lui, imperiul țarist vehicula, mai degrabă, limba franceză. A contribuit din plin la procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foarte important este ca vina desfacerii logodnei să cadă asupra lui Apostol, căruia nu-i putea strica nimic, pe când fata... Din vorbă-n vorbă, Marta ajunse la convingerea că toată supărarea logodnicului ei s-a iscat, cu siguranță, din pricina conversației ungurești. ― Acuma sunt absolut sigură, tăicuțule! strigă ea triumfătoare. Am și observat în privirea lui o încruntare ciudată, de m-a și speriat... Dar spune și tu, tăicuțule, se poate oare să vorbim noi doi o limbă pe care al treilea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
venit însoțită de un bărbat străin, ci fiindcă a venit cu un ungur și a vorbit ungurește. Atunci nu din gelozie n-o mai iubește, ci numai pentru că i-e dragă cealaltă, iar revolta lui împotriva ungurului și a limbii ungurești a fost o comedie. Ba comedia a început mai demult... de când nu i-a părut rău deloc că boala l-a oprit a doua oară să treacă la români... Mai rău i-a părut când a plecat încoace, acasă, parcă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Îl duce la ureche, ascultă fără să spună nimic, apoi strigă ”Am Înțeles, să trăiți”! Și continuă: A zis nevastă-mea să ne grăbim, că am cam lungit-o, iar la Întoarcere să iau neapărat făină de la butic. De-aia ungurească, cică a lor e mai bună decât a noastră. Hai noroc! Viață de artist, noaptea vesel, ziua trist. Dacă sunteți cuminți vă invit la o felie de cozonac. Mai vorbim de nunțile noastre, poate dansăm Și pinguinul În sufragerie... 04
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
original în școală și să aibă două traduceri alături: latină - greacă. Așa se-nvață limbile clasice II paleoslava - latina - română III sanscrita - latina - româna 393 {EminescuOpXV 394} IV turceasca - latina - româna V bulgăreasca - latina - româna VI sârbeasca - latina - româna VII ungureasca - latina - româna - D[i]cț[ionarul] de Buda VIII moscovita - lat. - rom. IX polona - lat. - rom. X albaneza - latina - româna [7] 2266 Cu litere sanscrite Carte de vizită [8] 2292 Tot ce voi afla în Ardeal scriu cu legături sanscrite
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
păstrează și astăzi în conștiința populară. Într-o geografie din secolul al XVII-lea se precizează că „Ardealul nu este o țară foarte mare, și numai o parte ce se zice o laturi de ținut care este despre partea țăriei ungurești“. Extinderea denumirii asupra întregii Transilvanii s-a realizat de către cancelariile austro ungare, cu concursul „diseminator“ al cronicarilor romîni, cărora le era mai simplu să folosească un nume pentru cea de-a treia țară a romînilor, alături de Moldova și Muntenia. Toponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ptolemeu (Aloutas), iar următoarele se regăsesc în opera lui Iordanes (Alutas) și în harta romană din secolele III- IV, cunoscută sub numele de Tabula Peutingeriana (Alutum) și în harta lui Marinus, în jurul anului 150 (Alutas, Alutus). În documentele cance lariei ungurești, se regăsește la 1211, 1222 și după 1233 cu for mele Alt și Olth. În alte documente medievale, redactate mai ales în slavă, sunt consemnate formele Olt, Olte, Olta, Oltu, Oltulov, Oltom etc. În cele scrise în latină formele mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată-se precum românii cești dincoace de Dunăre să fie luat protecția lui Andreas craiul unguresc” (p. 445). Capitolele rămase necompletate (V-IX), de la lauda adusă lui Bonfini până la supremația crăiei ungurești șí asupra spațiului extracarpatic, nu puteau cuprinde decât starea de apartenență a tuturor românilor la un regat continuator al Daciei lui Burebista și a lui Decebal, regat în care s-a produs romanizarea unitară. Trimițând la Bonfini și la alți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
blajini. În paginile din mijloc, un instructiv interviu cu Ion Coja. Cetim: „În momentul de față ungurii vor un fel de reînviere a Imperiului Habsburgic. Dar nu trebuie uitat că acest imperiu s-a spulberat datorită fanfaronadei, obrăzniciei și răutății ungurești”. A pus degetul pe rana imperiului, domn’ profesor, stă cu el acolo, lucia mia. De la Patria am trecut (ori am rămas) la Națiunea avîndu-l ca director pe Ion Coja de mai sus, ce-a ajuns de-a bușilea la numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad Țepeș emancipatorul poporului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a le îngrădi chiar, după putință. Aci însă ne apropiem de adevărata cauză a relelor ce bântuie dincolo. Această cauză e corupția și lipsa de aptitudini politice și economice a elementelor dominante din Ungaria, mai cu seamă însă a demagogiei ungurești. La popoare pe jumătate culte cum sunt ungurii, cum suntem și noi, interesele publice joacă rolul de pretexte pentru realizarea unor afaceri nu numai private, dar adeseori reprobate de legi. Precum la noi se exploatează fără omenie țara sub pretextul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
munteni o părere proprie, bazată pe observațiuni etnologice, care modifică esențial maniera de-a privi cestiunea. Nu există, după a noastră părere, nici o deosibire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului și a Țării Ungurești. E absolut aceeași rasă, cu absolut aceleași înclinări și aptitudini. Dar în București și în orașele de pe marginea Dunării s-au ivit un element etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți. Acestea sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amenințări anexioniste române în Transilvania? Unele foi austro-ungare citează, spre a sprijini acuzațiile lor, limbajul ostil monarhiei Habsburgilor a o seamă de organe ale presei române. Dar acestea n-ar putea răspunde reamintind amenințările de cari gemeau foile austriace și ungurești cu ocazia cestiunii Dunării? Dacă presa română respinge cu viociune pretențiile ce le crede de natură a compromite interesele legitime ale țării în această cestiune, e un cuvânt de-a acuza România că voiește să-și anexeze Transilvania? O acuzație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în apusul Europei între națiile romanice sau romano - germanice de acolo. Cauzele acestor simpatii depărtate nu sunt numai politice, ci de natură foarte diversă, sunt etnice, intelectuale. Natura analitică a limbei, deci și a spiritului nostru, deosebită de cea germană, ungurească, slavă; o inteligență mai puțin abstractă dar mai limpede; un bun simț, falsificat poate în parte, dar înnăscut rasei române, o elasticitate mai mare a puterii musculare și a celei intelectuale; iată note cari disting în mod esențial rasa română
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
impuse de jurământ, în contra binelui statului sau a serviciului sau daca ar cere o faptă oprită de legea penală. Soldatul însă nu jură pe Constituția ungurească și nici pe altă Constituție, ci numai Maiestății Sale supremului beliduce. Astfel suspendarea Constituției ungurești sau a unei părți dintr-însa, caz foarte nerverisimil despre care s-a tratat, nu poate fi privită nicidecum ca îndreptată "clar și pe față în contra binelui statului". Daca un asemenea caz ar veni în discuțiune, el s-ar putea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totdauna astfel și că 'ntr-un timp mai mult ori mai puțin depărtat România se va găsi izolată și nu va mai putea să aștepte nici un sprijin. Sunt în adevăr câteva cuvinte ale contelui Andrassy, rostite în una din ședințele delegațiunii ungurești, cari sunt din cele mai caracteristice și n-au putut să fie tocmai plăcute românilor. "E cu putință - a zis contele ca interesele șovinismului român să se îndrepte în contra, noastră, dar interesele României înseși sunt identice cu ale noastre. De când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
problema „apartenenței naționale” a edificiilor universitare ridicate În perioada regimului dualist austro-ungar sau chiar mai Înainte, trebuie să remarcăm cu luciditate marile dificultăți pe care le ridică astăzi asumarea unei asemenea moșteniri de către concetățenii noștri. Într-adevăr, rememorând istoria Universității ungurești, conștiința istorică românească nu a fost interesată nici de frumusețea edificiilor construite și nici de eforturile savanților vremii de a contribui la răspândirea științei moderne În acest colț al Europei. Românii au reținut În primul rând intoleranța și discriminările la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Hațieganu XE "Hațieganu" , reprezintă probe incontestabile În acest sens. Desigur, dacă atât noua Universitate, cât și cea maghiară pot fi lăudate pentru realizările lor În sfera modernizării Învățământului, pe de altă parte, se poate spune tot atât de bine că, așa cum cea ungurească a fost un bastion al naționalismului, uneori de-a dreptul șovin, al secolului al XIX-lea, nici cea românească, În veacul următor, nu a fost perfectă. Dimpotrivă. Ideile legionare, extrem de populare În rândul studenților (să nu uităm că, În anul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bojincă" , prin faptul că a manifestat o atitudine prea moderată față de maghiari și i-a privit cu o simpatie nejustificată. Bojincă, arată Papiu cu indignare, scria În 1827 că românii Înțelepțește se pun, cu diligență, spre a Învăța limba patriei, ungurească - de a cărei dulceață (!) și străinii se răpesc; căci de ne vom Întoarce ochiul critic asupra românilor locuitori de la Mureș până la marginile Marmației și mai Încolo, se vor afla nenumărați bărbați de națiunea română care nu numai că vorbesc limba
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a cărei dulceață (!) și străinii se răpesc; căci de ne vom Întoarce ochiul critic asupra românilor locuitori de la Mureș până la marginile Marmației și mai Încolo, se vor afla nenumărați bărbați de națiunea română care nu numai că vorbesc limba patriei, ungurească, nu mai puțin ca ungurii născuți, ci, din amoarea cu care s-au purtat de la prima origine a țării către patrie și către unguri, ai căror fideli concivi sunt, și se poartă și acum și de-a pururea se vor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
colocuitoarele națiuni. Această plecare naturală de a asupri pe alții se ajută la dânșii prin mai multe Împrejurări, precum prin acea nesuferită superbie națională, care este proprie ungurului și care n-are margini; se ajută prin istoria lor: razimul naționalității ungurești a fost o mie de ani singur numai asuprirea slavilor și românilor. „Tendința” maghiarilor de a asupri alte popoare este explicată prin Împrejurările istorice, prin poziția geografică, dar mai ales prin „psihologia etnică” specifică acestora. În spirit iluminist, Papiu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]