292 matches
-
mai poate exista viața. Celulele apar într-o varietate foarte mare, de la celula nervoasă care are mai mult de 1 m pâna la pneumococus care are 0,2µ în diametru. In același timp, funcțiile lor sunt foarte diferite, de la organismele unicelulare, la cele pluricelulare. Ele au însă în comun un aparat de mare precizie pentru stocarea energiei, de sinteză, un centru de control al acestor reacții și căi de comunicare. In toate aceste cazuri, același tip de molecule și aceeași structură
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
evidențierea condițiilor improprii dezvoltării acestora. 2.2.2.3.1. Implicații ale rH-ului în fiziologia microorganismelor Microorganismele constituie o categorie aparte, dar nu izolată, a viului. Ele alcătuiesc 7% (circa 100 000 de specii) din totalul speciilor descrise dar, unicelulare fiind, sunt deosebit de greu de descoperit și descris - în antiteză cu celelalte organisme, pluricelulare, și în consecință direct observabile - ne putem aștepta - logic - la o „explozie“ a cunoașterii în ceea ce le privește, nu și în domeniul pluricelularelor, care să modifice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chiar 110 °C [27]) sau presiune (abisurile oceanice, cu presiuni de 100 000 at [27]); între ele se află atât heterotrofe cât și autotrofe, în special chemoautotrofe, dar și fotosintetizante. Toate cele arătate permit reprezentarea, în cadrul doar al acestor organisme unicelulare, a tuturor funcțiilor unei biocenoze, fapt care, coroborat cu diversitatea raporturilor cu substratul, permite constituirea unui ecosistem exclusiv microbiologic, reflectarea etapei primordiale a vieții, în care ele erau o prezență exclusivă. Prezența chemoautrofiei, de altfel absentă la organismele pluricelulare, face
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
față de cazul plantelor sau microorganismelor, care întrețin relații strânse, directe cu mediul (apă sau sol), o parte a metabolismului, în special bacterian, decurgând inclusiv în mediu. În cazul animalelor, noțiunea se aplică, cel puțin în stadiul actual de cunoaștere, celor unicelulare, fazelor ontogenetice inițiale ale animalelor evoluate inclusiv acelea de uscat, sau în legătură cu așa numitul mediu intern [59]. Putem discuta un caracter „introvertit“ al animalului, izolat de influența directă, chimică a mediului în „spatele“ unui tegument și desfășurând o activitate trofică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
xiloză; f − arabinoză; g − ramnoză) sau excreția (fig. 40 [66]: au - acid uric; c - creatinină; g - glucoză; u - uree). Și în cazul animalelor putem lua în discuție o dependență de temperatură a rHului optim, sub rezerva referirii la organisme primitive, unicelulare sau la orgnisme evoluate dar aflate în stadiile ontogenetice primare (de ou sau larvare), adică în acele cazuri în care caracterul „introvertit“ este nedesăvârșit, ceea ce face ca influența chimică a mediului să devină evidentă. La nivelul mediului intern, dependența în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nuclei (v. fig. 55 [84]), cu posibilitatea mișcării acesteia în felul amoebelor [84]. Trecând la încrengătura Mycophyta, se poate constata menținerea în mare măsură a acestei forme morfologice. Astfel, formele morfologice ale ciupercilor sunt (v. fig. 55): gimnoplastul (1), ciupercă unicelulară chiar fără membrană, deci capabilă a adera foarte strâns la substrat; plasmodiul (2), de fapt o extindere a gimnoplastului, capabil a adera pe suprafețe uneori foarte mari (de ordinul dm2, ca mixomicetul Fuligo septica [84]); sifonoplastul (3), de fapt un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la organismele monocelulare procariote (fără nucleu individualizat), precum bacteriile și algele albastre; − a doua membrană a fost cea celulară care, adăugată nucleului și altor organite, până atunci independente (precum cloroplastele, mitocondriile, ribozomii), a condus la organismele eucariote (cu nucleu individualizat) unicelulare, precum algele verzi, roșii și brune, protozoarele, flagelatele, ciupercile; − a treia membrană se realizează odată cu pluricelularitatea, fiind constituită de tegument; − a patra membrană, de astă dată de natură informațională (care poate fi subierarhizată sistematic ca individ, populație, specie...), izolează față de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
protozoare implicate în constituția foulingului biologic, face obiectul tabelului 4. 2.3.2.2.1.3.1. Flagelatele Așa cum am mai arătat, clasa Flagellata este constituită tot din protozoare, deci tot din animale, adică, cu unele excepții, heterotrofe, și tot unicelulare. Prima concluzie este necesitatea pentru ele a existenței unui mediu reducător și acțiunea oxidativă exercitată asupra mediului. Mediile lor de viață, întotdeauna apoase sunt, exceptând speciile parazite pe animale care nu ne privesc, apele dulci, salmastre sau marine [90]. Caracterul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
concluzie este necesitatea pentru ele a existenței unui mediu reducător și acțiunea oxidativă exercitată asupra mediului. Mediile lor de viață, întotdeauna apoase sunt, exceptând speciile parazite pe animale care nu ne privesc, apele dulci, salmastre sau marine [90]. Caracterul lor unicelular denotă (v. §2.3.2.2.1.3) o mare dependență de condițiile redox de mediu. În general, aspectele discutate cu privire la protozoare sunt valabile și la flagelate, cu câteva diferențe de nuanță. Astfel, corpul lor este întotdeauna acoperit cu o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algele, printre primele fotoautotrofe, au posibilitatea utilizării azotului aminic (aminoacizi) [56], redus, care devine însă toxic pentru plantele superioare, care folosesc doar azot nitric, oxidat, cel mult nitros [101]. Ca linie evolutivă închisă, chemoautotrofele nu au depășit stadiul de organism unicelular pentru a putea ajunge să resimtă toxicitatea azotului aminic precum plantele superioare, iar reprezentanții lor, ca bacteriile feruginoase, sunt caracterizați, la fel cu similarele lor dar fotoautotrofe - algele -, de aceeași posibilitate de manifestare a heterotrofiei, anume consumul de aminoacizi exogeni
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
autotrofia apare filogenetic după heterotrofie (ea însăși reprezentată de bacterii), nu le putem considera anterioare/inferioare bacteriilor. 2.3.2.2.2.2. Algele Sunt plante inferioare - primele organisme fotoautotrofe propriu-zise, adică eliberatoare de oxigen, aparțin acestei categorii de organisme - unicelulare (solitare ori coloniale) sau pluricelulare (filamentoase, taluri). Ultimele nu au însă decât un stadiu incipient de diferențiere celulară, ele putând fi considerate o aglomerare de alge unicelulare. Mai mult, destule taluri sunt de fapt plasmodii (un mare număr de nuclei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
primele organisme fotoautotrofe propriu-zise, adică eliberatoare de oxigen, aparțin acestei categorii de organisme - unicelulare (solitare ori coloniale) sau pluricelulare (filamentoase, taluri). Ultimele nu au însă decât un stadiu incipient de diferențiere celulară, ele putând fi considerate o aglomerare de alge unicelulare. Mai mult, destule taluri sunt de fapt plasmodii (un mare număr de nuclei înglobați într’o massă citoplasmatică comună) ori cenobii (plasmodii cu o membrană comună). Toate trăiesc în mediul acvatic, fie acesta soluția solului; chiar acela care trăiesc pe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
conductelor. Natural, este vorba de implicații mecanice, hidrodinamice și termice ale componentei algale a foulingului biologic. Dacă în foulingul biologic interior sunt predominante formele mici (inclusiv trichomii ori coloniile și cenobiile, care nu sunt deosebit de mari), în general ale speciilor unicelulare, în foulingul biologic exterior, în special marin, se întâlnesc des formele mari ale monocelularelor, precum și pluricelulare propriu zise, fixate, macroscopice, precum alga verde Ulva, alga brună Fucus sau roșii precum Ceramium și Lithothamnion. Toate participă la foulingul naval, iar ultima
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai importante alge implicate în foulingul și coroziunea biologice. 2.3.2.2.2.3. Lichenii Deși din punct de vedere sistematic sunt plasați într’o încrengătură, ei nu sunt propriu-zis specii, ci asociații a două organisme, un autotrof - algă unicelulară verde sau albastră - și un heterotrof - o ciupercă -, cu alte cuvinte prototipul unei biocenoze. Chiar dacă ciuperca face parte dintre acelea evoluate, macromicete - ascomicetă sau baziomicetă -, iar alga dintre acelea mai puțin evoluate, ele pot coexista, mai mult, pot crea - întrepătrunzându
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun la dispoziția heterotrofelor bacterie - organism unicelular, de regulă heterotrof, procariot, cu o largă diversitate în ceea ce privește mediul, respirația, nutriția, ecologia etc.; fiind cele mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
coloniale, unii cu exoschelet calcaros comun; dintre ei fac parte coralii C - concentrație catabolism - latură a metabolismului care, prin oxidarea substanțelor macroergice eliberează energia necesară organismului, proces însoțit de eliberarea în mediu a produșilor de reacție cenobiu - colonie de organisme unicelulare neseparate prin membrane celulare, ci doar printr’un perete „colonial“ comun; poate fi asociată, la prima vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul, homarul, superioare brahipodelor d - distanța descompunător - v. biocenoză diatomee - reprezentant al unei clase de alge unicelulare cu peretele celular alcătuit din două valve impregnate cu SiO2; producătoare de zăcăminte (kieselgur) Δ − diferență ΔG − entalpie liberă de reacție ΔHf − entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între două momente sau două spații E - extincție E0
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
autotrof flagelat - reprezentant al unei clase de protozoare, caracterizat prin prezența unuia sau mai multor flageli, cu ajutorul cărora acest organism se poate deplasa fung - organism heterotrof, din încrengătura Mycophyta la care, la majoritatea speciilor, este vorba de un corp micelar, unicelular au pluricelular, adică filamente ramificate (hife) Ψ - punctul de neutralitate redox în mediul curent (rH 28,3) G - greutate gen - v. sistematică genom - set complet de cromozomi, moștenit de la părinți; în extensie, întreaga informație, cuprinsă în cromozomi, prin care se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de neutralitate redox în mediul curent (rH 28,3) G - greutate gen - v. sistematică genom - set complet de cromozomi, moștenit de la părinți; în extensie, întreaga informație, cuprinsă în cromozomi, prin care se reconstituie individul continuator al generației anterioare gimnoplast - ciupercă unicelulară, uneori fără membrană H - înălțimea plantulelor crescute pe un mediu oarecare, ca parametru biometric caracterizând reacția organismului la acțiunea factorilor de mediu heterotrof - primul (din punct de vedere evolutiv) tip de organisme, caracterizat de folosirea ca sursă de energie a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
viitor“ i, I - intensitatea curentului electric izidie - mică excrescență pe suprafața talului, conținând hifele ciupercii și câteva alge, care se poate detașa generând un nou lichen încrengătură - v. sistematică l - lungime lamelibranhiat - sin. bivalvă liză - proces prin care un organism unicelular sau o celulă din componența unuia pluricelular se dispersează; prima etapă este distrugerea membranei celulare, urmată de disiparea în mediu a conținutului celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un biotop dat; a nu se confunda cu specia, care populează mai multe biotopuri, adică arealul predator - (fenomen) faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la care materialul genetic nu este organizat într’un nucleu; poate fi bacterie sau algă albastră producător primar - v. biocenoză protozoar - reprezentant al unei mari încrengături care cuprinde animalele unicelulare, primele și cele mai primitive
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la care materialul genetic nu este organizat într’un nucleu; poate fi bacterie sau algă albastră producător primar - v. biocenoză protozoar - reprezentant al unei mari încrengături care cuprinde animalele unicelulare, primele și cele mai primitive R - constanta gazelor, 8,314 J/grd receptor membranar - structură moleculară, de regulă de natură proteică, situată în membrana celulară care, în baza unui mecanism de compatibilitate „cheie-lacăt“, asemenea aceleia enzimă-substrat, transmite un mesaj celulei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii tectori și peri secretori; aceștia din urmă sunt scurți, de tip Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii tectori și peri secretori; aceștia din urmă sunt scurți, de tip Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
aproape în totalitate cutinizat, realizând un relief sinuos, crenelat. Din loc în loc se observă peri tectori foarte lungi, pluricelulari, cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]