390 matches
-
relațiilor interne și a succesului comun, efectul cunoașterii reciproce, al însușirii țelurilor grupului și a normelor sale, al climatului de încredere mutuală. Opusă coeziunii ar fi «disocierea grupului»” (Radu, coord., 1994, p. 113). Abordările clasice din psihosociologie vedeau coeziunea ca unidimensională, mergând de la stadiul puternic la cel slab. Mai recent, ea este tratată în termeni multidimensionali, implicând mai mulți factori, care pot varia independent. Se pare, de exemplu, că este prezentă atât dimensiunea sarcină - social, cât și cea individ - sarcină - social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
faptul că un copil este un elev strălucit poate sau nu să se difuzeze în reprezentarea să globală despre sine. (Harter, 1998) Există două perspective asupra modului de definire a conținutului stimei de sine. Unii autori o văd ca fiind unidimensională, stima de sine globală (Coopersmith, Piers, Haris, apud Tap, 1998). Aceasta perspectivă este însă contestată de adepții modelelor multidimensionale și este susținută de cercetări care demonstrează multidimensionalitatea stimei de sine și a evaluării de sine pe baza analizei factoriale. Modelele
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
mecanismele de acces la ele. Pentru fiecare tip de date reprezentabil direct trebuie proiectate operații aritmetice de adunare, înmulțire sau operații de transfer. Sunt disponibile mai multe modalități de accesare a datelor, funcție de tipul de memorie și tipul de dată (unidimensională sau multidimensională). Pot fi implementate astfel moduri de adresare imediată, directă, indirecă, relativă sau indexată. -repertoriul de instrucțiuni. Acesta include instrucțiunile de prelucrare, de transfer, speciale, rezervate și ascunse (de testare). -structura setului de regiștri ai UCP. Orice procesor are
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
dimensiuni precum educația estetică și educația morală sunt considerate secundare, neimportante și lăsate pradă acelor unwritten curricula, hidden curricula, phantom curricula etc. Toate acestea au condus la apariția acelui one-dimensional man deplâns de Herbert Marcuse în anii ’60. Dar „omul unidimensional” nu este decât „omul modern”, produs de curricula moderne, „omul de masă”, middle-man, care duce o viață prosperă, cu iluzia fericirii, izolat de lumea valorilor necomestibile. Epoca postmodernă a curriculumului nu a apărut odată cu primele răbufniri ale gândirii postmoderniste în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Se va putea însă vedea că toate respiră atmosfera pragmatic-eficientistă a școlii americane, de-a lungul întregului secol XX, care celebrează obiectivele și rezultatele învățării, dar ignoră procesele lăuntrice ale acesteia și aspirația paideutică spre desăvârșire. Omul - rezultatul educației - rămâne unidimensional: posesor de abilități și competențe necesare îndeplinirii unor profesii și supraviețuirii ca orice animal de povară. 10.4. Teoria lui Bobbitttc "10.4. Teoria lui Bobbitt" Franklin Bobbitt și-a luat doctoratul la Clark University în 1909, pe când președinte al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formării acelui one-dimensional man produs de societatea de consum și deconspirat de Herbert Marcuse cu două decenii mai înainte. Protestele postmoderniste împotriva unidimensionalizării omului prin instruire eficientă și a abandonării educației morale și estetice au fost orientate direct împotriva omului unidimensional devenit, între timp, middle man, „cap de locuitor”, „specialist” etc. Pledoaria postmodernistă pentru pluridimensionalizarea omului prin educație a surprins într-adevăr gândirea pedagogică modernă. Dar nu pentru multă vreme, așa cum vom arăta în capitolele următoare. Note și referințe bibliograficetc " Note
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe această bază, o metodă rațională de analiză și soluționare a sofisticatelor probleme de orientare curriculară 16. Această opțiune modernistă a fost contestată, începând din anii ’90, de către pedagogia postmodernă. Acuza principală este aceea că orientarea modernă a curriculumului este unidimensională; în schimb, curricula postmoderne ar trebui să fie orientate pluridimensional. Lui one-domensional man (Marcuse) îi este opus multidimensional man (Derrida). Amânăm deocamdată această problemă (vezi capitolele XIII-XIV) și vom stărui doar asupra orientării moderne. 12.6.1. Criteriile orientării curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
consta într-o deplasare de la curricula centrate pe discipline la curricula fuzionate, ce nu renunțau însă la un core curriculum, alcătuit din „discipline de bază” (sau fundamentale). Actualmente, această tendință este estompată de eforturile postmoderniștilor de a înlocui modelul „curriculumului unidimensional” cu curricula centrate pe multidimensional man. Programa școlară Programa școlară este al doilea document ca importanță oficială și practică - după planul de învățământ - pentru organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ modern. Programa școlară, numită adesea „analitică”, detaliază elementele obligatorii de parcurs
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
două erori capitale ale pedagogiei moderne: demonizarea „erudiției vane” și satirizarea „diletantismului” cultural, la care se poate adăuga și apologia „specialistului” (care nu este rea în sine, dar dăunează formării integrale a personalității specialistului, contribuind la transformarea lui în „om unidimensional”). Specialistul epocii moderne - format în perioada postbelică - trebuie adăugat seriei de naivi copilăroși amintiți anterior. El își „vindecă” vidul paideutic consumând produse minore și vulgare provenite din „cealaltă parte a prăpastiei culturale” sau, pur și simplu, din „cultura de masă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o simplă rotiță a unui angrenaj gigant, fiind modelat complet de logica acestuia, apar mai mult drept caricaturi, cazuri de evoluție socială patologică, decât aproximări rezonabile ale stării reale și normale al societății actuale. Este cazul, de exemplu, al societății „unidimensionale” a lui Herbert Marcuse (1977). Am putea considera că holismul reprezintă o presupoziție metodologică corectă în orice analiză care ia în considerare un sistem finalist și își concentrează atenția asupra mecanismelor și tendințelor sale de autoorganizare. Individualismul metodologic, propunând explicarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii mai târziu, în 1977, apărea lucrarea lui Herbert Marcuse Omul unidimensional, șocul avea să fie incomparabil mai mare. De această dată era vorba de o carte de tip filosofico-științific, și nu de o simplă fantezie literară. Acum, pe baza a ceea ce s-aacumulat între timp, și cartea lui Marcuse pare să aibă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceștia au poziții diferite din pricina unor interese materiale personale sau a unor principii ideologice. Trebuie doar să ne imaginăm un număr finit de actori cu preferințe față de politici, care pot fi reprezentați ca poziții amplasate de-a lungul unei scări unidimensionale. Problema care apare pentru societate este aceea de a găsi o metodă acceptabilă pentru a însuma aceste preferințe, generate de acțiunile raționale strategice ale jucătorilor implicați. Definiția exactă a unei scări unidimensionale nu contează din punct de vedere teoretic. Pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca poziții amplasate de-a lungul unei scări unidimensionale. Problema care apare pentru societate este aceea de a găsi o metodă acceptabilă pentru a însuma aceste preferințe, generate de acțiunile raționale strategice ale jucătorilor implicați. Definiția exactă a unei scări unidimensionale nu contează din punct de vedere teoretic. Pentru nevoile noastre vom numi cele două extreme „dreapta” și „stânga” deoarece așa apar ele pe desen. Modelul combină doua teme discutate deja. Prima este aceea că indivizii au amplasamente de rezultate preferate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu „mijlocul” grafic al liniei), acesta este locul exact în care va apărea rezultatul acelei politici. Teoria votantului median este una dintre cele mai puternice aserțiuni din științele politice. Aceasta stabilește un singur punct de echilibru specific în jocul rațional unidimensional de n persoane. Echilibrul este independent de componenta coaliției câștigătoare, de aria totală a pozițiilor din spațiul de politici abordate și de complexitățile manevrelor strategice. Poziția preferată de către votantul median domină jocul. Mai mult, ipoteza nu depinde de numărul de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din spațiul de politici abordate și de complexitățile manevrelor strategice. Poziția preferată de către votantul median domină jocul. Mai mult, ipoteza nu depinde de numărul de jucători, sau de distribuția preferințelor lor. De exemplu, graficul de mai jos reprezintă un joc unidimensional de politică de preferințe cu sute de jucători așezați de-a lungul întregului continuum stânga-dreapta de politici. După cum indică axa verticală, mai mulți jucători pot avea aceeași poziție preferată. Dar, conform aceleași logici ca mai înainte, votantul sau votanții mediani
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
jucători noi și dimensiuni noi. Ne întoarcem din nou la același paradox ciclic. Avem un model care este eficient în înțelegerea relațiilor de negociere, dar care nu este concludent și astfel nu poate furniza ipoteze specifice pentru științele sociale. Modelul unidimensional asigură previziuni concrete, dar acest avantaj dispare de îndată ce se introduce o nouă dimensiune. În jocurile de n persoane constând din spații de politici multidimensionale nu se formează coaliții stabile. Nu există un nucleu de rezultate ne-dominate, ci doar coaliții
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ciclice. În Congresul S.U.A. acest fenomen poartă numele de „regulă procedurală restrictivă”. Putem reprezenta în mod grafic unele dintre trăsăturile jocului strategic din condițiile regulii procedurale restrictive, cu comitet de supervizare desemnat. Vom folosi, de dragul simplificării, un spațiu de politici unidimensional; să ne imaginăm un comitet (C) cu o preferință de politici la stânga statu quo-ului (Q), în timp ce votantul median din legislatura (M) se află la dreapta stării de fapt. Dacă legislatura ar putea iniția acțiunea, aceasta ar aplica M. Dar comitetul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu așteptările noastre. Direcția, panta și intersecția sunt stabilite în funcție de tendința centrală. Termenul de eroare se folosește la calcularea puterii. Tendința centrală pentru o distribuție univariată cu date continue, după cum am văzut, este un singur punct situat într-un spațiu unidimensional: media. Tendința centrală pentru o distribuție bivariată cu date continue este o dreaptă situată într-un spațiu bidimensional. (Tendința centrală pentru o distribuție multivariată cu trei variabile este un plan situat într-un spațiu tridimensional etc.) Cunoscută sub numele de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care sunt ilustrați prin numeroase exemple numerice. A treia parte, compusă din capitolele 9 și 10, prezintă riguros iar apoi exemplifică numeric, sugestiv și adecvat situației analizate, câteva modele de diversificare optimă utilizabile în practică. Sunt considerate experimente statistice discrete unidimensionale și multidimensionale finite, cu multiple aplicații în diferite probleme decizionale concrete, frecvent întâlnite în economie, ecologie, finanțe, asigurări, management, științe sociale și politice sau în alte domenii cunoscute multidisciplinare sau transdisciplinare. Unele dintre rezultatele care alcătuiesc această lucrare au fost
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experimente deterministe (rezultatele lor sunt bine determinate și apar sigur sau cu certitudine) și experimente aleatoare, statistice sau probabiliste (când rezultatele lor sunt incerte și apar cu anumite probabilități). În contextul de mai sus, un experiment aleator (statistic, probabilistic, probabilist) unidimensional oarecare X care are un număr finit de rezultate poate fi notat și reprezentat sintetic în modul următor. unde înseamnă rezultatele posibile ale experimentului, iar numerele reprezintă probabilitățile cu care apar (se realizează) aceste rezultate sau distribuția de probabilitate (probabilistă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței probabiliste poate fi extinsă și pentru trei sau mai multe variabile aleatoare caz în care putem vorbi despre independență parțială sau totală (globală). În practică există numeroase
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în considerare ca valori sau ca stări ale sistemului la un moment dat, putând fi observate sau evaluate în totalitatea lor sau parțial doar prin sondaje statistice. Dacă se consideră numai o singură caracteristică a sistemului, atunci avem o analiză unidimensională, iar dacă se iau în considerare două sau mai multe caracteristici ale acestuia, atunci avem o analiză bidimensională sau multidimensională a sistemului dat, ambele probleme fiind deosebit de importante atât în cazul evaluării totale, cât și în cazul evaluării prin sondaje
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
proces delicat și dificil de realizat, este necesar ca diferențierea unor informații decizionale care se bazează practic pe importanța rezultatelor unui experiment să se regăsească și în expresiile sau în formulele lor de calcul. 7) Indicatori ai concentrării sau diversității unidimensionale sau simple. Vorbim despre un astfel de concept atunci când analizăm concentrarea sau diversitatea unei populații sau a unei mulțimi de rezultate ale unui experiment statistic după o singură caracteristică (sau dimensiune), ceea ce înseamnă că analizăm rezultatele unui experiment unidimensional. 8
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversității unidimensionale sau simple. Vorbim despre un astfel de concept atunci când analizăm concentrarea sau diversitatea unei populații sau a unei mulțimi de rezultate ale unui experiment statistic după o singură caracteristică (sau dimensiune), ceea ce înseamnă că analizăm rezultatele unui experiment unidimensional. 8) Indicatori ai concentrării sau diversității multidimensionale sau multiple. Vorbim despre un astfel de concept atunci când analizăm gradul de concentrare sau de diversitate a elementelor unei mulțimi de rezultate ale unui experiment statistic după mai multe caracteristici, ceea ce înseamnă că
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mai multe caracteristici, ceea ce înseamnă că analizăm rezultatele unui experiment multidimensional. Capitolul 4 Indicatori de poziție asociați unor experimente 4.1. Valori medii necondiționate neponderate 4.1.1. Valoare medie Să considerăm un experiment probabilist descris de o variabilă aleatoare unidimensională discretă cu distribuția probabilistă completă de tipul (3.4). Având mai multe rezultate probabile, este necesar un reper numeric în raport cu care să putem analiza experimentul considerat, formulând unele concluzii pentru situații descrise de astfel de experimente. Formula este utilizată în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]