13,755 matches
-
-a. Caracteristici de calitate pentru boiaua de ardei tabelul 7.7. Tipul dulce iute Calitatea extra superioară I ÎI Aspect Pulbere fină, catifelata, fără puncte de culoare albă sau neagră Pulbere fină Culoare Roșu -aprins până la portocaliu Roșu-gălbui până la roșu Uniformă cărămiziu închis Brun-galbui până la brun verzui Gust Specific de ardei, plăcut, dulceag fără gust amar sau rânced. Plăcut, iute, slab amărui Foarte iute, persistent Miros Specific de ardei, plăcut, fără miros de încins , de mucegăi sau miros străin Specific de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Potrivit de țări, nerăsfierte, se admite fructe fierte prea mult sau destrămate doar în proporție de 20% din conținutul total de fructe, la zmeura sau fructe se admite un conținut de 30% max. Culoarea fructelor Caracteristică gradului de coacere, aproape uniformă în același recipient, se admit fructe cu pistrui sau cu culoare uniformă în proporție de 20% ; La compotul de căise proporțiile de fructe cu pistrui nu se limitează. La compoturile din pere, mere se admite culoarea slab brună.la gutui
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
siropurilor naturale din fructe citrice se admite adaosul de colorant alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Natură siropului numai dintr-un singur fel de suc Aspectul Lichid siropos, uniform, limpede, fără consistentă gelatinoasa Culoarea Uniformă, apropiată de aceea a șucului respectiv Miros Bine precizat, natural, specific șucului respective, fără miros străin Gust Plăcut, dulce acrișor, specific fructului respective, fără gust străin Corpuri străine lipsa Caracteristici fizice și chimice la siropuri tabelul 10.2. Caracteristici Condiții
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului -lichid vâscos negelificat, nezaharificat ; -se admite o ușoară gelificare la dulceața de afine, căpșuni, coacăze, gutui, zmeura ; Culoarea siropului Uniformă apropiată de cea a fructelor fierte, fără caramelizare; La dulceața de nuci verzi se admite o nuanță până la galben roșcat. Miros și gust dulce, plăcut caracteristic fructelor sau aromei adăugate, fără gust și miros de caramelizare și gust străin. Caracteristici
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
atunci, în copilărie, în adolescență, când a fost obligat să se ducă la liceul militar. El știa în acel moment cu precizie ce anume voia să fie, poet, scriitor, și refuza situația de fapt, refuza să fie ce era, refuza uniforma și spiritul cazon. Am sentimentul că această nepotrivire dintre ce se voia și ce era silit să fie, acest episod dramatic a declanșat tot răul. Foarte repede, tânărul elev militar și-a dat seama că se îndepărtează iremediabil de ceea ce
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
alură de bariton italian uite că mă întorc într-un oraș unde acum flutură steagurile firmelor și companiilor de asigurări internaționale pe care trecătorii firește le ignoră așa cum se întîmplă de altfel în lumea întreagă doar șefii de gară în uniformă cu chipiuri roșii mai înțepenesc când trec pe lîngă ei trenurile fără oprire între Budapesta și Viena în timp ce o mamă grijulie în ținută de jogging impecabil de albă încearcă să fugă la fel de repede ca și fiul ei de pe bicicletă Ora
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
din Bucovina, cu întreaga sa istorie, cu speranțele și demnitatea sa”; după ce a suferit enorme pierderi, imediat după refugiul obligatoriu din Cernăuți -, la vârsta de 74 de ani, Ion Nistor ,,a fost aruncat în închisoarea din Sighet (...) unde a purtat uniforma vărgată timp de cinci ani”; ruinat sufletește, după eliberare mai trăiește doar șapte ani, până la 11 noiembrie 1962; a fost ,,condus în tăcere de ultimii temerari ai apusului de glorie română, printre care Pan Halipa și câțiva bucovineni, sosiți cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
află că ești român, se miră” Voluntariatul poate fi o cale de a schimba opinia despre noi. Un comerciant din zona unde locuiesc m-a oprit o dată pe stradă, special să mă felicite pentru faptul ca m-a văzut cu uniforma pe mine. Mi-a zis că asta demonstrează ca m-am integrat sută la sută și că îmi place comunitatea unde trăiesc. Nu vă zic, lumea din cartier, când am uniforma pe mine, mă salută, chiar dacă nu mă cunoaște!” Câștigul
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
mă felicite pentru faptul ca m-a văzut cu uniforma pe mine. Mi-a zis că asta demonstrează ca m-am integrat sută la sută și că îmi place comunitatea unde trăiesc. Nu vă zic, lumea din cartier, când am uniforma pe mine, mă salută, chiar dacă nu mă cunoaște!” Câștigul Nu l-a întrebat nimeni “ce câștigă” făcând voluntariat? “Așa-i, mulți mă întreabă ce câștig. Răspunsul meu este tot timpul: nimic. De fapt, e un nimic bănesc vorbind. Sufletește, e
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
etc). Bucovinei îi sunt specifice și alte grupuri de frumoși așa cum sunt cazacii, arnăuții, damele precum și personajele ce aparțin teatrului popular: jienii, codrenii, bujorii, darienii, terintienii etc. Costumele ce reprezinta rangurile de împărați, miniștri, generali sau jandarmi sunt confecționate din uniforme militare sau de tip CFR, peste care sunt aplicate numeroase șiruri de decorații, intercalate cu benzi decorative, franjuri și epoleți originali sau de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl constituie „ceacurile” (coifurile) lucrate din pene, vopsite în funcție de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl constituie „ceacurile” (coifurile) lucrate din pene, vopsite în funcție de rangul personajului. Bungherii (numele vine de la numeroșii nasturi metalici cusuți pe curele) au o costumație asemănătoare cu cea a împăraților, purtând tot uniforme militare, si au ca semn distinctiv diagonale realizate din curele cu „bumbi” (curele ce pot avea până la 300 de nasturi), fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe cap poartă ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau căciuli negre ornate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
bine să părăsesc Armata pentru că tatăl meu fusese arestat politic Și, în aceste condiții, nu mai aveam nici o șansă să continuu Școala de Marină. Sigur că mi-a părut rău. Fusese visul meu cel mai frumos. Întotdeauna mi-au plăcut uniforma, disciplina, spiritul militar. Păstrez niște amintiri extraordinare din perioada aceea. Noi am fost promoția care a preluat de la ruși “Bricul Mircea”. Era captură de război. Cât timp am fost elev, am locuit pe bric. Mâncam doar fasole și varză, dar
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
Ostași ai Patriei Pentru capetele luminate uniforma militară reprezintă un simbol sacru, pentru alții, doar o velință conjuncturală, un camuflaj din celofibră, ajuns nu se știe cărui capriciu al soartei să învelească o mumie încă în viață. Onoare! Demnitate! Patrie! Sunt cuvinte vii, asociate de drept și
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
și sunt cu mâinile goale în fața unei trupe de jandarmi antrenată să păstreze ordinea - să intervină în forță, să folosească armamentul din dotare, gaze, pistoale de tot felul, grenade lacrimogene, apa din mașinile de pompieri, bîte , etc. Sunt protejați de uniformele cu cotiere și jambiere, etc. Fiind departe de București, de camerele tv, jandarmii cred că acționează neștiuți. Sunt brutali, fac abuz de forță împotriva unor oamenii simpli, nemulțumiți, care protestează. Jandarmii apară nu legea, ci interesele marelui capital, ale unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
în interstițiile rastelului. Așa se câștiga spațiu, dar, mai ales, așa era "în logica" rastelului și, în plus, era mai frumos. Când intrai în bucătărie și le vedeai, strălucitor de albe și în poziție de drepți, ca niște marinari în uniformă de vară, ți se bucura ochiul. Nu ca atunci când erau trântite una peste alta, pe orizontală, ca un teanc de clătite... Da, era o ambiție perfecționistă în această nevoie de logic și de frumos! Ura asemenea cuvinte fiindcă de la ele
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
decăzută. în explozia de mânie împotriva compatrioților săi se descărca firea paranoidă a prozatorului. Despre aceste răbufniri a relatat în jurnalul său parizian și un martor ocular, Ernst Jünger, distinsul autor al Falezelor de marmoră. Pe escriitorul german îl stingherea uniforma de ofițer în Whermacht cu care era îmbrăcat. Nu-și ascundea dezgustul față de unii camarazi cărora scufundarea în barbarie le dădea delicii și nu scăpau nici o ocazie de a-și bate joc de învinși, de rafinamentul lor cultural, acum dovadă
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
ne-a firitisit pentru vizita noastră într-un loc ce avea pesemne o oarecare importanță, dar eu nu-mi dădeam seama care anume. După două zile, am repetat escapada noastră. Ne-a întâmpinat de această dată un domn îmbrăcat în uniformă. Îl chema Simion, cum ni s-a recomandat. Era comandantul aeroportului Băneasa. El l-a informat pe soțul meu în legătură cu destinația acelei case singuratice, înfiptă în depărtarea pustie. Am priceput că de acolo se dirijau emisiunile primului post de radio
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
ce avea de spus. “Nu chiar atât de rău”, îi răspunse. “E bine că sunt sănătos...” “Ei bine, domnule Teodorescu, de ce vă plângeți?” se interesă, din celălalt capăt al mesei, un bărbat solid și cu fața expresivă, îmbrăcat într-o uniformă ofițerească de culoare albastră, care îi venea ca turnată. Stelian nu-l recunoscu pe loc, dar bănui că trebuia să fie unul din băieții ceasornicarului. Mișu Leibovici interveni, ca să-l lămurească. “El e Aronică. Băiatul meu care-a stat la
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
în sfîrșit, într-un hohot gîlgîitor! Toți (acum era voie!) rîdeam fiindcă el, cedînd primul, mîncase virtual mîță moartă! Strașnic joc! Aveam 6-7 ani, stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare-i greu
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
comun cu armata veche a burghezo-moșierimii, în al doilea rînd fiindcă îți poți sluji Patria tot atît de bine și cu arma, și cu condeiul, în al treilea rînd deoarece cu statura mea cred că mi-ar sta foarte bine uniforma Academiei Militare. Deci, nici un motiv de îngrijorare. 20 nov. 1951. Astăzi - de pildă - am avut zi de odihnă: primele 2 ore libere prin program, iar celelalte 3 - prin bunăvoința profesorilor! Am avut recent onoarea de a relata fapte similare profesorului
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
echilibru pe marginea ferestrei de la etajul 101 aud tânguiala celor sfâșiați cu o sută de gloanțe recviemul topit lagăre aeriene și șarje de oțel lichid în curțile interioare plutoane de execuție cu masca pe față privesc convoaiele trecând cu aceeași uniformă anonimă sfâșiat între idee și omul destrămat ochii deschiși văd și acum știai de mult că o să se întâmple se mai întâmplase cu alții mai inteligenți bogați și nobili ei aveau gută și mergeau la vânat adevărat tu aveai mătrăgună
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
n-am avut dreptate să i-l reproșez"), o despărțire rațională de mitul Franței ("o țară de portărese", zice într-un articol din Antidoturi) cu care trăise la București și pentru care acceptase să fie "un evadat care fuge în uniforma gardianului". E o carte a revoltei, în care singurele puncte luminoase sînt copilăria (mai ales la moara de la Chapelle-Athenaise) și mama, și în care orice pas în trecut e, în realitate, o recădere în prezent a celui care avea, "în jurul
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
la ședință, cu un ochi scurs (făcusem chiar, pe atunci, și-un distih: "De la sfat privește grav/ Ochiul scurs al lui Octav!"); 4) eleva Milica, despre care se știa că se f... cu tractoriștii; 5) grațioasa cantonieră Sultănica, veșnic în uniformă C.F.R., cu fanionul galben în mînă, cu ochii verzi, cu profilul grav; 6) infirmiera Maricica, blondă, fragilă, cochetă, cu formidabila ei replică dată administratorului Tătaru: "O să fac ce-mi spui, cînd o să aibă p... mea dinți!" (am chemat-o în
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
acela, eu nefiind preocupată de latura politică a evenimentelor, care desigur se desfășurau în viața țării, care se înșirau după rang și importanță în spațiul larg al pavilionului. Suveranul pătrunse în pavilion înconjurat de personalități care erau îmbrăcate în fracuri, uniformă de ceremonie la vremea aceea, care îl conduseră prin mulțime, spre un podium. La un moment dat regele rosti o cuvîntare expusă cu glas sigur, răsunător, plăcut ca tonalitate și ca expresie verbală, subliniind importanța și semnificația expoziției inagurată cu
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
decît gîfîitul fetiței rostogolind-o și se vedea doar umbra ei lungă și ascuțită care se hrănise cu toate străzile și orașele prin care trecuse cum despica noaptea lăsînd de o parte și de alta fațadele mari și albe ca uniformele celor pregătiți să salveze somnul sacrificînd visul Lumina se strecoară așezat în fața ferestrei încadrînd aceleași contururi și scene covor pe care nici un jocnu-și mai desface aripile ești o țintă străbătută de lumină în urmă totul piere nici o adiereea trece mai
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]