484 matches
-
143-145. WALLACE Anthony (1970), Culture and Personality, New York, Random House. WYLIE Laurence (1968), Un village du Vaucluse, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În brațele morții În atacuri disperate care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
L’Harmattan. LEVINAS Emmanuel (1963), Difficile liberté. Essais sur le Judaïsme, Paris, Albin Michel. — (1976), Noms propres, Montpellier, Fata Morgana. PERELMAN Chaïm și OLBRECHTS-TYTECA Lucie (1958), Traité de l’argumentation, Bruxelles, Ed. de l’Université de Bruxelles. Φ Comunitate, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Diasporatc "Diaspora" „Atunci când nu au adoptat modul de viață britanic, indienii, fie ei hinduși sau musulmani, la fel ca evreii din Diaspora, Își cultivă cu un atașament exacerbat tradițiile familiale și religioase”, citim la pagina 27 a revistei Le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
diferență” riscă să ducă la dreptul la Închidere. Ar trebui oare această concluzie să ne facă să ne raliem la tezele partizanilor nediferențierii, pentru care lupta Împotriva prejudecăților presupune dispariția entităților colective În numele Rațiunii pure? Realitatea empirică ne arată că universalismul se poate degrada În asimilaționsim, În vreme ce toleranța față de semeni se poate perverti În diferențialism. Prin urmare, trebuie să Încercăm să scăpăm de alternativa următoare: fie exaltarea exclusivă a diferenței, fie universalul abstract care reduce importanța oricărei apartenențe colective. „Dreptul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la altul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cel al Învățământului și al culturii, este o mare provocare căreia trebuie să Îi răspundem, dacă se poate, Într-un mod pașnic și consensual. Cultura aceasta a monologismului, monolog asemănător autismului, trebuie făcută să evolueze găsind un nou echilibru Între universalism și relativisme și refuzând orice formă de Închidere sau de ghetoizare. În consecință, numai pornind de la o nouă perspectivă, transmodernă, vom găsi soluțiile specifice unui drept plural, adaptat cerințelor mondializării economice, dar și culturale. E. L.R. & ARNAUD André-Jean (1969), Les
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
et effectivité, Montréal, Thémis, și Bruxelles, Bruylant, pp. 33-34. — (1999), Le Jeu des lois, une anthropologie „dynamique” du Droit, Paris, LGDJ. TIMSIT Gérard (1997), Archipel de la norme, Paris, PUF. Φ Dialog (principiul Î), DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Melting pot, Normă, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Reglementare socială, Stratificare Dreptate socială (teoriile Î)tc "Dreptate socială (teoriile ~)" Chestiunea dreptății sociale ocupă, fără Îndoială, În filosofia politică un loc comparabil cu cel al adevărului În domeniul filosofiei cunoașterii. Nu vom putea oferi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
că se merge Înspre omogenizare, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu absența probabilă a reconcilierii. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au prea multe În comun. Însă Raz, profund atașat de universalism, refuză să admită existența unei prăpăstii morale Între tradiții și comunități diferite (Raz, 1994, p. 158): „Există o moralitate aplicabilă tuturor tradițiilor și tuturor culturilor, o moralitate care umple prăpastia ce le desparte”. Analiza sa se Înscrie Într-o abordare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. WALZER Michael (1983), Spheres of Justice, Oxford, Martin Robertson. Φ CETĂȚENIE, Conflict, DIVERSITATE, DREPTURILE OMULUI, IDENTITĂȚI CULTURALE, Inegalități sociale, INTEGRARE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), SOLIDARITATE, VALORI Dreptul solului/dreptul sângeluitc "Dreptul solului/dreptul sângelui" Φ CETĂȚENIE (codulî), NAȚIUNE, STRĂIN Drepturile omuluitc "Drepturile omului" Devenite normă universală, drepturile omului constituie o noțiune al cărei statut de evidență a contribut, credem noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
depuis 1789 (I)”, Commentaire, nr. 59, toamna, pp. 639-646. VILLEY Michel (1962), Leçons d’histoire de la philosophie du droit, Paris, Dalloz. — (1983), Le Droit et les droits de l’homme, Paris, PUF. Φ CETĂȚENIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Suveranitate/suveranism Etc "E" Economie și culturătc "Economie și cultură" Dacă articularea dintre economie și cultură este de neocolit În științele organizării și ale administrării, ea tinde În schimb să-i treacă În rândurile „heterodocșilor” pe cercetătorii În domeniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DOMINAȚIE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Rasă, RASISM, STRĂIN Etnietc "Etnie" Etnia (derivat savant din grecescul ethnos ă rasă, popor, națiune, trib ă, reinventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Vacher de Lapouge), deși nu are o definiție clară, desemnează un grup uman care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, Seuil (prima ediție americană: 1971). RICŒUR Paul (1995), Le Juste, Paris, Ed. Esprit. VAN PARIJS Philippe (1991), Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. Φ Excludere, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Inserție/dezinserțietc "Inserție/dezinserție" Φ Excludere, INTEGRARE Instituțietc "Instituție" Verbul latin instituere Înseamnă „a stabili sau a fixa o stare de lucruri”; se mai folosește și pentru a numi „actul de a face sau de a Întreprinde, gestul de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cazul Franței ă ce caracterizează integrarea. Acești termeni fac trimitere la un statut temporar, care urmează să dispară fie prin Întoarcerea În țara de baștină (Germania), fie prin accederea la cetățenie, proces prin care „imigrantul” se integrează fără diferențiere În universalismul republican (Franța). Abia recent au Început să apară studii care iau În considerare experiențele de discriminare sau de păstrare a trăsăturilor culturale specifice dincolo de prima generație de imigranți, sociologii francezi rămânând de foarte multe ori reticenți când trebuie să vorbească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ethnographie de la communication, Paris, Didier. VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
privind concurența sau protecția mediului. Reglementarea de acest tip ar fi cu atât mai eficientă cu cât unificarea este mai avansată, după modelul Europei. Întrebarea care se pune este dacă, În definitiv, deplasarea de suveranitate se face În direcția unui universalism liberal sau mai curând În cea a unor particularisme protecționiste. Teoria economică este destul de reticentă față de orice tratament preferențial Între parteneri. Astfel, Jacob Viner pune accentul pe efectul de deturnare a traficului care poate rezulta din scăderea importurilor din terțe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor primordiale de exprimare ale umanității, incarnând, prin stilurile și tendințele sale, diversitatea culturală a societăților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cu totul diferite. Istoria a dat naștere la două arhetipuri contrastante: Aceste diferențe au produs consecințe. Empirismul englez nu comportă o teorie a națiunii. Franța, dimpotrivă, este marcată de o distanță Între teorie și practică. Teoria este exigentă și disputată. Universalismul afirmat cu hotărâre ca atare nu este doar un mit mobilizator. El influențează practica. Limitează importanța comunităților etnice și culturale și tinde să le minimizeze. În teorie, acestea nu sunt recunoscute și vizibile decât sub forma unor asocieri libere limitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
doar un mit mobilizator. El influențează practica. Limitează importanța comunităților etnice și culturale și tinde să le minimizeze. În teorie, acestea nu sunt recunoscute și vizibile decât sub forma unor asocieri libere limitate prin lege. Fiecare model are neajunsurile sale: universalismul individualist erodează culturile și nu este chiar atât de egalitar pe cât pretinde. Comunitarismul respectă mai bine culturile, Însă o face În detrimentul libertății individuale și, uneori, În sensul unei segregări. Oricum, prin aceste două forme ale națiunii, ale statului-națiune și ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și se opun la acest nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ce rezumă structura lumii. Or, adevăratul sens al cuvântului holon se aplică sistemului de castă, studiat de Dumont, dar nu și oricărui tip de comunitarism. Mai sunt posibile și alte două Încrucișări ideologice. Una este de natură mai curând ecologică, universalismul holist, un fel de holistism. Cealaltă, care pare acum compatibilă cu globalizarea economică, este un individualism particularist, un fel de etno-individualism cu aspecte comunitare și individualiste. S-ar putea rezuma prin „a acționa global și a gândi local”. Pe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Această unificare, deși liberală, este ambiguă, Întrucât constrângerea de rentabilitate proprie liberalismului economic pare să restrângă totodată libertatea de decizie proprie liberalismului politic. Gânditorii iluminiști nu-și imaginaseră că, pe termen lung, o astfel de raționalizare s-ar putea opune universalismului moral și politic. Îndoiala este astăzi permisă. Unificarea economică este oare mai ușor de realizat pentru că, În fond, se Împacă cu națiunile etnice? Sau,dimpotrivă, dezvoltarea statelor-națiune și a naționalismului În detrimentul imperiilor a fost cea care a favorizat o globalizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
permisă. Unificarea economică este oare mai ușor de realizat pentru că, În fond, se Împacă cu națiunile etnice? Sau,dimpotrivă, dezvoltarea statelor-națiune și a naționalismului În detrimentul imperiilor a fost cea care a favorizat o globalizare de acest tip? În epoca Luminilor, universalismul egalitar de tip francez acționa prin educație și, În principiu, asigura triumful națiunii politice asupra națiunii etnice. Universalismul liberal al modelului englez acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dimpotrivă, dezvoltarea statelor-națiune și a naționalismului În detrimentul imperiilor a fost cea care a favorizat o globalizare de acest tip? În epoca Luminilor, universalismul egalitar de tip francez acționa prin educație și, În principiu, asigura triumful națiunii politice asupra națiunii etnice. Universalismul liberal al modelului englez acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse. Pentru moment, universalismul, cel puțin În teorie, este contrar fragmentării naționale care Însoțește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse. Pentru moment, universalismul, cel puțin În teorie, este contrar fragmentării naționale care Însoțește particularismul comunitar. Însă acest universalism generează o atitudine opusă națiunilor ca puteri și statelor-națiune ca spații Închise, ceea ce alimentează, În schimb, rezistențele naționaliste. În plus, holistismul ecologic și etno-individualismul Înseamnă a gândi globalul-local Împotriva universalului teoretic. Acestea nu sunt cu mult mai favorabile națiunilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nu sunt cu mult mai favorabile națiunilor și principiului național, Însă tind să recunoască, ceea ce este cu totul altceva, aspectul fragmentar al existenței naționale, cu alte cuvinte națiunea culturală sau etnică fără putere politică. Cele două noi atitudini se opun universalismului În numele localului, o astfel de bază fiind considerată mai performantă decât universalul Într-o lume globală. În acest context, Uniunea Europeană face cumva figură de avangardă post-națională? Da și nu. Din punct de vedere politic, ea constituie În același timp o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]