110 matches
-
timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere și egale. Dacă obiectivul teoriei critice internaționale este de a promova reconfigurarea comunității politice nu doar extinzând comunitatea politică dincolo de frontierele statului suveran, ci și adâncind-o în acele frontiere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunicare între oameni" (Dominique Wolton). Adaptată providențial unui regim în care aleșii trebuie în fiecare zi să convingă și să se explice în fața alegătorilor, pe urmele ziarelor naționale și ale radiodifuziunii, informația televizată lărgește agora la sate și cartierele mărginașe, universalizează cetățenia, desface menghina burgheză a literei. Victoria ei a făcut transparența să triumfe asupra secretului, societatea civilă asupra mașinăriilor în mod tradițional opace ale puterii, apropiindu-i tot mai mult pe guvernanți de guvernați. În concluzie, politica n-ar mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Un Platon, ce e drept, înzestrează ideile cu un caracter de eternitate, ca prototipuri ale existenței - dar prin aceasta el le limitează; ideile lui devin realități; iar realitatea implică materialitatea. Același lucru este de observat pentru Leibniz, Hegel etc. Schopenhauer universalizează voința. El o materializează însă în forță universală. În sfârșit, Criticismul - Hume, Kant, Renovier - face un mare pas, mărginind aspirațiile metafizice la fenomenele de conștiință. Câștigul metafizic a rămas însă fără valoare. Tiparele lui Kant, de necontestat, au dat avânt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor membrilor "comunității de cercetători" despre care vorbește C.S. Peirce care aspiră la descoperirea de adevăruri. 32 Pentru anul 1993, datele au fost preluate din P. Câmpeanu (1993, p. 186). Nu știu: 19 la sută; Nu au răspuns
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de relațiile lor sociale? Principiile care nu pot servi unei pluralit]ți de agenți trebuie respinse: nici o maxim] nu poate fi principiu moral dac] nu este principiu moral pentru toți. Morală începe odat] cu respingerea principiilor care nu pot fi universalizate. Ideea este realizat] sub forma unui imperativ, numit de Kant „Imperativ Categoric” sau, măi general, Lege Moral] și care este redat astfel: „Acționeaz] numai potrivit acelei maxime prin care îți poți dori totodat] că ea s] devin] lege universal]”. Imperativul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devin] lege universal]”. Dac] s-ar întâmpla acest lucru, încrederea s-ar pr]buși, iar agentul nu ar mai putea acționa pe principiul inițial al falselor promisiuni. Acest experiment imaginat demonstreaz] c] un principiu al falselor promisiuni nu poate fi universalizat, deci nu poate fi inclus printre principiile împ]rt]site de orice pluralitate de agenți. Maximă respingerii falselor promsiuni este necesar] din punct de vedere moral; maximă falselor promisuni este interzis] din același punct de vedere. Trebuie notat c] filosoful
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Principiile care nu posed] aceast] valoare sunt identificate pentru a se descoperi constrângerile care pot afecta principiile mai specifice pe care agenții le adopt]. Aceste constrângeri ne permit identificarea principiilor obligației mai specifice, dar nedeterminate. (Pentru o teorie diferit] a universaliz]rii, vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) 2) Rigiditatea. Dincolo de lipsă de substanț] și de formalism, etică kantian] mai este acuzat] și c] duce la reguli rigide care nu iau în considerare diferențele dintre cazuri. Totuși, principiile universale nu impun tratament
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Smith și Dancy. Mai mult, așa cum observa Rachels însuși, aceast] concluzie se apropie în privințe importante de cea a prescriptivismului universal, teoria etic] propus] de R.M. Hâre, care ne pretinde s] desf]sur]m raționamentele etice sub constrângerea posibilit]ții universaliz]rii. Hâre însuși, în capitolul s]u despre prescriptivismul universal, argumenteaz] c] aceast] constrângere poate fi suficient] pentru a ne conduce la concluzii comune despre cum s] action]m, concluzie care se bazeaz] pe o metod] de gandire sprijinit] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
patru straturi. E vorba de ideea romană, respectiv conștiința dreptului roman, instituțiile militare ș. a., credința ortodoxă, în perimetrul căreia "gloria Domnului" se suprapunea peste "gloria împăratului", orientalismul din mentalitatea adesea tranzacțională și din fastul ceremonial, în sfârșit, elenismul ce universalizează limba greacă și impune ideea de ordine (taxis) ca element fundamental al concepției bizantine despre lume. Componentele vor fi diferit accentuate în geografia umană a Imperiului, elenismul de pildă n-a exercitat aceeași influență în toate epocile din mileniul bizantin
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
autoare ca rezultat al acțiunii și premisa permanentizării “gîndirii ca acțiune”. În lumina acestui mod de receptare și interpretare, autoarea susține că filosofia cartesiană reprezintă mai mult decât un model, “ un mod de viață și de gîndire care s-a universalizat, oferindu-se generos tuturor celor care vor să facă din spirit acțiune și din acțiune spirit, să-și acționeze spiritul și să-și spiritualizeze acțiunea.” Prin substanța ei, cartea doamnei Georgia Zmeu ne apare astfel ca un rafinat și pertinent
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
către un nou mod și model de gîndire, gîndirea epocii moderne. A știut să treacă prin sine și către ceilalți, rămînînd totodată în sine, nu un model, ci mai mult, un mod de viață și de gîndire care s a universalizat oferindu-se generos tuturor celor care vor să facă din spirit acțiune și din acțiune spirit, să-și acționeze spiritul și să-și spiritualizeze acțiunea. Au trecut mai bine de 350 de ani de la apariția cartesianismului și de aceea , după
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
-te în schimb în mod intransigent pe politica de îndiguire a inamicului. În lipsa standardelor morale credibile care ar trebui să-i ghideze acțiunile, omul de stat este redus fie la a nega în totalitate standardele morale, fie la a le universaliza până când devin irelevante. Așa cum am văzut, în plan moral Occidentul a devenit vulnerabil prin folosirea petrolului ca armă politică 8. Această vulnerabilitate a statelor industriale occidentale puternic dezvoltate constituie o consecință a avansului lor industrial. Transferul de putere de la statele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ultimă instanță, o resping. De exemplu, Moravcsik (1997, p. 531) îi include pe lista teoriilor liberale științifice pe susținătorii ideii păcii democratice 8. Concluzia logică a acesteia este că, dacă toate țările s-ar democratiza, nu ar mai exista război. Universalizând instituțiile politice interne corecte, s-ar elimina, cu alte cuvinte, amenințarea reprezentată de puterea militară. Această concluzie idealistă este incompatibilă cu realismul, așa cum este el definit aici. Instituționaliștii neoliberali consideră că formele de cooperare internațională în zone de interes specifice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a exprimat distanța față de ceea ce el considera a fi „o vizare a ființei”, când de fapt ar trebui, În opinia lui, să se tindă Înspre relație. „Creolizările”, scrie el, „fac o introducere pentru Relație, dar nu cu scopul de a universaliza; «creolitatea», ca principiu, regresează Înspre negritudini, francofonii, latinități etc., toate generalizante, Într-un mod mai mult sau mai puțin inocent” (Glissant, 1990, p. 103). Și, câțiva ani mai târziu, el Își reia cu forțe sporite critica: „Cred că nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca un mod de gândire, suntem confruntați cu un fenomen istoric, a cărui apariție este observabilă În Europa la Începutul modernității, Înainte chiar de primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cultura germană ca și limba germană nu era respinsă în Bucovina. Numai ,,absorbind cu aviditate tot ce este mai bun și mai vital în viața tuturor spiritelor naționale cîte există pe lume [... propriul spirit național] îl vom întări, îl vom universaliza și-i vom da o vitalitate nedestructibilă“ <footnote I. G. Sbiera, Familia Sbiera, după tradiție și istorie și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899, p.314. footnote> . Naționalismul nu presupune nicicum izolare, ci, dimpotrivă, racordare la mișcarea generală a omenirii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
împrejurări mai puțin cunoscute. Multe întrebări retorice de altfel: poezia lui Bacovia, Barbu, Blaga, Arghezi e mai tot timpul tratată ca o literatură școlară și nu reușește să treacă de această categorisire. Literatura română este prea cuminte pentru a se universaliza, dar nu este lipsită de valoare. Simpla ei tratare pe post de manual școlar îi reduce dramatic importanța. Dacă "viața este o farsă pe care trebuie s-o jucăm cu toții" (Rimbaud), literatura nu ne obligă să o scriem sau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
râsului, [a] frumuseții sufletești, în natura încă neatinsă de poluare, în iubirea întoarsă la rosturile ei firești, în descoperirea credinței înnobilatoare”. Deși deschisă experiențelor posmoderniste, această vârstă „simte, compensativ, nevoia întoarcerii la autenticitate, la acele valori care au consacrat și universalizat echilibrul și seninătatea versului clasic și folclorului, exploatează zona profundă a lexicului românesc” (Tudor Opriș, O generație de perspectivă, în vol. Cântecele arcașului, Antologie de versuri ale generației ’90, București, Editura Scripta, 1994, p. 58): „Veștedă frunză, frunză de-arin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor membrilor "comunității de cercetători" despre care vorbește C.S. Peirce care aspiră la descoperirea de adevăruri. 32 Pentru anul 1993, datele au fost preluate din P. Câmpeanu (1993, p. 186). Nu știu: 19 la sută; Nu au răspuns
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din perspectivă temporală, aspectul în cauză poate fi gândit ca unitate; caracteristicile acestui aspect, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă, confirmă unitatea sa "semantică". Iar unitatea de sens a acestui aspect face posibil aspectul formal, pentru că acesta "universalizează" valabilitatea sensului alethic, de negândit desigur, și de neoperat fără această universalitate a sa. De asemenea, pozițiile implicate de judecată, anume cea de subiect și cea de predicat, sunt unite, temporal, datorită unor caracteristici: faptul de a fi posibil și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
binefăcătoare, adânc îngropată în subconștientul uman. Înțelepciunea reprezentărilor feminine nu este una abstractă, dezinteresată, ci una care cere participarea prin dragoste, ca Întreg” (Neumann, 1991 : 287, 330). Călătoria prin lume a veșmintelor Sfintei, jocul darului și contradarului, sacru întregește și universalizează deci cultul acesteia. Trebuie amintită în contex funcțiunea socială a arhetipului feminin : rol de protecție în caz de dezastre și calamități naturale, fertilitate și prosperitate. Georges Dumezil sugerează faptul că triada protecțiefertilitate-prosperitate are rădăcini în protoculturile indo-euro pene, fiind activă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a dezvoltării umane Dorință și sinapsă Creația nu este numai un act magic individual, dar și (mai ales) actul primordial ce determină întreaga existență. Exprimată de mit, care se referă totdeauna la o origine, creație, istorie sacră, ideia creației se universalizează: totalitatea actelor și valorilor umane sunt creații 364. Mă întreb adeseori de ce normalul, obișnuitul nu atrage, nu poate constitui subiect pentru opera artistică, fie ea literară, picturală sau chiar melodică 365. Privesc fascinat expoziția lui Van Gogh la Amsterdam. Nimic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
știi: durerea moare, țărâna răsucindu-se în trup. Nimic nu poate răsări din floare, de apa ce-ți lipsește nu arde-n alambic înmiresmând în moarte și nepăsare iubirea care doare și nu moare. Forța iubirii reunește elementele cosmosului și universalizează simțămintele în armonie, după cum lipsa iubirii generează durere și haos. Ca și în vechime schimbarea omului determinată de sentiment este un adevărat miracol, semn al legilor divine. Ishtar și Mardouk, Isis și Osiris, Euridice și Orfeu, Beatrice și Dante, Julieta
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și unul al reverberației esențelor ethos-ului constituit în sânul unei comunități). Astfel întipărită în tradiție sau în canonul cult, fapta exemplară a conștiinței devine vector imanent al pasului altruist către semen și principiu unificator al unei țesături sociale care universalizează spiritul virtuții individuale. Apoi, într-un sens reconstructiv care definește raportarea la lume specifică valorii teoretice, reflexivitatea suferă o nobilă transfigurare și se convertește paradoxal în cunoaștere abstractă, împletindu-se în primul rând cu demersurile de natură obiectivă care construiesc
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Individual, drumul de interiorizare a normelor și preceptelor operaționale până la întruparea condiției de virtute noetică presupune sistematice eforturi reflexive (similar angajate cu cele din câmpul moralității), iar colectiv, această conștiință de sine, tradusă în acceptarea și creșterea propriei valori, se universalizează pe fundalul construcției ierarhiilor sociale întemeiate în recunoașterea statutului fiecărui teoretician de performanță. Există, deci, o conștiință a valorii mutual-împărtășite întemeiată pe conștiința de sine devenită reper axiologic absolut, în condițiile în care numai pe experiența proprie deschizătoare de perspective
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]