328 matches
-
și inovațiile recente, ironice și ludice, urmează aceeași schemă de formare; deși atitudinea asociată lor nu este respectul, tot pluralul persoanei a II-a domină: Întunecimea voastră, mulțumesc de sfaturi! (Internet, 2007), Oho, minunăția voastră... să facem mătănii... (Internet, 2008), Urâciunea voastră, cred că vrea să vă omoare! (Internet, 2007), Ăla e, spurcăciunea voastră. (Internet, 2007). 2. INTERPRETAREA STATUTULUI: LOCUȚIUNE SAU ÎMBINARE LIBERĂ? Toate sintagmele enumerate până acum le-am numit locuțiuni în conformitate cu decizia GALR25, care tratează astfel toate aceste grupări
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
supun aranjamentului părinților, după primele luni de viață comună revolta intervine. Dinco lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când se judecă o relație conjugală. Cuvintele folosite pentru a arăta incompatibilitatea afectivă sunt foarte dure: scârbă, urâciune, neunire, scârnă vie, dezgust. Alteori, partenera refuză să-și îndeplinească atribuțiile conjugale ca semn de protest contra unei căsătorii pe care n-a dorit-o și pe care n-o dorește, susținând în fața instanței că nu l-a plăcut pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
icoane mereu aceeași fiară ce l-a însoțit ispititor pe Adam din răsăriturile Edenului și până în apusurile timpului. Căderea Babilonului, evocat de strgătul angelic, este o prăbușire finală în care scena istoriei omului decadent este inundată de triumful sluțeniei sufletești, urâciunea evocată în atenționările cristice și ale profetului Daniel (Matei 24.15), (Daniel 12.11). Sfârșitul lumii sosește atunci când urâciunea pustirii coboară peste locul sfânt, dar și peste întreg pământul. Este așternerea clipei apocaliptice a eclipsei în care grotescul și malformitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Babilonului, evocat de strgătul angelic, este o prăbușire finală în care scena istoriei omului decadent este inundată de triumful sluțeniei sufletești, urâciunea evocată în atenționările cristice și ale profetului Daniel (Matei 24.15), (Daniel 12.11). Sfârșitul lumii sosește atunci când urâciunea pustirii coboară peste locul sfânt, dar și peste întreg pământul. Este așternerea clipei apocaliptice a eclipsei în care grotescul și malformitatea cuceresc spiritul cetățeanului babilonian, deja însemnat cu numărul fiarei. Babilonul cade, iar babilonienii beau din cele șapte potire cu
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de conștiință ale fiecăruia. Demult am hotărât să fiu la stânga și mi-am așezat acolo gradual firea precum se sădește și crește un copac într-un sol cu seve cianurice. Această uscăciune a sufletului meu se aseamănă întru totul cu urâciunea pustiitorului, este același deșert răsfirat peste zodia omului pierzător al Paradisului. Privesc la cei din dreapta cosmică și văd doar suferință și compasiune. Privesc la cei din stânga, camarazii sorții mele, și văd doar suferință și ură. Prăpastia dintre cele două faleze
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Die & pass the limits of possibility, aș it appears / To individual perception. [...]" (E: 213). La finele acestui Chapter 3, Mielul reușește, din nou, să închidă râul între propriile sale frontiere, creând breșe în zidurile puternice ale Marelui Babilon, numit și "Urâciunea Pustiirii". Acest spațiu al infamiei vizionare nu constituie nimic altceva decât înspăimântătorul ansamblu al celor douăzeci și șapte de Biserici sau Paradisuri 208: "But Jesus breaking thro' the Central Zones of Death & Hell / Opens Eternity în Time & Space; triumphant în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a științei divine practicată de patriarhii preistoriei. Fericit omul care a găsit înțelepciunea, și muritorul care a cunoscut chibzuința: /mai bine este s-o cumperi pe aceasta decât comori de aur și argint./ E mai de preț decât nestematele, nici o urâciune nu-i vaține piept; li se desciperă cu drag tuturor celor care se apropie de ea, dar niciun lucru de preț nu e pe măsura ei640. Așa încât nu trebuie să insistăm asupra faptului că învățații Atlantidei cunoșteau piatra filosofală și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tensionată" și "cuprinzătoare". Am putea spune că distincția dintre ele este aceea dintre o frumusețe realizată din materiale ușor accesibile (eufonie, imagini vizuale plăcute, "subiect poetic 1) și o frumusețe extrasă din materiale care, ca materiale, sunt recalcitrante : l durerea, urâciunea, elementul didactic, elementul practic. Această distincție fusese conturată de secolul al XVIII-lea care a tras o linie de demarcație între "frumos" și "sublim" ("frumusețea dificilă"). "Sublimul" și "caracteristicul" estetizează ceea ce pare "inestetic". Tragedia domină durerea și îi dă formă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
divinizîndu-i), toți se angrenează dacă au posibilitatea în iubiri de scurtă sau mai lungă durată, pentru trecerea timpului într-un mod care să nu le atrofieze simțurile și să nu-i brutalizeze și mai mult. Căci apropierea sexului opus estompează urîciunea chipurilor mohorîte, livide, nerase sau pămîntii ale lor și ale celorlalți colegi de celulă. Și, mai presus, îi ține la distanță de practicile homosexuale, canalizîndu-le obiceiurile spre masturbare. Activitatea sexuală cea mai des practicată, masturbarea creează anumite ritualuri și interdicții
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
magma iraționalității și conștient îl izolează pentru o vreme pe cel din urmă. Ori arta poate trezi vulcanul. Sulfurile se pot urca la suprafață prin sforile artei, ale literaturii în speță. Trezirea este dureroasă, uneori chinuitoare. Luciditatea, conștiența că adăpostești urâciuni este suferință atroce. În plan individual, acțiunea literaturii este să desfunde canalele ființei noastre, să dreneze scursurile. Niciunul dintre noi nu este încântat să-și descopere pulsiunile, infecțiile. Dar a fi conștient de ele este un suprem act de eliberare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe mai toți șefii vieții politice, pe care, dezamăgit, dezgustat, îi prezintă sec și concis, ironic sau caricatural, într-un limbaj sincopat, neutru, aparent inofensiv. Povestea sa de amor, relatată episodic, cu o neutralitate sceptică, e și ea marcată de urâciunea din jur, ceea ce îl determină pe ziarist să părăsească totul și să se retragă, cu un fel de disperare mută, la o fermă. Comentatorii vor aprecia proza lui S. ca fiind anecdotică, dar izvorâtă dintr-o „cunoaștere a eternului omenesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie masculin, fie feminin, uman: decan, lector, ministru 28 sau non-uman: elefant, crocodil etc. Aici intră și substantivele masculine care au un echivalent feminin în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Iată ce poate face omul cu puterile lui proprii.” La începutul anului 1940, patriarhul Nicodim Munteanu, conștient de gravitatea momentului și de previzibilele implicații pentru România, elabora o distincție între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare”: dacă primul este „urâciune înaintea lui Dumnezeu și oroare înaintea oamenilor”, „războiul de apărare nu este numai îngăduit, ci chiar poruncit de legea dumnezeiască”. Distincția operată de patriarh constituie o dovadă pentru permanenta ajustare a mesajului Bisericii la contextul temporal. Vremurile dominate de pace
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
frontul de est transpare din binecuvântarea Bisericii ortodoxe, acordată de patriarhul Nicodim, pentru anul 1944. În noul context, patriarhul reia distincția operată, înainte de 22 iunie 1941, între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare”: dacă primul tip de război este „urâciune înaintea lui Dumnezeu”, al doilea tip este „nu numai îngăduit, ci chiar poruncit de Dumnezeu”. Această distincție era realizată, în termeni identici, în pastorala patriarhală elaborată la scurtă vreme după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
sarcasm. Poetul constată apariția pe scena politică a falșilor eroi: saltimbancii și irozii. Într-o secvență lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni-i mare?", poetul înfățișează "comedia minciunii", demagogia, fanfaronada. Mai întâi este reliefat un portret individual ("urâciunea fără suflet, fără cuget"), după care urmează un portret colectiv ("fonfii și flecarii, găgăuții și gușații"); spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi..."). În altă parte, poetul satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dând societății și realității în care ne aflăm fireasca și necesara prelungire cu încă o generație. Școala ar trebui să fie, prin oamenii săi de caracter, însuși laboratorul tranziției unei societăți spre bunăstare și libertate, ceea ce ne-ar scuti de urâciunea tensionată a pustiirii în propria-ți țară, în propria-ți piele, fiind nevoit într-un fel, de sistemul social-politic atât de corupt să fugi din țara ta, din tine însuți. Cu talent și subtil tact în registrul normalității, profesorul și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
această pricină, sub pedeapsa divinității, este magistral restituită speciei nuvelistice. Ne regăsim în plin basm nuvelistic, lucru tipic pentru arta caragialiană de a submina din unghi ironic imaginarul prodigios-feeric. Devenită ,,calul dracului’’, ,,baba s-a scuturat de zdrențele și de urâciunea ei și deodată s-a prefăcut într-o femeie tânără și voinică, înaltă și frumoasă ca o zână, strălucind și ea pe pământ cum strălucea luna-n cer’’. Dincolo de toate, se impune însă imaginea tinerei fiice de împărat dornică a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
păstrându-i farmecul, dar renunțând la coșmar și aspecte neplăcute. Versiunile Walt Disney ale basmelor tradiționale sunt văzute ca o continuare a demersului lui Baum, estompând neplăcerile, inegalitățile și traumele vieții moderne, cu alte cuvinte neinstigându-i pe copii împotriva urâciunii și nedreptăților ce îi așteaptă în lumea adulților. Agenda politică mai mult sau mai puțin ascunsă a lui Walt Disney și a studiourilor sale, conform acestei teorii, este una conservatoare. Copiii americani (și nu numai ei, vezi versiunea "euro" de la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ÎN TEXT Cosmetizarea călătoriei de pe traseu. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT ieși, mărturia stînjenește martorul, rămîn disparate femeile, pantalonii, fusta ar fi verde dacă n-ar bate becul de neon, eram cinci, nu șase, prezent cu momentul negației, mereu revine, al urîciunii, așa de iute se face tremurul de linii pe calea ferată, iar privirile așa de relative, autocontrolul trei controlori, femeia că am văzut biletul la domnul! care, că nu l-ai văzut! tu aștepți corect în dreptul meu, ai reținut privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unui asemine plan, Dacia nu poate decît să fie bine primită de publicul cetitor. Cît pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi, și scandalul o urîciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrariului, nu vom fi arbitrari în judecățile noastre literare. Iubitori ai păcei, nu vom primi nici în foaia noastră discuții ce ar pute să se schimbe
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unii profesori!), acel cineva chiar așa se va comporta, adeverind profețiile avansate În mod iresponsabil. Orice dispozitiv prezumtiv anunță realități ce Încă nu există. Gândul „plămădește” fapta. Orice gând și cuvânt prost Întocmite dau naștere unor realități fatidice și strâmbe. Urâciunea nu ține de lumea exterioară, ci de mintea noastră ce se raportează defectuos față de ea. Binele din lume este prefațat de gândul și cuvântul de aceeași calitate. El se anunță prin date care aparent nu au legătură cu el (căci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sufer) de insomnie, tânjind dup) odihn). Kollek, susținut de un comitet consultativ internațional, s-a Împotrivit atât celor Ins)rcinați cu dezvoltarea orașului, cât și arhitecților acestora. Totuși, uneori a trebuit s) cedeze În fața bancherilor și a constructorilor. Ierusalimul are urâciunile lui și sunt unii care v)d În noile structuri semnificații politice și chiar militare. Ei susțin c) sunt construite ca niște fort)rețe. În ziarul londonez Times din 25 iunie, Hugh Clayton enumer), doar În regiunea Ierusalimului, nou) noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nesăbuit și meschin și în imagini de animale, și în clădiri sau în vreo altă lucrare, ori altminteri să nu poată și să nu fie lăsați să lucreze pe la noi? Aceasta, pentru ca nu cumva paznicii, fiind crescuți cu ajutorul imaginilor în urâciune, culegând și păscând, ca într-o pășune rea, în fiecare zi, câte puțin din întregul ei, să primească pe nesimțite un mare rău în sufletele lor. 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) (Socrate) Pe scurt, cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apoi nime’ nu va veni la cel dintîi și toți îl vor urî, iară dacă are fete de măritat, nime’ nu va veni să le ceară. Să nu te uiți noaptea în oglindă sau să fluieri, că e rău de urîciune. Unghiile lunea nu se taie, că-ți faci de urît. Urcior Nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]