114 matches
-
Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, v. vol. I, p. 34. 60 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, p. 102. 61 Ibidem, p. 108. 62 Vasile Iftinchi Țâbric, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luarea unor măsuri dure împotriva celor care ar fi îndrăznit ca prin forța cuvântului să le știrbească din minuscula popularitate de care se bucurau și care fusese cucerită cu multă demagogie și minciună. Ordinul de verificare a textelor colindelor și urăturilor venise tocmai de la București unde fostul muncitor tipograf Teohari Georgescu încă era ministru al afacerilor interne, în pofida numeroaselor remanieri guvernamentale ce au fost executate pe perioada mandatelor prim ministeriatului deținut de dr. Petru Groza. Într-un material publicat anterior, arătam
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
înfometate era considerată a fi prioritatea nr.1. Cum s-a rezolvat această gravă problemă, vom vedea pe parcursul incursiunii noastre istorice, adică printr-o înfometare și mai mare pusă pe seama celui mai la îndemână „inamic” al bolșevicilor: „chiaburul reacționar”. e. Urături cu texte venite de la Centru. „Moda” festivalurilor n-a pierit După aceste 12 rânduri scrise în „raport”, ce nu făceau nicio referire la cantitatea de alimente ce ar fi rezultat în urma chetelor publice organizate de ghiftuiții activiști uteciști, Bighiu trece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de Anul Nou după amiază și atunci doar cu plugușorul. În Ajun de Anul Nou, cu generații În urmă, se umbla la urat cu plug și boi. Plugul bineînțeles că era pus pe cobile. De atunci s-a păstrat Începutul urăturii: Bună seara, dragă gazdă! Am venit să-ți trag o brazdă. Obiceiul s-a pierdut Încă de la Începutul secolului douăzeci. Colindătorii colindau casele gospodarilor mai ales În noaptea de crăciun. Copii cât niște mogâldețe Înotau prin zăpadă kilometri Întregi fără
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe care femeile îl lucrau. Mânile și gura munceau în același timp, ambele lucrau de-ale lumii. țața Tinca era pe punctul de a pleca la “parlamentări” când în ușă o opri Andrei. - Buna, ce e aia “cu steaua” sau “urătură”? Timpul femeii se opri. Lăcrimă și își strânse nepotul la piept. Andrei auzise pe după gard cum copii din sat, în drum fiind, făceau pregătiri pentru Crăciun și Anul Nou. Trăgea cu urechea, până când era prins și fugărit cu bulgări de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
împacă muzicanți Îlăutariă care îi vor însoți la parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului în ultima zi a anului, apoi se transferă pe la casele gospodarilor, a fetelor de măritat și pe la rude, ducând cu ei și urăturile de bun augur. Tonul plugușorul sau uratul, este dat de către copii care, în ultima zi din an, în preajma amiezei, încep a umbla pe la case, rostind urături și primind în schimb colaci, fructe sau bani după posibilitățile gazdelor. Urătura cea mai
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
pe la casele gospodarilor, a fetelor de măritat și pe la rude, ducând cu ei și urăturile de bun augur. Tonul plugușorul sau uratul, este dat de către copii care, în ultima zi din an, în preajma amiezei, încep a umbla pe la case, rostind urături și primind în schimb colaci, fructe sau bani după posibilitățile gazdelor. Urătura cea mai des rostită este plugușorul, fiind strâns legat de mitul fertilității. Către seară copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ei și urăturile de bun augur. Tonul plugușorul sau uratul, este dat de către copii care, în ultima zi din an, în preajma amiezei, încep a umbla pe la case, rostind urături și primind în schimb colaci, fructe sau bani după posibilitățile gazdelor. Urătura cea mai des rostită este plugușorul, fiind strâns legat de mitul fertilității. Către seară copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de mascați formate din căiuți, urși, capre, banda jianului, căldărari etc. Deși nu
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
care se pregăteau să începeapă a ura. Vasile își reveni din șocul nefastei știri, aruncă o cană de apă pe fața albă a Savetei, aruncă o privire poruncitoare Ilenei și strigă copiilor să-și spună „piesa”. După ce s-a sfârșit urătura, bărbatul le dădu câte un colac și două nuci, amintindu-le să-i calce pragul și în anul ce tocmai se pregătea să sosească. Savetă, rosti molcom Vasile, după ce femeia își revenise în simțiri, du-te acasă și îngrijește de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de propagandă urma să verifice repertoriul formațiilor artistice care urmau să evolueze, urmărind "asigurarea unui conținut decent și eliminarea manifestărilor religioase". În toate unitățile de învățământ urmau să funcționeze "Cluburile de vacanță". "Comitetul județean de cultură va asigura repertorii pentru urături cu caracter laic, care să prezinte succesele obținute de poporul nostru în construcția socialistă, dragostea și atașamentul față de partid și popor" (răspundea Andy Andrieș). D.T.: Atunci, nu. S.B.: Ați participat vreodată la vreun revelion al studenților în cantină? D.T.: Ei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ce ne invitau. Ulterior, luam casele la rând. La unele familii eram invitați în casă, ne serveau cu vin și în raport cu vârsta primeam un colac mai mare ori mai mic și o anumită sumă de bani, în funcție de lungimea și conținutul urăturii. A doua zi, în aceeași formație, mergeam cu semănatul, de regulă pe la aceleași familii, de la care primeam fructe, colaci și bani. Alte manifestări de Anul Nou erau : haiducii, capra și uneori ursul. Haiducii, este un spectacol așteptat cu multă emoție
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
spune acum) colindam satul, din casă în casă, cu buhaiul, împreună cu fratele mamei - Costică Florea -, cu doar un an mai mare decât mine. El, trăgea buhaiul, o șuviță de păr de coadă de cal, și eu strigam la geamul gospodarului urătura tradițională, condimentată, pe ici pe colo, cu improvizații de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun doar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe care bădia le înșiruie) și, împreună cu Artur Gorovei a avut o moară "neobișnuită, pentru că avea și bibliotecă pusă la dispoziția țăranilor, care-și așteptau rândul la măcinat" încât în folclorul vremii s-a creat și-a circulat chiar o urătură cu acest subiect, din care ni se oferă un fragment semnificativ. Din universul atâtor personalități despre a căror activitate autorul ne relatează tot felul de amănunte și date enciclopedice, aidoma unui martor ocular nu lipsesc nici figuri de femei celebre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute familiile , i-au emoționat până la lacrimi.. pe săteni. Dar, marea surpriză... a urmat în noaptea de Anul Nou, când am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii... așa ca la noi în Moldova. Ne-am „urat” Directorul și profesorii... și, am trecut la săteni. De neuitat a rămas pentru bănățeni, noaptea aceea a Anului Nou, dar... și, pentru noi. Satul vuia de urale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gros de zăpadă moale. În sat luminile se aprindeau rând pe rând, zarva creștea necontenit, câinii lătrau de zor la necunoscuții care, zornăind din clopoței, se apropiau voioși de ferestrele împodobite de sărbătoare. Glasurile vesele de copii, înfierbântate de iureșul urăturilor, răsunau pretutindeni, răzbeau până departe pe câmpia întinsă și pustie, albastră ca o mare liniștită după apusul soarelui. Doar la casa omului purtat fără voia lui prin locuri necunoscute de mârțoaga nărăvașă, ferestrele erau oarbe. Înăuntru, nevasta țăranului și copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu struguri copți; fiind mai aproape de soare se coceau mai repede... Răcoarea serii îmi înfioară picioarele goale. Oare cum arată dealul nostru în timpul iernii? Ce-ar fi să înceapă să ningă? Dar nu sunt pregătit pentru iarnă, am uitat și urăturile. De Crăciun și de Anul nou îl ură primul pe bunicul. Anul trecut l-am urat așa: Bună dimineața la Moș ajun, ne dați ori nu ne dați... o oală cu cârnați?!... Și am fugit râzând, nu mă interesau banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
așa: Bună dimineața la Moș ajun, ne dați ori nu ne dați... o oală cu cârnați?!... Și am fugit râzând, nu mă interesau banii, nici cadourile lui. Anul ăsta cum va fi? Dacă vine tata, îl rog să mă învețe urătura, s-o repet la nesfârșit. N-aș vrea să mai spun: Ne dați ori nu ne dați... o oală cu cârnați! Apoi să izbucnesc în râs... Stăteam pe o buturugă mică și îngânam cu limba împleticită de somn:... Ne dați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cârnați! Apoi să izbucnesc în râs... Stăteam pe o buturugă mică și îngânam cu limba împleticită de somn:... Ne dați ori nu ne dați...? când a venit tata. Nu se înserase bine. L-am întrebat dacă-și mai amintește vreo urătură. Mi-a spus că nu e bine să uri decât de Crăciun și de Anul nou, altfel ți se poate întâmpla ceva rău. La masă mi-a povestit o întâmplare cu un iepuraș pe care l-a prins pe deal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
scap sau nu. Deodată, ușa s-a deschis și el a pătruns în încăpere. S-a apropiat și mi-a spus: Ce ai? Mă doare piciorul, am îngăimat, ațipit. M-a dezvelit și m-a pipăit ușor. Vezi dacă spui urături când nu trebuie, ai făcut o bubă. Colindele se cântă numai de Crăciun. Să ții minte... Te dau cu puțin spirt și-o să-ți treacă. Mă simțeam sfârșit: cine m-a pus să mă gândesc la sărbătoarea de Crăciun și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu trebuie, ai făcut o bubă. Colindele se cântă numai de Crăciun. Să ții minte... Te dau cu puțin spirt și-o să-ți treacă. Mă simțeam sfârșit: cine m-a pus să mă gândesc la sărbătoarea de Crăciun și la urătura pentru bunicul? Tata a ieșit imediat pe ușă. Când s-a întors ținea în mână un pui de iepure. Ți-am adus "jucăria" asta, mi-a spus. Inima mi-a zvâcnit cu putere. Am întins mâinile spre iepurașul speriat, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa gazdă a făcut Un colac rar Și-mpletit frumos Pentru plugărași scos: Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Și l-a tăiat în cinci Și mi-a dat și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură. Chiar acum în astă seară Am facut o socoteală. Chiar din casa dumneavoastră Am să iau vreo trei parale Și rachiu de teșcovină Să-mi sterg gâtul de rugină!.. Cum visam așa, deodată Am văzut doi ochi de fată, Ochi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa gazdă a făcut Un colac rar Și-mpletit frumos Pentru plugărași scos: Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Și l-a tăiat în cinci Și mi-a dat și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură. Chiar acum în astă seară Am facut o socoteală. Chiar din casa dumneavoastră Am să iau vreo trei parale Și rachiu de teșcovină Să-mi sterg gâtul de rugină!.. Cum visam așa, deodată Am văzut doi ochi de fată, Ochi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]