114 matches
-
Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Bănat, Oravița, 1909, 99-113; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909, 14-16, 67-68; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 255-263; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 89-91; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 19-23, 155; Ovid Densusianu, Flori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
satirei. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea II, București, 1900; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910; Cântece de stea și plugușor ce se cântă la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos și la Anul Nou (Sf. Vasile), Huși, 1936; V. Cojocaru, I. Pantelimon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos și la Anul Nou (Sf. Vasile), Huși, 1936; V. Cojocaru, I. Pantelimon, Plugușor, Pașcani, [1936]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. C. Brăiloiu, București, 1936; M. Bejenariu, Culegeri de cântece de stea. Colinde și urături pentru Crăciun și Anul Nou, Huși, [1943]; George Cozma- Diaconu, Colinde și plugușoare, Fălticeni, f.a., P. Gheorgheasa, Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, București, f.a.; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969. Repere bibliografice: V. Bumbac, Serbarea Anului Nou la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
de propagandă urma să verifice repertoriul formațiilor artistice care urmau să evolueze, urmărind "asigurarea unui conținut decent și eliminarea manifestărilor religioase". În toate unitățile de învățământ urmau să funcționeze "Cluburile de vacanță". "Comitetul județean de cultură va asigura repertorii pentru urături cu caracter laic, care să prezinte succesele obținute de poporul nostru în construcția socialistă, dragostea și atașamentul față de partid și popor" (răspundea Andy Andrieș). D.T.: Atunci, nu. S.B.: Ați participat vreodată la vreun revelion al studenților în cantină? D.T.: Ei
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
frecvente, culese din zbor, sînt: "cumpăna dintre ani", "roadele anului", "pragul anului", "bilanț", "ultima filă", sărbătorirea prin muncă"; "la fiecare popas sărbătoresc bucuria să se însoțească de prețuirea chibzuită a roadelor" (Săptămîna, 29 dec. 1972). De remarcat tendința spre teoretizare: "urăturile se dovedesc a fi momente de mare intensitate ale manifestării unui spirit umanist, care te lansează pe orbita noului an într-o dispoziție de bun augur" (Săptămîna 28 dec. 1973, 3). Unul dintre fenomenele de "cultură populară" specifice vremii și
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
emerită la medicină), programul amplu de cântece de iarnă a debutat cu o serie de șase colinde ce aparțin unor compozitori români contemporani, dintre care amintesc Lerui, Doamne, ler și Dă-ne gazdă colăcei de Ștefan Androne, Crăciunul - Ion Baston, Urătura - Gelu Stratulat sau În seara de Moș Ajun de Marin Trache. Surpriza serii ne-a fost oferită în dar de maestrul Jean Lupu, dirijorul peste care anii ce trec par a îsi pune cu greu amprenta. Acesta a interpretat cu
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
modelor din România, sau le consideră convergente cu acestea. Sînt de altfel și unele corectări mai ciudate, poate simple neatenții: e considerată greșită construcția circumstanțialului de timp fără prepoziție ("anul viitor"), iar în enunțul "să purcedem în a citi aceste urături" e criticată doar prepoziția în. Oricum, tendințele de evoluție a limbii române ar trebui văzute de acum înainte tot mai mult în cadrul mai larg pe care îl oferă și datele din Republica Moldova: utile pentru a confirma sau a infirma unele
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
gazonul de pe Național Arena - singura arenă sportivă din lume care nu este propice practicării sportului este prezentată, la Gală, de însuși „nașul” Bucureștiului, primarul Oprescu. Dar de Revelion se adresează urări. Așa că vom fi cu toții martorii urărilor de la familia Băsescu: Urătura Puterii, când vom vedea cine dintre Elena Udrea, Monica Macovei și Emil Boc va câștiga dreptul de a fi „capră”; și Urătura Opoziției, când „ursul” Năstase, jucat de Iliescu și Ponta, îi va ura președintelui suspendare grabnică. Și, fiind Revelion
Programul TVR de Revelion. Dan Bitman şi Mircea Radu asigură show-ul () [Corola-journal/Journalistic/24055_a_25380]
-
Bucureștiului, primarul Oprescu. Dar de Revelion se adresează urări. Așa că vom fi cu toții martorii urărilor de la familia Băsescu: Urătura Puterii, când vom vedea cine dintre Elena Udrea, Monica Macovei și Emil Boc va câștiga dreptul de a fi „capră”; și Urătura Opoziției, când „ursul” Năstase, jucat de Iliescu și Ponta, îi va ura președintelui suspendare grabnică. Și, fiind Revelion, nu putem trece în Noul An oricum, fără a scăpa de cel vechi. Așa că, la Distractis Show va fi un interviu cu
Programul TVR de Revelion. Dan Bitman şi Mircea Radu asigură show-ul () [Corola-journal/Journalistic/24055_a_25380]
-
pe care femeile îl lucrau. Mânile și gura munceau în același timp, ambele lucrau de-ale lumii. țața Tinca era pe punctul de a pleca la “parlamentări” când în ușă o opri Andrei. - Buna, ce e aia “cu steaua” sau “urătură”? Timpul femeii se opri. Lăcrimă și își strânse nepotul la piept. Andrei auzise pe după gard cum copii din sat, în drum fiind, făceau pregătiri pentru Crăciun și Anul Nou. Trăgea cu urechea, până când era prins și fugărit cu bulgări de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până la amnistia generală din iulie 1964. De la Crăciun la Bobotează, se derula cea mai îndrăgită perioadă a iernilor, vacanța de iarnă, fiind o sărbătoare a cadourilor, a meselor bogate și a musafirilor așteptați sau nepoftiți. De la Sfântul Nicolae, pregăteam colindele, urăturile, buhaiul, harapnicul și clopoțeii, împreună cu frații Cimpoieșu, neuitând să bifăm toate vizitările din lunga listă prețioasă de adrese, care practic în teren uneori era demoralizant de sumară și ieftină. Prin clasa a VIII-a, am fost admis într-o echipă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe lângă sobă, tatăl în pat își tăia unghiile. Carmina pe un scaun, lângă masă se prefăcea că citește într-o carte. De afară se năpustea din când în când spre ei clinchet de clopoței, voci de copii, pocnet de bici, urături și totul părea a fi un zgomot venit dintr-o altă lume, de foarte, foarte departe, o lume ostilă ce-o înghițise pe Elena. Carmina o revăzu pe Elena, așa cum era îmbrăcată cu o zi înainte, cu rochița din barchet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
privească urătorii, doi băieți îmbujorați de frig, dar cu zâmbet pe chip, își împlineau voioși urarea pentru gazde. Mama ieși în prag și-i pofti în casă, le dărui câte un colac, apoi ceru clopotul cu care copiii își însoțiseră urătura, îl întoarse cu gura în sus și puse în el puțină apă. Să-i dăm băiatului să bea apă, să fie vorbăreț, să aibă glasul vesel și curat ca al clopotului, spuse în timp ce copilul bău apa dăruită din mâinile mamei
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
care se pregăteau să începeapă a ura. Vasile își reveni din șocul nefastei știri, aruncă o cană de apă pe fața albă a Savetei, aruncă o privire poruncitoare Ilenei și strigă copiilor să-și spună „piesa”. După ce s-a sfârșit urătura, bărbatul le dădu câte un colac și două nuci, amintindu-le să-i calce pragul și în anul ce tocmai se pregătea să sosească. Savetă, rosti molcom Vasile, după ce femeia își revenise în simțiri, du-te acasă și îngrijește de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ogoarele Tighinei, ochii lui Beccin, ‘’acești ochi rămași deschiși, curați și albaștri ca cerul’’ îl urmăresc pe autorul cărții, îi cer un ajutor prin foșnetul grâului, în spic ca vrabia și în pai ca trestia, cum spune feciorul anonim din urătura clasică a folclorului românesc pe care Virgil Gheorghiu l-a asimilat de prunc de la părinții săi. Și autorul remarcă: ‘’Drama lui Constantin Beccin e drama tuturor românilor Basarabiei’’. Savel Gheorghiță revine în rama ferestrei cu ediția românească, prefațată de Părintele
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ori, stăpânul casei, politicos, ne invită să renunțăm la atare „huruială” să poată auzi urarea... Să vezi atunci râsete, pentru că dacă se termină bateria de la lanternă și am uitat parte din cuvinte, ne împotmolim. Odată terminată toată trebușoara aceasta, adică urătura, suntem invitați în casa gospodarului care ne servește cu suc, uneori vin fiert, prăjituri, mai ales plăcintă cu mere sau nuci ori cu plăcintă cu brânză de vaci. Nu știu cum este prin alte sate dar aici, la Răducăneni, plăcinta este la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de lucernă, verde și Înaltă, din care zâmbeau veseli ochii colorați roz-roșii ai puținelor flori Înflorite ici-colo, privirea aluneca voioasă pe pâlcurile portocalii de torțel, iar În dreapta se Întindea cea mai mare mare galbenă cu grâu mașcat, crescut ca În urătura cu „bădița Traian”. Dorița nu opri, ca de obicei, la fântâna cu apă ispititoare ci Își continuă drumul indicat de mama sa, cu copilul călare după gâtul său gros. Cât a fost drumul de lung, biata fată cu gândurile Împrăștiate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de cealaltă. De exemplu, Nașterea Domnului era așteptată mult cu frumoasele obiceiuri de a colinda, apoi cea de a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
frumoasele obiceiuri de a colinda, apoi cea de a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de cealaltă. De exemplu, Nașterea Domnului era așteptată mult cu frumoasele obiceiuri de a colinda, apoi cea de a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
frumoasele obiceiuri de a colinda, apoi cea de a tăia cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mai ales, bătăuș. Îl evitau pe cît era posibil și nu rămăsese loc nici măcar de "bună ziua". Jigodii mai sînt unii oameni. Că le mai fur cîte ceva? Dar eu nu trebuie să trăiesc? Vasile încearcă să-și amintească colinde și urături cu expresii flatante ca "boieri mari", "gazde bune" și altele, dar nu reușește să închege nimic. Ce ciomege merită ăștia pe schinare, anafura mamii lor de hoți! Nu mă primesc ăștia nici dacă mă tîrăsc ca o rîmă! Puțin furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Răducu, i se aprinde un beculeț pragmatic: Cine ar refuza așa un îngeraș venit cu colinda? Se repede la copil, îl trezește brusc și, fără o pregătire care să-l pună în temă, strigă: Hai să te învăț colinde și urături! Copilul scîncește, însă o palmă zdravănă pune ordine în casa lui Cireș. Începe lecția și puștiul, cu ochii fixați pe Vasile, încearcă să învețe. Florile..., hai spune, mă, măgarule! Florile... Și mai cum? Și mai cum? repetă puștiul. Ce urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]