234 matches
-
cu modelul animal. Dacă animalele o fac, atunci și ființele umane trebuie s-o facă. Imperativul teritorial și maimuța albă. Pui totul în cârca modelului ăluia și, în loc să progresezi, regresezi cu un milion de ani. Intri în afaceri alături de un urangutan. Egalitarismul celui mai mic numitor comun. — Și totuși nu-mi dau deloc seama care ar fi legătura cu sexul, zise Braintree. — Nici eu, îi răspunse Wilt. După care se duseră amândoi la cârciuma „Mâța-n sac“ și se îmbătară. Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de păcate, și cum se mai uita la tine, Mirelo, ca la o creatură nevolnică, nevoiașă, vrednică de milă și de dispreț... Un tip negricios, la treizeci și ceva de ani, cu sprâncene stufoase și antebrațe puternice și păroase de urangutan, acoperite de păr creț și des ca o blană. Se uită pentru o clipă la el, ca și cum ar fi văzut prin el, dincolo de aparența de virilitate și de tărie de caracter ce nu-l lăsa să accepte compromisul ce i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu o față abrutizată, de recidivist. Apoi se așeză în fața lui și-l lovi cu pumnul în piept: "Tarzan." Apoi se lovi pe ea: "Jane." Apoi iar: "Tarzan." "Jane." "Tarzan." "Jane." Eu râdeam așa cum fac de obicei, fără zgomot, înecîndu-mă. Urangutanul roșu, cu labele lungi ca ale lui Popeye Marinarul, avea însă o față melancolică de clovn alb, amorezat sans espoir de-o Colombină sortită altcuiva. Apoi însă ne trecu cheful de râs. Intraserăm într-o sală rotundă, care încerca să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un tânăr înalt, mult mai înalt decât mine, și urât foc, care se recomandă Novac, atașat de legație, și fata care-l însoțea, o blondă scundă și vioaie, plină de neastâmpăr. ― Iată și pe ceilalți nepoți ai mei: Veverița și 'Urangutanul! ni-i prezentă moșul. Ne-am împrietenit repede. Amândoi erau deopotrivă de veseli și dezghețați. El ne povesti întîmplări exotice din Țara Soa-relui-Răsare unde stătuse câțiva ani. În casă se făcuse cald. Am ieșit în curte și ne-am așezat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
umezi. Afară de Mihaela nimeni n-a băgat asta de seamă din pricina întunericului. După ce bătrânul se retrase (uneori se retrăgea mai devreme) am continuat petrecerea fără el. Veverița avu poftă să dansăm, după care începu să alerge prin grădină fugărită de Urangutanul ei. Ca să nu fie, chipurile, prinsă, se cățără în tei cu o agilitate de pisică. ― Dă-te jos, că faci buf! o rugă Novac. Ea nici gând să asculte. Se auzea numai freamătul frunzelor răscolite. ― Mă supăr, să știi... Vrei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dat bătut și înălțîndu-mă de pe o creangă pe alta am ajuns-o. ― Mă dau prinsă, zise Veverița, capitulând. ― Hai, jos, cucuie, să te închid în colivie că, altminteri, faci pozne. Am adus fugara înapoi pe pământ și am predat-o Urangutanului, care o duse în casă. Fiind târziu, a plecat și Mihaela, iar eu am condus-o până la locuința ei. Pe drum n-a scos o vorbă. ― Ce ai? Ești supărată? Din nou tăcere... ― Aimée, ce înseamnă asta? Rămânea mai departe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
e ea! Șd tresăream cu sufletul la gură. În cele din urmă ini-am dat seama că e pur și simplu stupid ceea ce făceam. Reveneam acasă, frânt de oboseală, în camera mea pustie. Coleșiu cu care îmi împărțeam urâtul (Veverița și Urangutanul erau și ei plecați) mă mustra mereu: ― Rău ai făcut, nepoate, că v-ați certat. (Nu știa, nu-i spusesem adevărul, știa numai că ne-am certat.) Mare greșeală! Caută și împac-o! O fată ca ea nu găsești de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îmi prezicea un viitor strălucit. (Ce păcat ― după o lună s-a stins din viață). Au venit și părinții mei, mai fericiți ca oricând. Altă petrecere, alt banchet, de astă dată intim, cu prietenii mei, printre care Bogdăneștii, Veverița cu Urangutanul ei și câțiva mansardiști (Gleber, Charlot, Iliuță). Dar toate astea mă lăsau rece, indiferent. Nu mai vibra nimic în mine, parcă mă transformasem într-un bloc de piatră. Era golul visului împlinit? Nu, încă nu! Numai când mi-a telefonat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ca o renaștere. Doar datorită luptei pure a lui Mark reușea să reziste. Peste câteva luni, va avea nevoie să-i reamintească cineva zilele astea. Iar ea va fi pregătită. Zilele de recuperare lâncezeau în repetiții zdrobitoare. Până și un urangutan ar fi început să meargă și să vorbească, doar ca să scape de tortură. Când Mark se ridică în sfârșit în picioare, Karin începu să-l plimbe în cerc, mai întâi în jurul camerei, apoi în jurul camerei infirmierelor, apoi pe etaj. Tuburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu-i plăceau americanii, dar nu ei erau cei mai răi. Trebuia să recunoască faptul că cei mai răi erau ... — Acolo! — Uite, acolo! Turiștii arătau în față, incitați, turuind agitați. Cam la cincizeci de metri în față, în dreapta cărării, un urangutan mascul tânăr stătea drept, pe crengile care se legănau ușor sub greutatea lui. O creatură magnifică, cu blană roșcată, cam de douăzeci de kilograme, cu o pată albă vizibilă în blană, deasupra urechii. Hagar nu-l mai văzuse de săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Sssst! — Dar ei sunt protejați aici ... — Sssst! Hagar avea nevoie de liniște. Băgă mâna în buzunar și apăsă butonul de înregistrare. Își desfăcu microfonul de la rever și îl ținu în mâna întinsă. Erau acum cam la treizeci de metri de urangutan. Trecură pe lângă un indicator de pe cărare, pe care scria „Sanctuarul urangutanilor Bukut Alam“. Acela era locul în care urangutanii orfani erau îngrijiți și reintroduși în sălbăticie. Exista o clinică veterinară, o stație de cercetare, o echipă de cercetători. Dacă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
liniște. Băgă mâna în buzunar și apăsă butonul de înregistrare. Își desfăcu microfonul de la rever și îl ținu în mâna întinsă. Erau acum cam la treizeci de metri de urangutan. Trecură pe lângă un indicator de pe cărare, pe care scria „Sanctuarul urangutanilor Bukut Alam“. Acela era locul în care urangutanii orfani erau îngrijiți și reintroduși în sălbăticie. Exista o clinică veterinară, o stație de cercetare, o echipă de cercetători. Dacă este un sanctuar, nu înțeleg de ce... — George, ai auzit ce a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de înregistrare. Își desfăcu microfonul de la rever și îl ținu în mâna întinsă. Erau acum cam la treizeci de metri de urangutan. Trecură pe lângă un indicator de pe cărare, pe care scria „Sanctuarul urangutanilor Bukut Alam“. Acela era locul în care urangutanii orfani erau îngrijiți și reintroduși în sălbăticie. Exista o clinică veterinară, o stație de cercetare, o echipă de cercetători. Dacă este un sanctuar, nu înțeleg de ce... — George, ai auzit ce a spus. Taci din gură. Douăzeci de metri. Uite, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
veterinară, o stație de cercetare, o echipă de cercetători. Dacă este un sanctuar, nu înțeleg de ce... — George, ai auzit ce a spus. Taci din gură. Douăzeci de metri. Uite, încă unul! Doi! Trei! Arătau spre stânga. Sus, în coronament, un urangutan de un an trecea printre ramuri alături de un alt exemplar, ceva mai mare. Se legănau grațios. Dar pe Hagar nu-l interesau. El se concentra asupra primului animal. Urangutanul cu pată albă nu se îndepărtase. Stătea atârnat într-o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
încă unul! Doi! Trei! Arătau spre stânga. Sus, în coronament, un urangutan de un an trecea printre ramuri alături de un alt exemplar, ceva mai mare. Se legănau grațios. Dar pe Hagar nu-l interesau. El se concentra asupra primului animal. Urangutanul cu pată albă nu se îndepărtase. Stătea atârnat într-o mână, legănându-se în aer, cu capul înclinat într-o parte, privindu-i. Animalele mai tinere din frunziș dispăruseră. Cel cu pată albă rămase pe loc și îi privea fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în aer, cu capul înclinat într-o parte, privindu-i. Animalele mai tinere din frunziș dispăruseră. Cel cu pată albă rămase pe loc și îi privea fix. Zece metri. Hagar întinse microfonul în față. Turiștii își scoteau aparatele de fotografiat. Urangutanul se uita direct la Hagar și scoase un sunet ciudat, ca o tuse. — Dwaas. Hagar repetă sunetul. — Dwaas. Urangutanul îl privea fix. Buzele curbate se mișcară. O secvență de mârâituri guturale: — Ooh stomm dwaas, varlaat leanme. Unul dintre turiști spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
albă rămase pe loc și îi privea fix. Zece metri. Hagar întinse microfonul în față. Turiștii își scoteau aparatele de fotografiat. Urangutanul se uita direct la Hagar și scoase un sunet ciudat, ca o tuse. — Dwaas. Hagar repetă sunetul. — Dwaas. Urangutanul îl privea fix. Buzele curbate se mișcară. O secvență de mârâituri guturale: — Ooh stomm dwaas, varlaat leanme. Unul dintre turiști spuse: — El scoate sunetele astea? — Da, zise Hagar. — Adică...vorbește? — Maimuțele nu pot vorbi, spuse un alt turist. Urangutanii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Dwaas. Urangutanul îl privea fix. Buzele curbate se mișcară. O secvență de mârâituri guturale: — Ooh stomm dwaas, varlaat leanme. Unul dintre turiști spuse: — El scoate sunetele astea? — Da, zise Hagar. — Adică...vorbește? — Maimuțele nu pot vorbi, spuse un alt turist. Urangutanii sunt muți. Așa scrie în carte. Câțiva fotografiară maimuța care se legăna, declanșând blițurile aparatelor. Tânărul mascul nu se arătă surprins. Dar buzele lui se mișcară din nou. — Geen lichten dwaas. — E răcit? întrebă nervoasă o femei. Parcă tușește? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tușește? — Nu tușește, spuse o altă voce. Hagar aruncă o privire peste umăr. Un bărbat solid, din spate, care se chinuise să țină pasul cu ceilalți, cu fața roșie și gâfâind, ținea acum un casetofon în mână, îndreptându-l spre urangutan. Avea pe față o expresie hotărâtă. — E un truc de-al tău? îl întrebă el pe Hagar. Nu, răspunse acesta. Bărbatul arătă spre urangutan. — Asta e olandeză, zise el. Sumatra a fost colonie olandeză. E limba olandeză. — N-am de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cu ceilalți, cu fața roșie și gâfâind, ținea acum un casetofon în mână, îndreptându-l spre urangutan. Avea pe față o expresie hotărâtă. — E un truc de-al tău? îl întrebă el pe Hagar. Nu, răspunse acesta. Bărbatul arătă spre urangutan. — Asta e olandeză, zise el. Sumatra a fost colonie olandeză. E limba olandeză. — N-am de unde să știu, spuse Hagar. — Eu, da. Animalul a spus: „Lasă-mă în pace, prostule“. Apoi a zis: „Fără lumini“. Când s-au declanșat blițurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-mă în pace, prostule“. Apoi a zis: „Fără lumini“. Când s-au declanșat blițurile. Nu știu ce au fost sunetele acelea, zise Hagar. — Dar le înregistrezi. — Doar din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot vorbi, zise Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
declanșat blițurile. Nu știu ce au fost sunetele acelea, zise Hagar. — Dar le înregistrezi. — Doar din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot vorbi, zise Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și clipi rar. — Geen lichten! Urangutanul nu dădu nici un semn de înțelegere. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și clipi rar. — Geen lichten! Urangutanul nu dădu nici un semn de înțelegere. După o clipă, se ridică pe o creangă din apropiere și începu să urce, încet, braț după braț. — Geen lichten! Maimuța continuă să urce. Femeia cu pălărie mare de paie zise: — Eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Presupun că nu e cazul. O ploaie ușoară începu să picure din coronament. Ceilalți turiști își băgară aparatele de fotografiat la loc. Unul își puse pe umeri un pardesiu subțire, transparent. Hagar își șterse sudoarea de pe frunte. În față, trei urangutani tineri se agitau în jurul unei tăvi cu papaya, așezată pe pământ. Turiștii își întoarseră privirea spre ei. Dinspre cupolă se auzi un mârâit: — Espèce de con. Auziră fraza clar, surprinzător de inteligibilă în aerul nemișcat. Tipul solid se răsuci pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
CU GURA CĂSCATĂ (National Enquirer) CIMPANZEU VORBITOR ÎN JAVA (New York Times, ulterior s-a publicat o erată) PRIMATE POLIGLOTE REPERATĂ ÎN SUMATRA (Los Angeles Times) „În fine, un grup de turiști din Indonezia jură că au fost insultați de un urangutan, în jungla din Borneo. Conform spuselor turiștilor, maimuța i-a înjurat în olandeză și în franceză, ceea ce înseamnă că era, probabil, mult mai deșteaptă decât ei. Dar nu a apărut nici o înregistrare cu cimpanzeul bădăran, ceea ce ne duce la concluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]