126 matches
-
ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și nonsensuri, calculate să atingă „zonele erogene” ale celor de-o sensibilitate mediocră. Lucrul se vede și mai clar cînd îl compari cu „Omagiul” unui autor de nivel „Cîntarea României”, publicat în aceeași pagină. Gîfîind ca un copil plecat cu uratul, acesta din urmă zice: „Lîngă chipul țării / Cu gîndirea trează / Elena Ceaușescu / E-a primăverii (sîntem în 7 ianuarie 1989 - n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Consulatului cu câteva zile înainte de Revelion. Un grup de turiști români, care veniseră să petreacă Revelionul la Rio și se întorceau de pe Corcovado, au văzut Tricolorul fluturând la poarta Consulatului, au sunat și... am primit și cu colindul, și cu uratul. A fost o mare bucurie și pentru noi, și pentru ei și am petrecut împreună momente emoționante. Aveam să primesc ulterior de la o distinsă "colindătoare", doamna inginer Alice Cârmâzan, din Oradea, o amabilă scrisoare: "Mult stimate domnule Consul General, Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Ulița de Sus. După ce beau câte un coniac, amicul îl conduce până aproape de bojdeucă. Își urează
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Dacă începutul primei părți stă sub semnul bunei dispoziții, predominând umorul ce dă o notă caracteristică, originală, în partea a doua își face apariția un lirism nostalgic, evocarea îndreptându-se asupra casei părintești. Apare chipul mamei, odată cu întâmplările din copilărie: uratul de Anul Nou, pupăza din tei, la scăldat, etc. Rememorările interesează în măsura în care au contribuit la formarea lui Nică, ca om, dându-i o imagine asupra lumii, îmbogățindu-i universul cunoașterii. Iată și un fragment din această parte ce este un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cal, să tragă; și dacă-i popă, să cetească...Ei se joacă ―ca băiețiiluându-se la hârjoneală ―până ce era nevoită biata mamă să ne deie câteva tapangele la spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții ? ― Însă degeaba
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
am fi fost scoși de la chiaburi, ar fi trebuit să-l vîndă, să mai achite din dări, iar mama a făcut cîrnați. De Anul Nou, surorile au venit acasă, iar în seara de ajun m-au luat cu ele cu uratul. În '72, cînd am fost cu mama la mare, m-am oprit o zi prin București. Am plimbat-o peste tot pe unde e mai frumos și-am dus-o și prin dreptul unor clădiri care sînt sau au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și bate Într-Însa pîné-o sé zboare mai sus decît copacii! Pe urmé poate și el sé joace fotbal, sé le baté toate golurile de-odaté. A vézut la magazin vreo douézeci de mingi. Și dacé la iarné-l lasé tata cu uratul, Isi cumpéré una și o umflé. Pe urmé o sé vadé el cum umblé toți béieții dupé el și-l roagé sé le dea oleacé mingea. Trînti ghiozdanul jos și se așezé. De unde era el, se vedea foarte bine colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scriere nu s-ar susține artistic prin simpla muzicalitate. Că, altfel spus, dincolo de frumusețea pur externă, creația poetica este conținut revelator și reflexiv ce poate cuprinde, practic, toate aspectele lumii, de la armoniile cosmosului până la durerea omului, de la splendoarea naturii până la uratul inerent existenței și la obiectele cele mai banale din spațiul domestic (că dicționarul și ceapă din odele lui Pablo Neruda, să zicem privind în largul istoriei literaturii -, ori caltaboșul din Cină veselă a renascentistului sevillan Baltasar del Alcázar, atâta timp cât și
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pentru el. Ură imensă a lor pentru el și mică noastră scăpare a dus la starea de fapt. Le mulțumim lui Boca și lui Sorin, Carmen și Georges, pentru caracterul ferm și demn de care dau dovadă, retrăgându-se din uratul procesul electoral. Câtă diferență față de atitudinea banditeasca a celor clasați pe locurile 3 și 4, care s-au repezit să-și însușească voturi care nu le aparțin ! Le mulțumim tuturor colegilor care ne-au încurajat în aceste zile și ne-
Scandalul alegerilor din TVR ajunge la comisiile din Parlament () [Corola-journal/Journalistic/48677_a_50002]
-
personaje interesante ale căror destine se intersectează. Filmul nu este redat în ordine cronologică, așa că trebuie o atenție specială din partea publicului pentru a încerca să-i înțeleagă toate ,,ascunzișurile”. 5. Îl buono, îl brutto, îl cattivo , 1966 ( Bunul, râul și uratul) Regie: Sergio Leone Actori: Clint Eastwood, Eli Wallach, Lee Van Cleef Gen: Western Joe este bunul, Sentenza este râul și Tuco este uratul. Îl buno, îl bruto, îl cattivo este o poveste despre lupta primitivă pentru supraviețuire și bogăție. Sergio
Top 5 filme motivaționale () [Corola-journal/Journalistic/65481_a_66806]
-
încerca să-i înțeleagă toate ,,ascunzișurile”. 5. Îl buono, îl brutto, îl cattivo , 1966 ( Bunul, râul și uratul) Regie: Sergio Leone Actori: Clint Eastwood, Eli Wallach, Lee Van Cleef Gen: Western Joe este bunul, Sentenza este râul și Tuco este uratul. Îl buno, îl bruto, îl cattivo este o poveste despre lupta primitivă pentru supraviețuire și bogăție. Sergio Leone, regizorul acestui film, capturează narațiunea și haosul vechiului vest sălbatic, fără a-l suprasatura cu atmosfera să mortuara.
Top 5 filme motivaționale () [Corola-journal/Journalistic/65481_a_66806]
-
asigură faima. Și am început să adun pățanii și să mă comport ca un personaj de carte în curs de scriere, să caut partea plină de haz și de baladă a întâmplărilor cotidiene. Episoade de genul celor cu scăldatul, cu uratul sau cu furatul de fructe în grădinile semenilor se regăseau din abundență în copilăria mea. Și unde lipseau, le inventam pe loc, fără teamă, pentru că Amintirile... îmi dădeau dezlegare la mici ștrengării sau la trăsnăi mai mari. Mărturisesc însă că
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
inversări se verifică și când vine vorba despre cititor (iubitor de filosofare sau de poetizare). Dar "există un fel al cărților de a se citi între ele, departe de exegezele savante că și de lecturile naive care ne apară de uratul nostru zilnic. Un vast inconștient poate al culturii universale, al culturii universului însuși va fi fiind locul acestei intercitiri." Mai mult vorbind (scriind) în numele unei interiorități (exersate la maxim) decât dintr-o exterioritate ce preceda "cuvintele și lucrurile", autorul ne
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
Am să vorbesc cu Hliboceanu ca să le tragem un colind ca la niște gospodari ce sunt!” - îi zbârnâia prin cap lui Cotman. „Mitrel abia mă așteaptă să-i pregătesc buhaiul. Că de! Îi băiat mare de-acum și merge cu uratul” - medita Mitruță, cumpănind în mână durda gata încărcată... „Poate fimeia mea a mai duce-o până după sărbători... Și dacă ar fi băiat ar fi strașnic, pentru că o avem pe Ileana, care-i mare de-amu’. Mâine-poimâine merge la școală
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
retras în bucătărie să pregătească masa festivă. Ultima noastră masă... Am dormit mult, neobișnuit de mult, știi, eu dorm doar câteva ore pe noapte de ani în șir. Când mam trezit, afară se întuneca, copii începuseră să umble deja cu uratul. A primit și Elvira câțiva copii, apoi a încuiat poarta. M-am dus, fără să știu pentru ce, în biroul meu. Am început să golesc dulapurile, să caut parcă ceva. Nu știam ce anume, dar, totuși, căutam cu disperare... După
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit de la reuniunile, balurile și chermezele ce se organizau, mă bucuram de libertatea și binefacerile vacanțelor îndelung așteptate. De mai mulți ani, mai exact de când am rămas singur, apropierea sărbătorilor nu mai este un prilej
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
care încep în ziua de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Măriuca disperată. Când le voi termina de povestit și altora, cum spunea inginerul Cicoare... Atunci poate... Până atunci încearcă să te gândești la lucruri frumoase. Uite, eu mă gândesc la vremea când trăiau toți ai noștri și nașii... Mergeam cu uratul... Ce frumos era! Mai ales la nași. Eu nu i-am văzut supărați niciodată! Măriucă. Toate aiestea au fost. Amu’ nu mai sunt. Nimic nu mai este ca altădată. Nici eu nu mai pot fi cel de altădată... Prea multe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe pervaz. Privea la fâlfâirile fulgilor, zâmbind unei vechi aduceri aminte... Măriuca... cu o broboadă roșie care îi acoperea aproape toată fața venea spre el pe poteca de pe malul gârlei... El se întorcea de la Petrache. Se pregăteau să meargă cu uratul... „Ce faci, Măriucă? Unde te duci pe frigul ista?” „Măă... Merg la mătușa Zănovia, sora mamei. Șădi peste gârlă”... În timp ce plutea în lumina inefabilă a amintirii, o lumină reală a străpuns - ca un pumnal - jocul delicat al fulgilor... „Ce-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cursul vacanțelor la Mânăstirile Agapia, jud. Neamț și În stațiunile balneare Slănic-Moldova, Olănești, Călimănești. Studenții refugiați fără părinți au primit Îmbrăcăminte și o sumă de bani pentru cărți și rechizite. De Crăciun și Anul Nou, studenții veneau cu colinda și uratul la Palatul Mitropolitan din Iași, unica modalitate de a ne exprima recunoștința către Înaltul Prelat. Prof. Dr. Zoe Caraman de la Catedra de Neurologie a I.M.F. Iași, din familia unui emigrant politic basarabean, a organizat Începând cu anul 1943 un cenaclu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]