1,603 matches
-
aveau un grad rezonabil de stabilitate, cât situația economică era relativ bună, iar oamenii și diversele afaceri nu aveau disperată nevoie de credite, cartierele puteau, În timp, să se „demahalalileze”. Ceea ce s-a și Întâmplat În multe cazuri. Or, adesea, urbaniștii au distrus suburbiile care nu suferiseră această transformare, din cauză că Încălcau doctrinele privind „amenajarea, funcțiile, rata de acoperire, gradul de mixitate și activitățile”, ca să nu mai vorbim de speculațiile imobiliare și preocupările legate de securitate ce au stat la baza multor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de funcții interdependente, această libertate, această viață mai ușor de Înțeles așa cum este ea cu adevărat și nici nu ar trebui să fim atât de puțin conștienți de faptul că nu știm ce este ea”. Premisa fundamentală a doctrinelor multor urbaniști - aceea că ei știu ce vor oamenii și cum ar trebui aceștia să Își petreacă timpul - este, după părerea lui Jacobs, o viziune Îngustă și arogantă. Urbaniștii, sau cel puțin planurile lor, porneau de la presupunerea că oamenii preferă spațiile deschise
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de faptul că nu știm ce este ea”. Premisa fundamentală a doctrinelor multor urbaniști - aceea că ei știu ce vor oamenii și cum ar trebui aceștia să Își petreacă timpul - este, după părerea lui Jacobs, o viziune Îngustă și arogantă. Urbaniștii, sau cel puțin planurile lor, porneau de la presupunerea că oamenii preferă spațiile deschise, ordinea vizuală (zonificarea) și liniștea și că vor să locuiască Într-un loc și să lucreze În altul. Or, Jacobs crede că nu este așa. Ba mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este pregătită să Își susțină poziția cu observații atente asupra vieții de zi cu zi a străzii, și nu cu presupuneri privind dorințele umane, formulate undeva la un nivel superior. Logica segregării spațiale și zonificării unifuncționale pe care o propuneau urbaniștii și pe care o critică Jacobs era În același timp estetică, științifică și practică. Din punct de vedere estetic, ea aducea regularitatea vizuală - chiar Înregimentarea - impusă de sculpturala viziune de ansamblu. Din punct de vedere științific, se reducea numărul de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o critică Jacobs era În același timp estetică, științifică și practică. Din punct de vedere estetic, ea aducea regularitatea vizuală - chiar Înregimentarea - impusă de sculpturala viziune de ansamblu. Din punct de vedere științific, se reducea numărul de necunoscute pentru care urbanistul trebuia să găsească soluții. Ca și În cazul sistemelor de ecuații algebrice, prea multe necunoscute urbanistice Îngreunau găsirea unei rezolvări sau necesitau abordări fastidioase. Problema cu care se confrunta urbanistul era similară celei În fața căreia se găsea silvicultorul. O soluție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de vedere științific, se reducea numărul de necunoscute pentru care urbanistul trebuia să găsească soluții. Ca și În cazul sistemelor de ecuații algebrice, prea multe necunoscute urbanistice Îngreunau găsirea unei rezolvări sau necesitau abordări fastidioase. Problema cu care se confrunta urbanistul era similară celei În fața căreia se găsea silvicultorul. O soluție modernă pentru acesta din urmă era să adopte tehnica managerială cunoscută sub numele de teoria controlului optim, conform căreia o producție constantă de cherestea putea fi prevăzută corect pe baza
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Un exemplu Îl reprezintă logica proiectelor de satisfacere a nevoilor de aprovizionare ale unei populații date. După ce au aplicat formula unui spațiu comercial și au atribuit un anumit număr de metri pătrați fiecărei categorii de produse (precum alimente sau haine), urbaniștii și-au dat seama că centrele comerciale at trebui să dețină monopolul În zona lor, pentru ca nu cumva clientela să fie atrasă de competitori. Era de ajuns ca formula să fie aprobată prin lege, garantându-se astfel centrului comercial hegemonia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îi corespunde o creștere a timpului dedicat activităților administrative și a costului bugetar. Dacă autoritatea planificatoare nu are nevoie să țină cont de dorințele populației, este foarte probabil ca soluția adoptată să fie cea a „mărimii unice”. Perspectivei și formulelor urbaniștilor, Jacobs le opune propria perspectivă și propriile formule. Estetica ei, ar putea pretinde autoarea, este una pragmatică și a străzii, o estetică al cărei cadru de referință Îl constituie ordinea funcțională a orașului, din perspectiva oamenilor care trăiesc În el
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
responsabilitate a urbanismului ar trebui să fie aceea de a clădi - În măsura În care o permit politicile și acțiunile publice - orașe În care toată această gamă diversă de planuri, idei și oportunități neoficiale să Își găsească locul și să se dezvolte”. În vreme ce urbanistul lui Le Corbusier era preocupat doar de forma de ansamblu a peisajului urban și de eficiența cu care pot fi deplasați locuitorii dintr-un punct În altul, În viziunea lui Jacobs, urbanistul lasă intenționat loc activităților umane neașteptate, mărunte, informale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Își găsească locul și să se dezvolte”. În vreme ce urbanistul lui Le Corbusier era preocupat doar de forma de ansamblu a peisajului urban și de eficiența cu care pot fi deplasați locuitorii dintr-un punct În altul, În viziunea lui Jacobs, urbanistul lasă intenționat loc activităților umane neașteptate, mărunte, informale și chiar neproductive, care conferă vitalitate „orașului trăit”. Jacobs este mult mai conștientă decât majoritatea urbaniștilor că forțele naturale și economice transformă orașul În mod continuu. Succesiunea de porturi, șosele și autostrăzi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eficiența cu care pot fi deplasați locuitorii dintr-un punct În altul, În viziunea lui Jacobs, urbanistul lasă intenționat loc activităților umane neașteptate, mărunte, informale și chiar neproductive, care conferă vitalitate „orașului trăit”. Jacobs este mult mai conștientă decât majoritatea urbaniștilor că forțele naturale și economice transformă orașul În mod continuu. Succesiunea de porturi, șosele și autostrăzi folosite pentru transportul de persoane și bunuri au determinat deja dezvoltarea și declinul anumitor zone ale orașului. Până și cartierele animate și de succes
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
chiriile cresc, comerțul local suferă modificări, iar oamenii de afaceri nou veniți iau adesea locul deschizătorilor de drumuri care au determinat transformarea. Orașul Înseamnă flux și schimbare, iar un cartier de succes nu poate fi Înghețat și păstrat așa de urbaniști. Un oraș excesiv planificat ar diminua inevitabil diversitatea ce constituie punctul de rezistență al marilor așezări umane din istorie. Tot ce poate spera urbanistul este să contribuie modest la accelerarea - și nu la Îngreunarea - procesului de dezvoltare a complexității urbane
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
flux și schimbare, iar un cartier de succes nu poate fi Înghețat și păstrat așa de urbaniști. Un oraș excesiv planificat ar diminua inevitabil diversitatea ce constituie punctul de rezistență al marilor așezări umane din istorie. Tot ce poate spera urbanistul este să contribuie modest la accelerarea - și nu la Îngreunarea - procesului de dezvoltare a complexității urbane. Jacobs consideră că orașele evoluează asemenea limbilor. O limbă este creația istorică a milioane de vorbitori și, deși toți aceștia au o oarecare influență
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
căpăta accente dictatoriale. În pofida eforturilor de „planificare centralizată”, limba (mai ales În forma vorbită curentă) are tendința de a se Încăpățâna să evolueze În propria ei direcție și să fie bogată, polivalentă și colorată. La fel și orașul: În ciuda Încercărilor urbaniștilor de a-l planifica și stabiliza, el le scapă, fiind mereu reinventat și „modelat” de locuitorii săi. Această deschidere, flexibilitate și diversitate permite atât orașului mare, cât și limbii bogate să servească unei infinite varietăți de scopuri, dintre care multe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poți Încerca să o influențezi Întrucâtva) nu este doar lipsit de Înțelepciune, ci și inutil. Cartierele puternice - asemenea orașelor puternice - sunt rodul unor procese complexe, ce nu pot fi reproduse de sus. Jacobs Îl citează aprobator pe Stanley Tankel, un urbanist care protesta - lucru rar auzit - În următorii termeni Împotriva curățării mahalalelor: „Următorul pas va necesita o mare smerenie, deoarece acum suntem pe punctul de a confunda marile proiecte de construcții cu marile realizări sociale. Va trebui să recunoaștem că realizarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Reparați clădirile, dar lăsați-i pe oameniș. «Nici un om mutat În afara cartieruluiș. Acestea trebuie să fie sloganurile folosite, dacă vrem ca sistemul public de locuințe să devină popular”. De fapt, logica politică a raționamentului lui Jacob este aceea că, În vreme ce urbanistul nu poate crea o comunitate funcțională, o astfel de comunitate este capabilă, Între anumite limite, să Își Îmbunătățească propria condiție. Autoarea răstoarnă logica planificării și explică În ce mod, Într-un context democratic, un cartier puternic poate lupta pentru a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
afaceri și bancheri cu relații politice. Aceste opinii sunt Îndreptățite Întrucâtva. Totuși, având În vedere scopurile lucrării de față, autoarea are meritul de a fi scos În evidență principalele fisuri ale ambiției urbanismului extrem-modernist. Prima dintre acestea este premisa că urbaniștii pot face fără nici un risc majoritatea predicțiilor necesare planurile lor. Or, acum cunoaștem deja suficient de multe pentru a fi foarte sceptici când vine vorba de prognoze privind rata natalității, migrația urbană sau structura pieței muncii și veniturile, fiindcă adesea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
s-a Întâmplat lui Haussmann, cu centrele comerciale și culturale deja existente. În plus, cum ele sunt acelea care controlează instrumentele de zonificare, angajarea forței de muncă, distribuirea locuințelor, nivelul salariilor și amplasamentele urbane, pot adapta mediul la cerințele orașului. Urbaniștii susținuți de stat sunt asemenea unor croitori care au nu numai libertatea să inventeze ce haine doresc, ci și pe aceea de a-și ciopârți clientul până când veșmintele croite i se potrivesc. Jacobs spune că urbaniștii care resping „taxidermia” trebuie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mediul la cerințele orașului. Urbaniștii susținuți de stat sunt asemenea unor croitori care au nu numai libertatea să inventeze ce haine doresc, ci și pe aceea de a-și ciopârți clientul până când veșmintele croite i se potrivesc. Jacobs spune că urbaniștii care resping „taxidermia” trebuie să inventeze totuși un fel de planificare care să Încurajeze inițiativele și interacțiunile, excluzând cât mai puține variante, și care să favorizeze circulația și contactele pe care asemenea inițiative le determină. Pentru a ilustra diversitatea vieții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pot aduce acesteia inovații vii”. Lenin considera partidul de avangardă o mașină de făcut revoluție, iar apoi de clădit socialismul - misiuni ale căror direcții principale, se presupune, fuseseră deja stabilite. Le Corbusier considera casa o mașină de trăit, iar pe urbanist - un specialist căruia cunoștințele Îi indică În ce fel trebuie construit un oraș. După părerea lui, oamenii erau neglijabili În procesul de proiectare urbană, chiar dacă rezultatul acestuia este obținut ținându-se cont de bunăstarea și productivitatea lor. Lenin nu putea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru a se prezenta la nivel retoric drept antidot al Înapoierii. Opoziția binară are la origine și o Îndelungată concurență Între instituțiile și persoanele din jurul fiecărei forme de cunoaștere. Instituțiile moderne de cercetare, stațiunile experimentale, producătorii de Îngrășăminte și utilaje, urbaniștii extrem-moderniști, responsabilii cu dezvoltarea lumii a treia și reprezentanții Băncii Mondiale și-au croit, În mare măsură, drumul prin denigrarea sistematică a cunoașterii practice pe care noi am numit-o mētis. Descrierea pe care au făcut ei conceptului era, În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poate fi independentă de părerile utilizatorilor finali. Proiectanții clădirilor care iau În calcul varietatea de gusturi și inevitabilele (dar imprevizibilele) schimbări ale structurii familiilor se vor adapta Încă de la Început la această variație, concepând clădiri și apartamente ajustabile. La fel, urbaniștii care proiectează cartiere trebuie să favorizeze diversitatea și complexitatea necesare vitalității și durabilităii acelor zone urbane. Mai presus de toate, cei cu puterea de a planifica și zonifica o așezare trebuie să fie conștienți că sarcina lor nu este aceea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
birocrațiilor socialiste a transporturilor Chambers, Robert Chandigarh capitală administrativă segregarea funcțională În Chatwin, Bruce Chicago, structura de tip grilă a China Marele Salt Înainte patronimele impuse În Chisholm, Donald Christaller, Walter CIAM proiectul pentru Brasília standarde uniforme În construcții manifestul urbanist al Orașe restructurarea barocă a multifuncționalitatea În diversitate și complexitate În ilizibilitatea pentru străini mecanisme informale de menținere a ordinii publice hărți militare ale proiectarea de cartiere multifuncționale proiectarea de cartiere unifuncționale orașe geometrice ca ordine spațială formală grila ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cerc În jurul Parisului (la ceinture rouge), sunt uimitoare. În timpul apartheidului, Soweto și alte orașe de negri din Africa de Sud, deși create explicit În scop de segregare, au devenit și ele spații ilizibile și subversive din punctul de vedere al autorităților. Cum urbaniștii nu aveau o hartă de bună calitate a orașului, primul pas a constat În construirea unor turnuri de lemn provizorii pentru a obține triangulația necesară elaborării unei hărți exacte. Vezi David H. Pinkney, Napoleon III and the Rebuilding of Paris
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și planificarea rațională a unor ordini sociale idealeș În condiții standardizate de cunoaștere și producție era deosebit de puternică. Modernismul rezultat de aici era, prin urmare, «pozitivist, tehnocratic și raționalistș și, În același timp, impus prin munca unei elite avangardiste de urbaniști, artiști, arhitecți, critici și alți apărători ai gusturilor rafinate. «Modernizareaș economiilor europene a continuat În ritm rapid, În vreme ce direcția aleasă În politica și comerțul internațional era justificată ca fiind calea către un «proces de modernizareș progresist și generos destinat unei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]