1,632 matches
-
aprins de dorința de a fi cuprins tot mai mult de harul Său. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu stă departe de suflet și nu poate fi atins niciodată. Dimpotrivă, sufletul, de la un moment dat, avansează, mai mult decât în urcușul spre Dumnezeu, în unirea cu Dumnezeu, care i se face cunoscut în întuneric<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Atunci când spune că dorința sufletului crește, se lărgește, Sfântul Grigorie înțelege prin
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Louis Bouyer, Jean Leclercq, François Vandebouche, Louis Cognet, Histoire de la spiritualité chrétienne, Partea I: Louis Bouyer, „La spiritualité du Nouveau Testament et des Pères”, Aubier, Editions Montaigne, 1960, p. 349 la Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93-94. footnote>. Deci, în urcușul către Dumnezeu, sufletul nu este lipsit de satisfacții, ci este mereu satisfăcut, însă, în fiecare moment al satisfacerii, o nouă dorință crește. Sfântul Grigorie, într-un pasaj din Cântarea Cântărilor (5, 4), vorbește despre fereastra sufletului ca o „deschizătură mică
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
obsesia îngrijirii maniacale a cimitirelor și lăcașelor de cult, zel pornit parcă din nevoia de a compensa în piatră și lemn lipsa unor făpturi în carne și oase. Judecată după această etapă, soarta minorității pare a se afla într-un urcuș vizibil, cînd de fapt totul seamănă cu o tresărire agonică. Va urma apoi cea de-a doua etapă, care echivalează cu o depunere a armelor: se recunoaște verdictul drastic că bătălia etnică a fost pierdută, muzeul în aer liber pe
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
și aici s-au arătat puterile harului. Căci moartea Fecioarei, cum ne învață cărțile bisericești, a fost doar o alinare de somn, un popas în înlănțuirea veșniciei, când trupul ei a fost luat de heruvimi și purtat pe drumul de urcuș ce duce în slava Cerului. Mormântul din satul Ghetsimani este acum gol, și încă în murmurul rugăciunilor Apostolilor, a sfintei prohodiri, racla Maicii calcă drumul slavei, iar ea, ca o Împărăteasă, gustă din măreția Fiului ei. *** Hramurile Bisericilor Ortodoxe din
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
200 m, de unde mai e enorm de coborât. Flacăra frontală cu acetilenă lumina hăul, așa că aveam de coborât în mod cert încă vreo sută de metri. Poate chiar... Cum însă coborâserăm 8 ore și calculezi, în medie, două ore de urcuș la una de coborât, ne-am întors atunci. Am intrat în peșteră la ora 16 și am ieșit la ora 6 dimineața. De atunci, am mai coborât de două ori în aven, pentru cartare“. Avenul de sub Culmea Neagră Acum, Avenul
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
Podul lui Dumnezeu l Un monument unic în lume De la Baia de Aramă se desparte un drum asfaltat care se avântă în urcuș pe largi serpentine, pentru a ajunge apoi la Ponoarele, localitate vestită pentru Sărbătoarea liliacului, organizată în fiecare an la începutul lunii mai, și prea puțin cunoscută pentru un monument natural unic pe toată suprafața pământului: Podul lui Dumnezeu. Podul este
Agenda2004-9-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282136_a_283465]
-
cumplită, un timișorean a murit lovit de o mașină El venise din Germania ca să-și viziteze mama și a rămas pentru totdeauna „acasă“ Uneori viața ne joacă nouă, oamenilor, câte-o farsă greu de priceput și de tradus în cuvinte. Urcușurile și coborâșurile pe care ne poartă, cu sau fără voia noastră, îi stau la îndemână și face ce vrea cu noi. Când te crezi mai fericit, îți pică un necaz (și se spune că un necaz nu vine niciodată singur
Agenda2003-30-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281298_a_282627]
-
spirite solare dislocate datorită vicisitudinilor istoriei. Ele își vor găsi în sfârșit odihna aici la noi, la Sfinxul din Bucegi. Cu un grup mic reușim să ajungem la Gură de Rai. După o scurtă meditație de grup eu continui singur urcușul. Pe această vreme la Sfinx nu se află vizitatori. Este un vânt puternic, dar proiectul meu trebuie împlinit. Îmi dau seama de importanța covârșitoare a momentului. Cu adâncă devoțiune desfac papirusul și îl lipesc de piatra Sfinxului: Zamolxe, zeu al
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
și de mulți râvnita vârstă de 81 de ani. Împreună cu o echipă tânără de speologi, vara care tocmai a trecut Pavel Törek a fost în drumeție, în Munții Aninei, la Gârliște. Cu o pereche de bocanci fără o bună aderență, urcușul nu a fost deloc ușor. Moment pentru speolog de a-și aduce aminte că parcă, la viața sa plină de peripeții, i-a plăcut mai mult să danseze sau să citească decât drumul prin văgăunile Pământului. „M-am cam săturat
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
-L primi pe Pruncul-Mântuitor, care se coboară printre noi, se face om ca și noi, pentru a ne da nouă posibilitatea îndumnezeirii. De șase săptămâni am pornit la drum spre Bethleem, dimpreună cu cei trei Magi, și știm bine că urcușul înspre Bethleem are șapte trepte: credința în Dumnezeu, frica de Dumnezeu, pocăința sinceră, concretizată printr-o bună spovedanie, înfrânarea, răbdarea, nădejdea și unirea sau întâlnirea cu Hristos. Iată-ne într-acest moment sublim: Hristos S-a coborât printre noi. S-
Agenda2004-52-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283197_a_284526]
-
priveliști unice asupra orașului Deva, dar și spre Valea Mureșului, până departe, spre Retezat, Apuseni, Parâng și Munții Sebeșului. Pentru a pune în valoare dimensiunile sale turistice, se află în lucru proiectul unei telecabine, care va scuti turiștii de efortul urcușului la cetatea Devei. O. Nica San Marino - republica liliputană din inima Italiei l Țara de pe vârful lui Monte Titano O linie de coastă însorită, cu hectare după hectare de livezi, în care se cultivă piersici și nectarine pentru export, și
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
Nicolae Cernat, vestit meșter popular, ale cărui sculpturi în lemn (căuce, tipare de caș, linguri cu lanț, furci de tors cu aripi etc.) au fost medaliate la numeroase expoziții etnografice din țară și străinătate. Șoseaua asfaltată ne conduce, apoi, în urcuș avântat... Valea Sebeșului devine din ce în ce mai strâmtă, mai sălbatică, mai puțin populată. După ce traversăm pârâul Hurdubelului, ne iese în față barajul de la Oașa, înalt de 91 m, în spatele căruia s-a format în 1980 cel mai mare lac de acumulare din
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
roman, mutat aici, lîngă Long Island... Brațul drept ridicat, lung de 12 metri și gros de trei, ținea sus torța uriașă cu făclia electrică imensă măsurînd aproape zece metri. Degetul arătător, trei... Treaptă cu treaptă (168), ajung în capul Zeiței. Urcușul, în spirală, este istovitor. Abia mai răsuflu; sus, mă gîndesc la Calul troian al mirmidonilor, în frunte cu Ulisse... Achile. Nici vorbă de vreo minciună... Dacă omenirea a căpătat un dar, acesta este al înțelepciunii și tehnicii, meșteșugurilor, însușirile fecioarei
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
tone de piroane. Inclusiv aceia care, cu doar cîteva zile în urmă, îi pictaseră în atitudini hieratico-marțiale pe demiurgul din Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și de incontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
-l proclama reprezintă o înnobilare și o elevare a umanității prin rațiune. Întrebarea pe care ne-o punem este tocmai această: în ce fel de Europa ne situăm? În cea a prezentului și viitorului democratic, prosper, cutezător și anevoios la urcuș, ori în cea comunistă, neocomunista, rigidă, ineficientă, copie a uriașului cu picioare de lut, Golem? Alegerea se cere a fi făcută în deplină cunoștință de cauză, cu ochii ațintiți asupra copiilor care ne vin din urmă, cărora le datorăm, indiscutabil
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
apoi au încremenit marile ore de taină și arșiță verii" (ibidem). Eufonia numelor italienești și elene e o muzică în sine, precum un ghid cîntător, precum un atlas simfonic: "Interzis îmi e și umbrosul Varese,/ calmul Capolago și chiar sacrul Urcuș/ unde Fecioara își are biserică săpata în piatră,/ nici vorbă s-ating mănăstirea Caterinei a Stîncii/ platonic oglindindu-se în adîncul din Lago Maggiore,/ amniotica anamneza: Grădină Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din Athos, cum numele văii Iserului/ surprinzîndu-te la
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
blînde te ucid o dată. Dar lipitorile? Se apropie - și nu poți fugi. Le vezi - și nu le poți lovi. Dacă ești înspăimîntat - ești pierdut. Pentru că omul înspăimîntat fuge în vale, si in vale e agonia lungă, cu sfîrșit fără sînge... Urcuș pe coasta mărăcinoasa, sub ploaie, cu lipitori pe mîini, pe trup, pe față. Întîi mi-am sfîșiat cămașă, ca să strivesc limba de piele neagră ce-mi scrijela sînul. Apoi mi-am rupt umerii cămășii, apoi ciorapii. Alunecam și lăcrămam, îmi
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
provine și succesul de care se poate bucura acest tip de literatură. De aici vecinătatea cu gazetăria. Dar e această o împlinire? Nu este doar un drum nedus până la capăt? Nu de abia din acest moment ar trebui să înceapă urcușul către sublimare? Ca o literatura tragică să devină epifanică iar chipul însângerat să devină transfigurat e absolut obligatorie nu atât intervenția cât adăugarea unui element misterios prin care autorul dar și receptorul simt că nu-și mai aparțin și se
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
de pași” (Ambră). La fel de întinderea marină, cu suflu originar dar și cu primejdiile terifierii precum un zbucium ambiguu între primordialități și cădere: „Încet, te lași smuls adîncilor ape,/ masa ta informă de beznă se degradează/ pe treptele de soare în urcuș.// Orbit, ieși la văzduh pe țărmul divin” (Muzică). E aici o interesantă enclavă originală a lirismului autohton avînd ca obiect o indomptabilă frămîntare, infernalizată printr-o solitudine exacerbată, canibalică: „Acolo, în bezna fără de priviri,/ unul se-aruncă pe altul să
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
fapt nici acum nu știu dacă nu era și puțină șmecherie din partea cailor căci cum ajungeau în dreptul fântânii trăgeau la troc și beau apă până credeai că le crapă burta. Dar eu cred că trăgeau de timp că fusese greu urcușul și apoi îi apuca și pișatul. Dar nu pe amândoi deodată, nu. Când termina unul și strângeai de hățuri să dai semnalul de plecare, începea și celălalt. Ce mai, șmecherie. Apropo de șmecherie. Îmi amintesc că odată când nu au
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
în afara credinței, a Bisericii sau chiliei, schitului ș.c.l. nu-și pot verifica revelațiile, nu se pot impune ca slujitori întru mântuirea semenilor contemporani, dar și a celor care vor veni în veac. Așa că, din categoria acestora, al căror urcuș spre Dumnezeu a început din timpul vieții lor de pământeni, se impune să reținem numai pe aceia care, deși în lume, au fost dincolo de lume. Aceasta ar fi definiția primară pentru... sfinți. Este opinia preotului Profesor dr. Cezar Vasiliu, autorul
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
vreodată. E viața la puterea infinit."; " Viața mea crește dintr-o imensă și adâncă oboseală; urcă la cer anapoda, împleticindu-se la fiecare secundă, cu aripile pleoștite, ca o pasăre beată. Credința, cărțile, iubirea nu fac decât să-i îngreuieze urcușul, să-i împăienjenească mai tare ochii. Uneori simt inima smucindu-se în sus cu putere - ar vrea să se smulgă, sărmana, și să scape o dată pentru totdeauna din această mlaștină fără fund." etc. în bibliotecile din Paris, autorul jurnalului se
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
că ai cancer și/sau tentația de sinucidere (din dezgust față de viață) sînt factori care te fac să-ți revezi întreaga existență și să explorezi, pînă în străfunduri, relațiile cu ceilalți, în general, și cu familia, în special. Și totuși, urcușul muntelui este, evident, o luptă pentru viață. "Nu eram pregătită să urc muntele", spune o voce feminină (folosind ca pretext pantofii cu tocuri înalte). "Dar, de vreme ce ești pe munte, pregătește-te să suferi", îi răspunde, dur și sapiențial, bărbatul cu
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
pîlc de fagi, de emoție obrajii i se înroșiră. Un fag subțire, foarte înalt, convulsionat în creșterea lui liberă, vitregă în acel loc sterp, pietros, îi aținuse calea, făcîndu-i complice cu ochiul... Iar inginerul de atîta singurătate și gîfîind de urcușul abrupt, roși de efort la amintirea aventurii ciudate... Fagii strîmbi, dramatici, răsuciți de impulsurile neprevăzute ale maladiilor lor fitologice anevoie învingînd mediul muntos, ostil, totuși ușori în aparență ca aluminiul aparatelor de zbor, rătăciți în pădurea de brazi negri plini
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
Nyssa, în „Ortodoxia”, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. Norme de redactare treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”22. Epectaza este experiența unui început mereu nou al urcușului duhovnicesc Una dintre problemele care se pun în această operă (In Canticum canticorum) este în ce fel participarea (μετουσία) este izvorul unei sete întotdeauna mai intense, creșterea dorinței paralelă celei a participării și caracterul reînnoirii constante. Sfântul Grigorie revine la
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]