24,868 matches
-
bine cunoscutul stil medieval Mai bine moartea în mărire/ Decît în ocară viața) până la autorii contemporani, se suprapune celei a cântărețului balcanic, conștient că mai degrabă victoria spiritului trebuie căutată: "O mică prăpastie stă chircită pe umărul meu/ chiar lângă ureche și mă îndeamnă să cânt:/ numai astfel laptele se va brânzi, grâul va răsări/ iar râurile vor începe iarăși să curgă./ Astfel vor putea fi oprite oștile, femeile/ vor rămâne însărcinate, vor fi repopulate orașele"( Bratislav Milanovici) În Balcani, �subconștientul
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
respect", "Dumnezeu a inventat odihna și sărbătoarea. Ca să facă și el ceva, Dracul a inventat vacanța", "Necinstea și apatia strică omenia". Dincolo de poanta alcătuirilor de acest tip, Irina Nicolau și-a dezvoltat și rafinat un stil deja inconfundabil. O extraordinară ureche pentru sunetele limbii vorbite acum de tineri și adolescenți combinată cu privirea (etnologică) care vede dincolo de aparențe și ne rușinează cu tandrețe de toate surogatele culturale în care trăim în mod inconștient compun un fel de-a scrie unic în
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
exacte, pe atât de mângâietoare spiritual. O dovadă, oricând convingătoare, că (indescifrabil n.n. - tabloul?) nu poate fi lucrat decât de inteligența cultivată. Cunosc muzicieni care, fără să fi auzit niciodată partitura deschisă înainte-le, trăiesc intens bucuria descifrării ei, în urechi le sună, întreagă, toată muzica imprimată pe hîrtie. Am avut, citindu-ți admirabila carte, senzația participării directe la marea aventură, avînd permanent bucuria frazei, a desenului ei rafinat, a materiei forjate. Minunat! Aflat pe alt mal a viziunii asupra romanului
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
acestea erau cu adevărat versuri bune, deoarece erau prea profund legate de amintirea noastră despre acele timpuri. Noi receptam Manifestul uman ca pe o simfonie a răzmeriței, ca pe o chemare la nesupunere: Ies în piață Și orașului îi asurzesc urechile Cu strigătul meu de disperare..." răsunau versurile deasupra pieței Maiakovski, ca și cum, acolo și în acel moment a fost găsit tocmai cuvântul necesar poetului. În versurile sale, Iurka era exact ceea ce simțeam, ceea ce însemna viața noastră însăși: "Acesta-s eu, Cel
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
revistei. Cît despre cărțile pe care graba noastră le-ar fi lăsat deoparte era și una de Gellu Naum publicată de Editura (ați ghicit!) Paralela 45. * În același loc, Luminița Marcu, fosta noastră colaboratoare permanentă, ne trage și ea de urechi: de ce am acordat premiul mai sus menționat unei cărți a lui Gabriel Liiceanu? Nu grozavă, după părerea Luminiței Marcu. Părerile critice nu se discută, mai ales ale criticilor tineri care văd în orice deosebire de opinie o formă de cenzură
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
luînd ca martore toate dicționarele limbii române - că acest cuvînt nu există. Creația sa lexicală e o inepție. Dacă dl Predescu nu e convins de opinia Cronicarului, poate că �strică o întrebare", în aceeași logică lingvistică, patentată de domnia sa, la urechea senatorului Pruteanu, ca apărător al limbii române. Nu ne-am mira ca dl Pruteanu să lase deoparte politețea de partid și să-i spună �o vorbă" colegului său. * EVENIMENtUL ZILEI a publicat, săptămîna trecută, dovada că acuzația jucătorului de fotbal
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
în gură". Iar uneori și cu ce bagă în cap, ca o trestie gânditoare ce din când în când și din loc în loc se mai ivește. Atunci când vine însă vorba despre sunete, desfrâul sau cumpătarea nu-și mai au rostul, urechea suportând fel și fel de agresiuni, una mai insalubră decât alta. Auzim, implacabil, o torențială ploaie de sunete al cărei ropot ne sfârtecă timpanele, ajungând până la a ne inunda mințile și sufletele de apele menajere ale acelor muzici, fie scăpate
Ce ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14414_a_15739]
-
sunetiștii, cameramanii și restul, pe post de actori. A chemat și cîțiva din afară (fotbaliști, actuali și foști, de exemplu), dar a contat mai ales pe resurse proprii. Ceva mai neprofesionist, nici că se putea. Cîntăreți fără voce, dansatori fără ureche, comici fără umor, recitatori fără memorie. Oameni, poate buni la altele, nepricepuiți la scenă deschisă. Cît despre Dan Negru, el ar trebui să facă o baie de sare și de piper, să citească zilnic, timp de un deceniu, o carte
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
Manci! (sau) ci breo zo! - vocabulele în cauză nu aparțin nici unei limbi, în același timp însă ele spunând ceva anume, fie și insesizabil, dar care există, totuși. Dacă în jocul nostru omenesc sonora păpușă soare ne îngăduie să tragem de urechi și mustăți minunatul astru, ciupindu-l cu mâinile unor bieți muritori, declinându-l prin diverse dative și genitive, lucru cu care adevăratul soare n-ar fi nicicând de acord, apoi aceleași cârpițe ale cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
îi schimbă definitiv cursul vieții când îl obligă să se stabilească la Bogota, îl introduce în lumea artistică a capitalei și îi obține un post care să-i asigure în fine un trai decent. Cu muzica cochetează de mic. Are ureche muzicală, voce și vrea să cânte la pian. Tulburător este relatat episodul cu pianul. Are șase ani și merge cu mama de mână la profesoara de pian, vrea să învețe să cânte. I se spune că pianul e stricat și
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
pe de o parte, și observația lucidă, de gust tragic, pe de cealaltă parte. Culoarea portretelor tinde spre caricatural, spre grotesc, excepție făcând personajele disidente și Dracula, singurul lucru care i se poate reproșa fiind mustățile imense, răsucite până spre urechi, care încadrează figura bărbatului în floarea vârstei. Acțiunea este condusă, în cea mai mare parte, pe trei planuri paralele, ulterior concentrându-se într-unul singur, conflictul dintre artistul Pintea Silviu, Dracula și Securitate. Voi face câteva referiri la aceste paliere
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
ideea anticipatelor, Adrian Năstase a preferat să se ducă de unul singur la întîlnirea cu Iliescu, pentru a fi scutit astfel de neplăcerea ca lecția pe care i-a servit-o șeful statului să nu fie auzită și de alte urechi din PSD. Evident însă că restrîngerea delegației PSD la persoana premierului Năstase nu s-a putut face fără acordul președintelui Iliescu. Acesta a preferat o discuție între patru ochi cu Adrian Năstase, pentru a nu-i submina inutil poziția în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
Nietzsche pentru o vreme: "E ciudat cum, în cursul conversației noastre, am reușit cu neîndemânare să coborâm în acele abisuri și locuri amețitoare unde oamenii se duc doar să le privească adâncimile. ș...ț Dacă cineva ar fi tras cu urechea la conversația noastră, ar fi crezut că doi diavoli ședeau de vorbă." (p. 254) Versiunea engleză originală a acestui text a apărut, pe 24 octombrie 2002, în Metapsychology, revistă electronică editată la New York de Dr. Christian Perring. Traducerea și adaptarea
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
între noi doi stă o carte/ (înaintăm în ea în timp ce trăim)/ Filele ei foșnesc precum pielea mea/ când buzele tale învață pe ea să citească / E vie îți spun:/ toate cuvintele ei trăiesc într-o limbă ascunsă)/ Dacă-ți pui urechea pe ea/ Duhul apa și sângele încep să vorbească / Este o carte trăită din plin precum a fost scris:/ într-o viață citită pe nerăsuflate" (Cartea vieții). Poezia Floarei Țuțuianu aduce o prospețime a percepției pe care cu greu o
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Telefil Îngrijorat de anglicismele publicitare care ne-au invadat limba, dl Pruteanu nu are, s-ar zice, ureche pentru cum se vorbește românește. Cu o zi înainte de summit-ul de la Praga (cum să-i zic altfel, domnule senator?), la emisiunea dlui Tucă a fost prezent noul purtător de cuvînt al MAE. Dl Dobre și nu mai știu cum
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
Dar m-am simțit direct vizat de amenințările și procesele de intenție la care se dedă acest fost securist care monitoriza și el Europa Liberă - ce era rău în asta?! Că doar nu era să stea tovarășii de sus cu urechea la aparat, să le iasă vorbe că ascultă și ei, ca tot omul, București 4. Asta era sarcina lui, nu făcea nimic rău. Mai lipsește nițel și aflăm de la Priboi cu cît patriotism înalt și-a făcut el datoria. Noi
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
cîtorva kilograme de mercur și jefuirea de către țigani a produselor unui fermier francez care a avut nesăbuința să arendeze pămînt în România. ("N-avem ce mînca. Avem copii. Am luat și noi știuleți căzuți în urma mașinii", striga o țigangă în urechile reporteriței de la un post t.v., impresionînd-o pînă la lacrimi pe biata fată care o ținea langa cu "țărani disperați" de sărăcie și foame. Că acestor oameni nu le trecea prin cap să muncească și că a trebuit să vină
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
aleasă de autor pentru a-și defini personajele: mai puțin sau aproape deloc prin descrieri fizice sau de comportament. Identitatea lor este stabilită aproape exclusiv pe baza discursului lor public. Iar o serie de voci sună atît de familiar în urechile cititorului încît acesta ar putea avea un mic șoc. Cititorul de romane are întotdeauna tentația de a da un chip personajelor fictive. în mintea fiecăruia dintre noi există un chip al lui Robinson Crusoe sau al lui Don Quijote. Prin felul
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
am uitat fața. L-am văzut după revoluție într-un ziar și apoi pe lista deputaților. Este Ristea Priboi"). Sunt extrem de curios ce l-o fi consiliat Priboi pe dl. Adrian Năstase în perioada în care-i picura idei în urechi. Numai într-o țară ca a noastră se pune problema dacă Ristea Priboi trebuie să plătească ori nu pentru trecutul său pătat. Numai în pustiul moral vegheat de fantoma lui Ceaușescu un astfel de individ devine parte a intimității prim-
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
S-ar zice că pluralismul nu mai ține. Din principiu însă comentatorii (îndeosebi politici) trebuie să fie mai mulți. Să existe deosebiri de interpretare și polemici. Reducerea lor treptată nu este un semn bun. Ba chiar ne îngrijorează. Cine are urechi de auzit să audă! Știrile de acum cîtăva vreme conțin o informație tulburătoare: poetul-senator Adrian Păunescu vrea să scurteze textul Imnului Național. Și nu e de acord că muzica lui se cuvine cîntată în mi minor. Emoționante preocupări pe banii
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
pasiv, continui activ ori invers, ceea ce inițial receptezi cu interes, prin convocarea întregii ființe, devine treptat fără însemnătate, grație demobilizării atenției și funcționării exclusive a unui auz periferic. Uneori asculți muzică și după ce ea a încetat să-ți mai viziteze urechile. Alteori muzica se sfârșește în conștiința ta auditivă înainte ca sunetele să-și întrerupă zbenguiala lor în eter. Și într-un caz, și în celălalt, muzica este servită ca o masă, fie frugală, fie copioasă, care adună în juru-i deopotrivă
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
interpreți), monitorizând asiduu rețetarul, sunt bucătarii înșiși, maeștrii aperitivelor contemporane, exotice și, nu de puține ori, indigeste. În fine, tot mai rar se ivesc - din păcate - cinele de taină, în care muzica este o prelungire a rugăciunii, iar comesenii, cu urechile cât tuburile unei orgi, recunosc sufletul generos și nobil al artei sunetelor.
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
demagogie găunoasă, întreținută de adulația populară; decapitarea lui Condor și jocul macabru al călăilor cu capul său - o minge de basseball; încoronarea grotescă a lui Macol, cel care "are întotdeauna dreptate". Un tânăr în teniși, pantaloni scurți și căști pe urechi, cu o sexualitate incertă, proclamând teroarea absolută: "ei bine acum, că am puterea - am să vărs în ea laptele dulce al armoniei. Am să tulbur pacea universală, am să distrug orice înseamnă unitate pe acest pământ". Mizanscena are o forță
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
Și în loc să rămînă nepăsător, ca înainte, se pomeni ascultînd. Și ăsta i se păru un pas înapoi. Nu cînta un bărbat, ci o femeie, și deosebirea asta, chiar dacă la început n-o pricepu, nu-i scăpă lui Leandru. Trăgînd cu urechea, mai desluși ceva. În locurile în care instrumentul cerea să încrucișezi degetele pe coarde, santura pierea și continua cîteva momente mai tîrziu, de parcă întreruperea se făcea pentru a lua o gură de aer. Leandru înțelese cum stătea treaba și a
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Mariana Presecan, care nu se cruță în primul rînd pe ea, o actriță cu experiență de la nici un efort. Îi stau alături, imediat, profund și adevărat Ion Mâinea, Dorin Presecan, Șerban Borda, Paula Chirilă și tinerele Angela Tanko, Corina Cernea, Codruța Ureche, Geo Dinescu, Mihaela Gherdan, Zentania Lupșe, precum și scenografa Vioara Bara, cea care a materializat spațiul visului, al coșmarului. Mi-aș fi dorit o paletă mai amplă, gestual vorbind, pe care să o caute Vava Ștefănescu. Stilului i-ar trebui încă
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]