320 matches
-
de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma), stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară. Produc frecvent infecții intraspitalicești, ei fiind rezistenți la unele dezinfectante și antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri străine (proteze, grefe, etc.). Supraviețuiesc îndelungat pe suprafețe uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
frisoane, dureri abdominale, senzații de arsură în timpul urinării și urinări frecvente. Infecția tractului urinar este indicată de prezența bacteriilor în urină. Prostatita cronică bacteriană este o formă de prostatită de lungă durată (prostatita acută netratată sau recidivantă), asociată cu îngustarea uretrei ce devine un focar de infecție a tractului urinar. Prostatita nebacteriană este cea mai comună și cea mai puțin cunoscută formă de prostatită. Tratamentul prostatitei nebacteriene este de obicei individual și în funcție de simptome se administrează ceaiuri, antibiotice și/sau diverse
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]
-
eritematos sistemic) precum și unele medicamente și toxine (de exemplu cocaine, anticoagulante, agenții trombolitici, penicilina minele, solvenții). Deseori, etiologia specifică a hemoptiziei nu este determinată. Hematuria se definește ca fiind eliminarea urinei ce conține sânge provenit din aparatul urinar situat deasupra uretrei anterioare. În practica medicală întâlnim hematurie microscopică în care hematiile variaza între 1.000 ml/min și 1.000.000 ml/min și hematurie macroscopică în care numărul de hematii sunt peste 1.000.000 ml/min. Hematuria macroscopică determină
Hemoragie () [Corola-website/Science/313009_a_314338]
-
senzație de amorțeala la nivelul pelvisului; - durere în regiunea lombară și toracală; - pierderea în greutate și a poftei de mâncare; - oboseală continuă și aparent, fără motiv; - greață și vărsături. Cancerul de prostată este asociată cu disfuncții urinare deoarece prostata înconjoară uretra prostatică. Prin urmare, modificările în interiorul glandei afectează în mod direct funcția urinară. Deoarece" ductul deferent" transportă lichidul seminal în uretră și secrețiile glandei prostice de asemenea fiind incluse în conținutul lichidului seminal, cancerul de prostată poate provoca, de asemenea, probleme
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
oboseală continuă și aparent, fără motiv; - greață și vărsături. Cancerul de prostată este asociată cu disfuncții urinare deoarece prostata înconjoară uretra prostatică. Prin urmare, modificările în interiorul glandei afectează în mod direct funcția urinară. Deoarece" ductul deferent" transportă lichidul seminal în uretră și secrețiile glandei prostice de asemenea fiind incluse în conținutul lichidului seminal, cancerul de prostată poate provoca, de asemenea, probleme la nivelul functiei și performanței sexuale, cum ar fi dificultate în erecție sau ejaculare dureroasă. Cancerul de prostată avansat de
Cancer de prostată () [Corola-website/Science/326299_a_327628]
-
recurente pot fi asociate cu oxiuri, în special la fetițe. În timpul migrării lor de la anus spre tractul urogenital, viermii pot vehicula germeni, cum ar fi colibacilii ("Escherichia coli"). La bărbat, cazuri de prostatită au fost descrise. Oxiurii pot penetra în uretra masculină, după un raport sexual anogenital, și provoca o inflamație acută. "Enterobius vermicularis" poate pătrunde în apendice, unde provocă o apendicită acută sau cronică. Prezența oxiurilor la acest nivel explică cele 40% din apendicitele acute la care nu se constată
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
frecvente de la începutul căsătoriei. La femeile în postmenopauză, activitatea sexuală nu afectează riscul de dezvoltare a unei ITU. Folosirea spermicidelor, independent de frecvența raporturilor sexuale, mărește riscul de ITU. Femeile sunt mai predispuse la ITU decât bărbații deoarece, la femei, uretra este mult mai scurtă și mai aproape de anus. Nivelul estrogenilor scade în timpul menopauzei, astfel că riscul de infecție a tractului urinar crește ca urmare a pierderii florei vaginale cu rol de protecție. Cateterismul urinar crește riscul de infecții ale tractului
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
a spitalizării. În plus, folosirea sucului de merișoare sau a suplimentelor pe bază de merișoare pare a fi ineficientă în prevenirea și tratamentul bolii la aceste persoane. Bacteriile care provoacă infecțiile tractului urinar pătrund în vezica urinară, de regulă, prin uretră. Totuși, infecția se poate produce și prin intermediul sângelui sau al limfei. Se consideră că bacteriile se transmit, de obicei, în uretră din intestin, cu un risc mai mare la femei din cauza anatomiei acestora. După ce pătrund în vezica urinară, "E. Coli
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
și tratamentul bolii la aceste persoane. Bacteriile care provoacă infecțiile tractului urinar pătrund în vezica urinară, de regulă, prin uretră. Totuși, infecția se poate produce și prin intermediul sângelui sau al limfei. Se consideră că bacteriile se transmit, de obicei, în uretră din intestin, cu un risc mai mare la femei din cauza anatomiei acestora. După ce pătrund în vezica urinară, "E. Coli" se pot atașa de peretele vezicii urinare și pot forma un biofilm care rezistă reacției imunitare a organismului. Nu s-a
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
Sănătății din cauza riscului crescut de contaminare când se efectuează urocultura, iar la pacienții care nu pot folosi toaleta se preferă cateterizarea. Unii, precum Academia Americană de Pediatrie (American Academy of Pediatrics) recomandă ecografia renală și cistouretrografia micțională (vizualizarea radiografică a uretrei și vezicii urinare în timp real, în timp ce persoana respectivă urinează) la toți copiii cu vârsta sub doi ani care au avut o infecție a tractului urinar. Totuși, din cauza lipsei unui tratament eficace chiar dacă problemele sunt identificate, alții, precum National Institute
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
penian este un os heterotopic, adică nu este legat de restul scheletului. Echivalentul feminin al osului penian este osul clitorisului (os clitoridis) sau baubellum. Osul penian se află în mijlocul țesuturilor erectile ale parții terminale a penisului în poziție dorsală în raport cu uretra. Ca orice os, el se poate fractura. Forma osul penian poate fi destul de simplă ca la baribal ("Ursus americanus") sau canide (lup și coiot), sau mai complexă cu un capăt îndreptat în sus, un cârlig în porțiunea terminală, un șanț
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
transportul spermei către ovul. Dimensiunea osului penian crește la speciile la care penetrația persistă după ejaculare și la speciile care au o penetrație unică și prelungită în locul mai multor penetrații de scurtă durată. În ambele cazuri, osul penian previne ocluzia uretrei și consecințele nefaste pe care aceasta le-ar provoca livrării de spermă. Aceasta este mai ales valabilă la speciile la care perechile rămân sudate una de alta în timpul copulației pentru perioade lungi de timp, de exemplu, speciile din familia canide
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
unul din aparatele fiziologice esențiale ale organismului care produce, stochează și elimină deșeurile organismului prin urină. În cazul rasei umane, ca și cazul majorității vertebratelor, acest sistem este alcătuit din doi rinichi, două uretere, vezica urinară, doi mușchi sfincteri și uretră. Organul similar pentru nevertebrate se numește nefridiu. Rinichii sunt organe pereche, retroperitoneale, de forma unor boabe de fasole, cu o lungime de aproximativ 11-14 cm și lățime de 6 cm. Localizați de o parte și de alta a coloanei vertebrale
Aparatul urinar () [Corola-website/Science/306754_a_308083]
-
cu un volum de minim 200 ml. Cel mai frecvent funcționarea anormală a vezicii poate fi dată de anumite condiții endogene, de mediu și psihologice. De-asemenea vezica constituie un mediu propice pentru dezvoltarea infecțiilor urinare ascendente de la exterior prin uretră, mai ales la femei datorită lungimii scurte a acesteia. Este vasul urinar final care conduce urina din vezică spre exterior printr-un canal comun uro-reproductiv la bărbați, dar cu cale separată la femei, față de vagin și orificiul vaginal. În timpul vieții
Aparatul urinar () [Corola-website/Science/306754_a_308083]
-
acesteia. Este vasul urinar final care conduce urina din vezică spre exterior printr-un canal comun uro-reproductiv la bărbați, dar cu cale separată la femei, față de vagin și orificiul vaginal. În timpul vieții embrionare pot apărea defecte ale formării și traiectului uretrei care pot duce la malformații serioase. Datorită diferenței de lungime a uretrei, bărbații nu au aceeași frecvență de dezvoltare a infecțiilor urinare joase ca femeile.
Aparatul urinar () [Corola-website/Science/306754_a_308083]
-
printr-un canal comun uro-reproductiv la bărbați, dar cu cale separată la femei, față de vagin și orificiul vaginal. În timpul vieții embrionare pot apărea defecte ale formării și traiectului uretrei care pot duce la malformații serioase. Datorită diferenței de lungime a uretrei, bărbații nu au aceeași frecvență de dezvoltare a infecțiilor urinare joase ca femeile.
Aparatul urinar () [Corola-website/Science/306754_a_308083]
-
organul sexual exteriorizat al omului, la majoritatea vertebratelor și la unele dintre nevertebrate. La unele specii de mamifere, inclusiv la om, penisul joacă un rol dublu: astfel el este organ comun de tranzit pentru urină, cât și pentru spermă, prin intermediul uretrei. Gasteropodele prezintă atât organe sexuale masculine, dar și feminine (hermafrodite). Balenele și elefanții posedă cele mai mari penisuri (atât ca lungime, cât și ca circumferință) din regnul animal. La om, penisul este situat în partea de jos a regiunii perineale
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
ce sunt situați în partea dorsală a penisului, și un corp spongios, ce este situat dedesubtul acestora, în partea ventrală a penisului. Acești corpi se umplu cu sânge în timpul erecției. Corpul spongios penian este traversat de-a lungul său de uretră, care se deschide la exterior prin meatul urinar, aflat în vârful glandului. Lungimea normală a penisului în erecție este de 12,9 - 15 cm, dar la majoritatea bărbaților penisul măsoară între 10,7 cm și 19,1 cm. Termenul de
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
simfizei pubiene, iar baza acestuia fiind acoperită de părul pubian. Acesta este alcătuit, în principal, din trei coloane de țesut erectil spongios. Penisul este organul genital copulator al bărbatului, dar și organ excretor, deoarece prin acesta trece porțiunea spongioasă a uretrei. Anatomic, penisul se compune din trei porțiuni: rădăcina, corpul și glandul. Din punct de vedere structural, penisul prezintă la exterior o serie de învelișuri (piele glabră, tunică musculară, tunică conjuctivă și fascii), iar în interior doi corpi cavernoși și un
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
cavernoase). Prin creșterea cantității de sânge din rețeaua vasculară a corpilor cavernoși se asigură erecția. Aceste formațiuni au o lungime de 15 - 16 cm, în starea flască a penisului și 20 - 21 cm, în erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră și corpii cavernoși, înconjurând uretra. Posterior, prezintă o porțiune dilatată numită bulb uretral iar anterior se continuă cu glandul. La exterior, prezintă albugineea iar în interior un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
sânge din rețeaua vasculară a corpilor cavernoși se asigură erecția. Aceste formațiuni au o lungime de 15 - 16 cm, în starea flască a penisului și 20 - 21 cm, în erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră și corpii cavernoși, înconjurând uretra. Posterior, prezintă o porțiune dilatată numită bulb uretral iar anterior se continuă cu glandul. La exterior, prezintă albugineea iar în interior un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri din artera rusinoasă și vena
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
cazuri se datoreaza altor bacterii , cum ar fi Proteus , Klebsiella Pseudomonas , Staphylococcus saprophyticus și Staphylococcus aureus , dar apar și pentru infecții virale sau infecții fungice , medicamente și produse chimice toxice , instrumente , rinichi , cancerului vezicii urinare. Afectează mai mult femeile , deoarece uretra lor este mai scurtă ( aproximativ 5 cm ) decât cel al bărbaților (aproximativ 16 cm) , iar apoi este mai mare pentru femei riscul de contaminare cu bacterii fecale , care poate mult mai ușor de depistat uretra la vezica urinară . Se estimează
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
Afectează mai mult femeile , deoarece uretra lor este mai scurtă ( aproximativ 5 cm ) decât cel al bărbaților (aproximativ 16 cm) , iar apoi este mai mare pentru femei riscul de contaminare cu bacterii fecale , care poate mult mai ușor de depistat uretra la vezica urinară . Se estimează că aproximativ 25 % din femeile adulte suferă de cistita cel putin o dată pe an . În special , incidența variază cu vârsta : este foarte scăzut de până la 20 de ani . Probabilitatea de cistita recurente crește cu creșterea
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
Probabilitatea de cistita recurente crește cu creșterea numărului de cazuri anterioare , în timp ce scade mai este intervalul dintre una și cealaltă cistita . Factorii de risc pentru cistita la femei pot fi diferite : vârstă, sexul ( care favorizează trecerea bacteriilor patogene în vagin , uretra și apoi în cele din urmă în vezica urinară) , constipație , utilizarea diafragmei și creme spermicide . Factorii de risc pentru om sunt adesea atribuite hipertrofie , sau inflamație a prostatei . În sensibilitate suprapubiană . În caz de uretrita se adaugă disurie , stranguria , frecvență
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
în faza finală, adică erecția. Majoritatea bărbaților, au orgasm după 5-10 minute de act sexual. Ejacularea începe când excitarea penisului a ajuns la maximum. În acel moment, sub comanda sistemului nervos simpatic, lichidul seminal (ce conține spermatozoizi) este expulzat prin uretră, prin contracții ritmice (15 la număr). Contracțiile ritmice, fac parte din orgasmul masculin. Ele se află sub controlul unor nervi spinali, și durează câteva secunde. După momentul în care lichidul seminal iese din uretră, ejacularea nu mai poate fi oprită
Ejaculare () [Corola-website/Science/327314_a_328643]