1,132 matches
-
Prea multe văluri îmi acopăr zarea Și ochii mei, se zbat în smoala lor, Prea mulți ciulini îmi sfârtecă cărarea De ochi umil, de simplu muritor... Aș vrea să înțeleg, de unde-i răul Ce-apasă-acest popor de oameni buni, Să văd urgia, ca să-nlătur greul Chiar spini de port pe ochi-mi, în cununi!!... Dar ochiul meu de simplu muritor Se arde-n cancelarii și zapisuri... Și plâng cu ochii-ntregului popor Ce nu mai are dreptul nici la visuri... Mi-s
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mi_s_ochii_arsi_lacrimi_vii_pentru_doruri_moarte_versuri_lucia_secosanu_1327148594.html [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
romane. Și acum cine știe ce va mai fi... -Prostii! spuse neîncrezătoare Irodiada. Iisus și vagabonzii lui sunt de domeniul trecutului daca la asta te referi. Săptămâna viitoare totul va fi dat uitării, precum afacerea cu Botezătorul. Mulți au spus atunci că urgia va cădea pe capul nostru... Ei uite că n-a căzut nimic. În afară doar de capul Botezătorului care și-a primit binemeritata pedeapsă. Dacă Dumnezeu era cu acest Ioan de ce nu l-a apărat în fața unei femei slabe și
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1429947278.html [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
două zile, iar eu căutam prin preajmă găteje să încălzesc niște cafea rece pe care mi-o întinse mai devreme, din gura bordeiului, dom’ colonel; că el urma să-și facă alta proaspătă. Încă nu se făcuse ziuă. O început urgia cu tunurile. N-o trecut mult și au ajuns la noi și infanteriștii ruși. Din tranșee, câteva ceasuri am înroșit și noi puștile. După care, camaradul meu o căzut săcerat lângă mine, iar eu mi-am văzut, la lumina focului
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
la acele mese, se făcea și poezie, iar „Adela”, visătoare, ne povestea despre plăcerea ei de-a fi mereu în altă zare a lumii. Se spuneau versuri, se comenta ușor despre firul de iarbă, sau vorbeam ceva mai aprig despre urgiile din lume și, rar, de la noi. Ei, dar câte cârciumi nu erau încă?!... Cine nu crede că ele erau și instituții de cultură, se înșeală! Căutându-mi însă micile clipe de farmec ale boemiei studențești - clipe puține, sau mai multe
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Nu odată a fost prins în câmp și udat până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
sălbatic, amintind de pictorul Andreescu: „Sus huiet și bătaie de brazi înfuriați, Jos urlete de ape în scochina adâncă, Mânând din copcă -n copcă nahlapii spulberați, Pe jghiaburi șlefuite în gresia din stâncă... .................................................. Răzbubuie ca-n iaduri un ciocnet de urgii... Bușteni de-a rostogolul se bat cu bolovanii... Prăpastia-i zdrobește cu știrbele-i gingii Și hrubele-nfundate scot muget, ca vulcanii” (Penteleul) Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare: sufletul e plin de peșteri adânci, orice zgomot
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
deputat în primul Parlament al României, după întregirea țării, în anul 1926, personal, Protopopul Aurel Munteanu a avut de îndurat multe umiliri în acei ani de izbeliște, timp al provocărilor, al învinuirilor, al urii, al încălcării demnității umane. A înfruntat urgia vremii, purtându-și destinul cu emoționantă destoinicie. Cu grija pururi trează a rămas statornic în devoțiunea sa, în credința sa, urmându-și calea cu aceeași voință fermă și cu neîmpuținată râvnă. În toate situațiile a avut o impunătoare și demnă
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1422728330.html [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
scurt de respiro natura-și deschide al ei gri sombrero, zgomote răsunătoare asurzesc peisajul și ea tresare, să nu-și strice machiajul. Se-aude al tunetului sunet înfiorător ce-ncremenește totul c-un moft devorator. Nu mai există scăpare din urgia naturii până ultimul ecou aduce liniștea uitării. O liniște-aparentă, căci ploaia-și varsă năduful cu sunete-nfundate stropii lovesc pământul. Picurii grei și mari cad furioși din înalturi fără nicio milă, din ale cerului zăgazuri. La tot pasul se preling
POVESTEA FURTUNII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1422980543.html [Corola-blog/BlogPost/372770_a_374099]
-
se preling mari șiroaie, apa-și iese din matcă, dup-o asemenea ploaie. În fața acestei patimi crengile se-apleacă, iar vântul rece acum naturii îi e dădacă. Ploaia pe nesimțite-și pierde din putere, raze de soare-apar, părând efemere. Reușesc urgia s-o-nvingă, puternice, timide, din aerul proaspăt se-nfruptă. Natura decide. foto: pictura de George Dmitriev Referință Bibliografică: POVESTEA FURTUNII / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POVESTEA FURTUNII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1422980543.html [Corola-blog/BlogPost/372770_a_374099]
-
se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit de ierburi și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori liniștea este sfâșiată de țipetele stridente ale păsărilor răpitoare ce țâșnesc
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
dramei umane ai cărei protagoniști au fost piloții (fie că s-au aflat în tabăra apărătorilor germani și români, sau în cea a atacatorilor americani), militarii aflați la sol ori civilii ce căutau să scape cu viață adăpostindu-se de urgia coborâtă din înaltul cerului, peste pagubele și jertfele înregistrate în acel veritabil „furnicar” compus din linii și stații înțesate de oameni și vehicule s-a așternut încet uitarea. Și totuși... uneori, dintr-un joc neștiut al hazardului, cercetătorului pornit să
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! by http://uzp.org.ro/1-august-1943-un-val-nimicitor-loveste-complexul-feroviar-ploiesti/ [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
Acasa > Versuri > Istorie > HAI SĂ NE UNIM CU TOȚII! Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hai să ne unim cu toții Să spargem iar zidul sorții De’i blestem sau e urgie, Moare Sfănta Românie. Ard pe jar de foc și pară Viața noastră care’i chioară. Nepăsare’n țară crește Biet românul, iar cerșește. După atătea consultații, Ei vorbesc tot de inflații Leul ce căndva vestit, Azi e mic și pricăjit
HAI SĂ NE UNIM CU TOŢII! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Hai_sa_ne_unim_cu_totii_camelia_cristea_1390575858.html [Corola-blog/BlogPost/347352_a_348681]
-
de calitate în domeniul spiritual-cultural în următorii ani. Ridicarea standardelor existențiale și implicarea primarului și a Primăriei din Oradea. Exemplificând, mă opresc la situația personală. La vârsta de 70 de ani sunt pus în situația de-a mă lupta cu urgiile și relele locale de ani de zile, iar pierderile culturale personale de tot felul, dar și ale societății, sunt enorme, de neînchipuit (știu că unii sunt inconștienți de acest adevăr!); creativ, material, financiar și sufletesc. Toate acestea prin atenta nepăsare
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
fetei să-i roage pe Valdești să lase băiatul să doarmă la ei, fiindcă Pătru era o fire veselă și în joaca lor o făcea pe Elena să mai uite de dorul părinților. Ceea ce a urmat după catastrofa produsă de urgia apelor a îndurerat împrejurimile. Pătru își pierdu orice zâmbet și aproape că amuți câteva zile. Așa ceva nu se pomenise de când lumea ca două familii să dispară subit una după alta doar la câteva luni. A fost doliu și jale mare
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
la curțile Europei. Primește în schimb... laude și încurajări! În fața unui asemenea colos, Ștefan reușește totuși să strângă aproape 40.000 de osteni moldavi cărora li se adaugă un contingent de secui de circa 5.000 de oameni. În calea urgiei musulmane, Ștefan cel Mare opune eficientă tactică a pârjolirii pământurilor, retragerii populației, otrăvirii fântânilor, astfel că invadatorii să simtă colții demoralizatori ai foamei, setei și molimelor. Soliman Pasă vrea să termine treaba repede. Strateg iscusit, el își dă seama că
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Poetul S-a întors poetul în satul natal Cu toate păsările lui zburătoare Același râu îi aduce la mal Amintiri din clipe arzătoare. S-a întors poetul
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
și repuse în pagină cu o uzanță copleșitoare obsesivă. Romancierul superrealist creează un ritual decis în urma unei experiențe nebănuite în planul punerii în imagine a tot ceea ce vâltoarea animației crescânde a actului fermentativ, al scenelor orduriere, îl poate declanșa ca urgie a imaginației universale. El este un exhibiționist, arată și își pune în valoare tot ceea ce crede că îl dimensionează ca element forte al entității din care face parte, repugnând pudoarea ca pe ceva ce viciații o ascund voalat prin acoperirea
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
particulare, în “segmentul” de istorie literară contemporană ce mărturisește vitregiile unei epoci. Este epoca blestematului deceniu șaizecist (1950-1960) care și-a zbenguit ticăloșiile și nefericirea asupra unui popor blajin, deturnându-l de la rosturile sale. Chiar dacă viforul cumplit al acelei vremelnice urgii s-a stins în amurgul veacului trecut, “jurnalul” lui Grigore Gociu avertizează, ca o anamneză, că sechelele acelei nefericiri de import n-au dispărut definitiv. Ele zac încă, latent, pe ici, pe colo, ca un cancer nevindecat, ca o zvârcolire
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
I. EPIGRAME, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ, SOLUȚIE ROMÂNEASCĂ Cum vremea este-n încălzire Și fi-vor, sigur, mari urgii, Presimt că-ntreaga omenire Va fi salvată de...piftii! ASTĂZI... Astăzi, nu ca-n alte părți, Școala noastră-i, de departe, Un local cu multe cărți, Dar, cu mai puțină...carte! JANET NICĂ ... Citește mai mult ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ,SOLUȚIE ROMÂNEASCĂCum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
piftii! ASTĂZI... Astăzi, nu ca-n alte părți, Școala noastră-i, de departe, Un local cu multe cărți, Dar, cu mai puțină...carte! JANET NICĂ ... Citește mai mult ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ,SOLUȚIE ROMÂNEASCĂCum vremea este-n încălzireși fi-vor, sigur, mari urgii,Presimt că-ntreaga omenireVa fi salvată de...piftii!ASTĂZI...Astăzi, nu ca-n alte părți,Școala noastră-i, de departe,Un local cu multe cărți,Dar, cu mai puțină...carte!JANET NICĂ... II. JANET NICĂ - IFIGENIA RECIDIVEAZĂ, de Janet Nică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Doctorul Dinu Traian Viorel, un medic de excepție, un om de o rară noblețe, sufletul viu al cenaclului de la noi, prieten devotat, cel care a deschis în plină iarnă ușa cabinetului său pentru a-i adăposti pe domnii scriitori de urgia crivățului, a gerului, așa l-am cunoscut eu atunci când m-am întors la iarba verde de acasă... Am lăsat la urmă cuvintele adresate invitaților noștri... Cred că ziua de azi va marca începutul unei colaborări fructoase între cele două asociații
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_1401325401.html [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
cei trei magi, (trei păgâni) i-au adus aur, smirnă și tămâie, simboluri privind vița regească a Copilului Sfânt, dar și cele mai căutate produse de pe piața din Egipt, unde familia sfântă s-a refugiat pentru a se proteja de urgia și ambiția morbidă a lui Irod. Desigur că, sunt unii care se pierd în controverse, privind data exactă calendaristică a nașterii Domnului Isus. Însă nici acest lucru nu e important. Esențial este să îl sărbătorim cu adevărat pe Cel care
BUCURIA DRAGOSTEI E O ETERNĂ SĂRBĂTOARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_bucuria_drago_marina_glodici_1389095769.html [Corola-blog/BlogPost/363825_a_365154]
-
Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur )- toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat, sprijinit pe
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
lingvistic ceea ce nu trebuie uitat, referitor la structura de rezistență a Neamului: Limba Română. Măcar reparația științifică, de bibliotecă, se impune a o salva. Și iată, eu însumi, trăitor de-o viață, aproape împlinită (calendaristic), în vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
continuă. - Doamne! se îngrijoră Ilona, care începu să tremure din ce în ce mai tare: Cine să fi făcut așa ceva?... De-am scăpa cu bine și din seara asta... - Domnul ne va apăra și de astă dată, ia să vezi! De câte ori n-am înfruntat urgiile acolo sus, cu gândul la el! Avea vocea caldă și sigură, ceea ce-i inspira, ca de fiecare dată în trecut, încredere. S-au așezat împreună într-un colț de iad văratic și așteptau să se facă lumină, să vină de
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xv_gina_zaharia_1371063984.html [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]