134 matches
-
lumină alb minaret pe cerul senin ce rece e insula mută ghețarul exilului meu curcubeul iubirii puntea ce-așează între mine și tine un strop de divin Dumnezeu! NOAPTE INSULARĂ clinchet de stele zurgălăi din lacrimi de lună măslini tremurând urgisiți portocali-atârnând roade grele arbuști înfloriți... rătăciți prin urmele reci de furtună icnete rupte tablouri ciudate, rupestre marea chemându-și frământul zeițe de ipsos cu frunțile supte nisipuri, clepsidre-acareturi terestre ore, secunde-ncălcând legământul suflete-aprinse torțe de gânduri pribege acropole albe, umbre
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
a lungul clipelor scurse vocea, căci înștiințarea mi se păruse o fals-politicoasă readucere-aminte... Pe pe loc mă trezisem real nucleu al unei rotonde agresive de panică... Scăpasem din mână receptorul și mă-ndreptasem tremurând spre fereastra larg deschisă. Mă simțeam urgisit pe dată pedepsei capitale inchizitoriale... Și, ca un făcut, în raza mea vizuală tocmai se prelingea pe bolta sinilie un... avion! Îl urmărisem din privire în timp ce sorbeam paharul cu apă amestecată cu miere, uitând - efect placebo - de spaimă. De ce-
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
nu mă domine!Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VI. CĂRĂRILE INIMII, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Cărările inimii sunt necosite Și-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisite Să-și scrie necazul și-a lui apăsare. Așteaptă, supuse, să fie călcate De tălpile fine și vindecătoare, Când iarba și rugul se-nchină, uscate, Și cântă un imn spre o zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
face necuratul în fața omului? - Atunci vorbesc cu vecina să dormi la ea. - Nu-mi părăsesc casa! Dacă este să se întâmple ceva rău, atunci mai bine acum! Nu vreau să-și bată joc de noi toată viața și să ne urgisească și copilașii! Mai urmară câteva replici, iar când deja primul conflict din viața lor era pe cale să izbucnească, deodată bărbatul o cuprinse gingaș cu brațele de mijlocel, o lipi de trupul său și fără nici un cuvânt o sărută apăsat și
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
a mă fi-nfierat pe frunte... a-mi fi spart inima cu venin arzător ar fi fost nimic!... Dar a face să {EminescuOpVIII 242} mă cred o lume când sunt o pulbere, a face să mă cred Dumnezeu pe când sunt mai urgisit decât un Satan este prea mult... prea mult! Da, mai voiai să pătezi părul tău cel alb c-o mișelie... și m-ai luat de mască pe mine, pentru că scheletului tău îi era rușine de lume, de tine însuți, că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
totul Va reînvia Și seva Porni-va Pe reînnoite cărări. CRED Da, cred în tine. În ce-ai fost, Ce ești Și fi-vei în veci. Așezare sfântă, Tu ne-ai chemat Și ne-ai apărat, Când alții ne-au urgisit. Tu ne-ai dat casă și masă și credință Tu ne-ai arătat ce-i puterea, Ce-i dreptatea, Câte picături de sudoare se scaldă În fiecare fir de iarbă Și-n fiecare brad Sădit de mâna întâilor veniți din
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
fusese extrem de explicit. îndreptarea legii din 1652 îl citează: „Văduăle carele sânt alése întru rândul văduălor și de la besérică se hrănesc, dă se vor mărita, aceea să nu se mai vrednicească de la besérică nice cu o socoteală, ci să se urgisească. Drept acéia carele nu vor fi de ani 60, nu se cade să se aleagă să se pue în rândul văduălor. însă de va fi văduă de ani 60 și iară va trage să ia bărbat, acéia până nu se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
besérică; iară așa iaste mai mare și mai spurcată decât curvia. Drept acéia să nu se supuie întru osândirea săborului, adecă cel ce cu trei nunte să nu se pue cu ceia ce plângu, nice să se batjocurească cu un urgisit în săbor, ce într-alt chip, adică în cinci ani să se pocăiască, însă în doi sau și în trei să se dăstoinicească de să asculte dumnezăieștile scripturi cu ceia ce ascultă stând la dverile beséricii și alți doi credincioșii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de‐ai fi voit jertfă Ți‐ aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului și să zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei bine voi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței”. Crezul - Simbolul Credinței cuprinde 12 articole și a fost scris
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
mare,/ Velerim și Veler Doamne,/ Răsărit-a mândrul soare./ Dară soare nu era,/ Ci lăcaș de mănăstire/ Cu pereți de alămâie/ Și cu poarta de tămâie...”. Însă visul nu devine realitate, pentru că nevasta divorțase și se recăsătorise, iar satul îl urgisește. Când angrosistul de cereale Hrisant e omorât pe drumul Iveștilor, bietul Manlache, bănuit că ar fi el făptașul, fuge și e adăpostit de duhovnicul închisorii din Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
fiului vocația demnității. Dar anii de școală erau meniți să meargă, în pas de defilare, tot înainte - „Pentru gloria Poporului, pentru înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului, Înainte!”. La liceu, multe, prea multe ore cu profesori ratați, dar fericiți să urgisească orice „vlăstar” tânjind după oxigen moral. Etica resentimentului și a prostiei galopante se năpustea asupra oricărui ins mai răsărit, care avea - auzi tu? - îndrăzneala dubitației. Filozofic, asta se taxa drept idealism subversiv la adresa bunei orânduiri socialiste; politic, chestia te-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu o cunosc destul de bine. Bucureștiul a produs figuri interesante și la profesori: Cătălin Zamfir, profesor de psihosociologie, a devenit ministru În primul guvern FSN-ist. Tot sociologii au fost printre fondatorii Grupului pentru Dialog Social. Sociologia a fost profund urgisită sub regimul comunist. Mircea Mihăieș: A fost și desființată la un moment dat. Vladimir Tismăneanu: Ca multe lucruri care se petreceau sub Ceaușescu și care nu sunt foarte bine știute. De pildă, distrugerea Institutului de Matematică. Zoe lucra la acest
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Evreilor le este garantat dreptul de a-și practica legile, însă nu li se permite să câștige adepți în rândul romanilor. Nici n-ar fi posibil! Cei ce trec la credința lor sunt învățați să se lepede de patrie, să urgisească zeii Cetății, ba chiar să-și socotească părinții, copiii și frații ca pe un lucru de nimic. De aceea au stabilit tăierea împrejur, pentru a se recunoaște după acest semn distinctiv. Se cutremură involuntar. Câtă barbarie! Cum să fie îngăduită
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
le fie, pe planul unei mari finalități biologice, superior sau inferior. Pe planul conștiinței de sine omul sadovenian nu e stăpânul naturii, nici nu vrea să fie și e fericit să se retragă în sânul ei ori de câte ori e lovit sau urgisit de soartă printre semenii săi, lacomi de a pune stăpânire și a distruge cât mai curând lacurile pe care nu vor să le lase așa cum au fost ele odinioară, râurile și ostroavele, copacii și celelalte viețuitoare, chiar și pe acelea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
comunica fără să se deconspire. Dar asta nu-i o probă. Nu, o aiureală ca asta n-o poți susține în fața unei instanțe! Melania... Încep să cred că face parte din specia invincibililor." ― Ascultați-mă pe mine! surâse inginerul. O urgisiți de pomană pe biata bătrână. CAPITOLUL XII PLEDOARIE PENTRU INOCENȚĂ ― Să-ți fie de bine, Mirciulică! Nu, dragul meu, napolitanele le mâncăm în odaie. Mai discutăm, mai gustăm! N-am găsit jeleuri, degeaba de uiți așa urât. Mi-e teamă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ce mă înconjură cu dragoste filială și respect. La televizor aflu că în Haiti cutremurul catastrofal și holera au făcut sute de mii de victime, iar economia a înregistrat pierderi de până la 50% din economia națională a acestui mic stat urgisit de soartă. Sâmbătă, 1 ianuarie 2011. Revenit la 130 de la finii Brătuleanu de la Revelion, m-am odihnit între orele 2 și 830, mai zăbovesc un pic și mă scol îmboldit de o strașnică lumină a acestei zile cu mult soare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sublimul, o adevărată parabolă din perioada biblică asemănătoare cu aceea a Samarineanului milostiv,care, deși disprețuit ca un adevărat paria, îngrijește pe cel jefuit și agresat ridicându-se deasupra celor ce se considerau fruntea societății evreiești din acele vremuri. Evreul urgisit de rasa superioară are tăria morală de a se ridica deasupra oricărei patimi omenești și în loc de ură contra ucigașilor, îi ospătează, dăruindu-le viață și nu moarte din răzbunare. Iertarea în locul urii îl ridică deasupra oricărui tip moral demn de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și adâncirea în irezolvabile. Nicăieri mai mult ca-n lepădarea de lume nu le putem atinge mai ușor. Infinit reversibilul extaz, străpungând înălțimile detașării, creează o dezorientare care este sursă de probleme, de neliniști și de întrebări. Într-un spirit urgisit de excesul de gânduri, dezmierdările și horcăiala consecutivă împreună planuri divergente și lumi ireconciliabile. Se împacă în rosturi orizontale cele două fețe ale universului, dușmănia duhului și a cărnii. Se împacă pentru un moment. - După aceea, încep din nou, cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unul din texte, îi va fi adus aminte autorului de poezia lui Vlahuță din marele hol al Școlii Normale din Șendriceni: „Sfânta muncă e aceea ce răsplată-n ea-și găsește/ De-nțelegi tu asta, cheia fericirii tale-o ții/ Urgisit de toți să fii,/ Tu de-a pururea iubește,/ Iar ca să trăiești în pace nimic lumii să nu-i cei/ Binele te-nvață a-l face/ Ca albina mierea ei". Munca educatorului trebuie dusă fără gând de răsplată. Un pedagog
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la grindul unde un nacealnic lipovean și un sergent urgisit de soartă ne numărau și ne calculau norma pe ziua respectivă. Opt snopi de fiecare deținut, de tăiat, legat și cărat la grind. Imposibil de realizat”. Și mai departe acesta concluzionează: „Deveniserăm niște fiare. De la 5 decembrie până la 15 martie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul Crypto care "în pat de râu și-n humă unsă,/ Împărățea peste bureți". Celălalt personaj e lapona Enigel care trăia "în țări de gheață, urgisită". Într-o zi, Enigel ajunge cu renii ei, în împărăția rigăi Crypto, care se îndrăgostește de ea. Cele două personaje reprezintă două moduri de a exista: uman și subuman. Crypto adoră umbra și umezeala, se ferește de soare și-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]