95 matches
-
de pagini, cuprindea desc rierea fizică a locurilor, întinderea lor, făcea ref erir i la populație - care la 1904 număra 1433 de suflete în toată comun a, i ar pe localități 80 suflete în Avrămești, 412 în Mărișești, 144 în Uricari, 71 în Corobonești, ceea ce revenea cam 50 locuitori pe km.p. -, mișcarea populației - cu nașteri, morți, căsătorii, divorțuri, adopțiuni și imigrări -, situația economică - cu 4 proprietari mari, 5 de mijloc și 335 mici, din care 311 r ăzeș i și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reprodusă în ziaru l „U nirea” și apoi în „Tribuna română” de la Iași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constantinopol, principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX, p.478 481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în aceasta publicul recunoscător.” Din partea Sfatului Municipal Iași, scrisoare a er a semnată de N. Istrati, prezident, N. Tacu, Hristache Ioan, Iacov Gatovnin, iar secretar - Ivanovici. Șeful Secției I care o redactase semna cu numele Pilatov. Solicitarea era publicată în „Uricarul”, vol. IX, 1887, p.105106, urmată de următorul comentariu despre „Marca Moldovei”, semnat Th. Codrescu (p.106-107): „Nestatornica politică și arbitrariul, la care erau supuse dregerile din lăuntru ale Moldovei, de când puterea Domniei încăpuse în mâni străine, au desnaturat caracterul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
simbolul, adaptând o drept stemă a Capit alei și prin urmare ca sigil al Municipalității sale. G. Asaki Acesta de mai sus era textul scrisorii de răspuns al lui Gh. Asachi la cererea municipalității din 20 ianuarie 1851, publicată în „Uricarul, vol. IX, 1887, p.271 272. Articolul de mai sus era reprodus de Calendar ul A lbinei Românești pe anul 1853, la care Th. Codrescu scria: „Până la dovada contrară, susținem opiniunea emisă mai sus. Lesne este a critica numai după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I, București, 1913, pag. 378. 59. URICARUL, vol. XI, pag. 324-333. 60. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții, pag. 49. 61 URICARUL, vol. VII, pag. 200, la nr. 10, din catalogul clasei. 62. MUZEUL JUDEȚEAN SUCEAVA, Fondul de documente, documentul nr. 1935. 63. ICONOM STRAVOFOR, AL. H. SIMIONESCU, Mănăstirea Agafton, Botoșani, 1929, pag. 8. 64. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții doc., pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și 2 martie 1875; București, 31 ianuarie și 3 mai 1874 și 16 iunie 1876; “Le Journal de Bucarest”, București 18 ianuarie 1872, “Corespondenția provinciala” Piatra 30 mai 1876. Autorii citați nu se refereau nici la ceea ce scrisese despre “Semănătorul”, Uricarul de la Iași. * Înființarea societății culturale UNIREA în anul 1870 a avut ca scop principal instalarea în Bârlad a u nei tipografii și de a scoate un ziar local care să servească Moldovei de Jos în perioada de consolidare a României
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost reprodusă în ziarul „Unirea" și apoi în „Tribuna română" de la lași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX) p.478-481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit să-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de înaltă bunăvoință ce animează pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii au o pondere extrem de redusă, cristalizându-se abia în a doua parte a perioadei interbelice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști 0.0% 0.2% 12.7% Juriști 1.5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți 0
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Șaraga și Samoil (Regina) Șaraga : sfințirea Mitropoliei din Iași,1887, un sfert de veac de domnie a regelui Carol I, 1891, în memoria lui Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1904, reedificarea bisericilor Trei Ierarhi și Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, 1904, în amintirea dezvelirii statuii lui Vasile Alecsandri din Iași, 1905-1906 (cinci medalii și încă patru variante ale acestora, expoziția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala sa lucrare Uricarul, realizată în 25 de volume, în care publică un impresionant număr de documente istorice. Medalia pe care o vom prezenta este realizată de Kissing în 1894 prin mijlocirea firmei Frații Șaraga și a fost folosită drept recompensă pentru cei care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și abordări de istoriografie a literaturii române vechi, semn al interferării lor în activitatea științifică a autorului. În prima parte, examinând cvasimonografic Evanghelierul de la Reims, Manuscrisul lui Gavril Uricarul și pe cel alcătuit de Popa Bratul din Brașov, M. comentează detaliat, cu o informație solidă, descoperirea și însemnătatea lor, aducând în sprijin extrase reprezentative. În a doua parte sunt evocate personalități străine care au exprimat opinii prețioase despre limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Istoriografia moldoveană nu mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în altă lume se face în limbă. Graiul bisericesc nu mai este îndestulător spre a exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul, D. Cantemir, Radu Popescu, Greceanu, Stolnicul Cantacuzino întîlnim numeroase elemente noi, printre care sunt de notat acelea din ramura literară: eleghie, comedie, melanholie, simfonie, fantasie. În Ardeal, agentul occidentalizării fu catolicismul. La 5 septemvrie 1700 se semnă definitiv în Alba-Iulia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Saraga și Samoil (Regina) Saraga : sfințirea Mitropoliei din Iași,1887, un sfert de veac de domnie a regelui Carol I, 1891, în memoria lui Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1904, reedificarea bisericilor Trei Ierarhi și Sfanțul Nicolae Domnesc din Iași, 1904, în amintirea dezvelirii statuii lui Vasile Alecsandri din Iași, 1905-1906 (cinci medalii și încă patru variante ale acestora, expoziția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala să lucrare Uricarul, realizată în 25 de volume, în care publică un impresionant număr de documente istorice. Medalia pe care o vom prezenta este realizată de Kissing în 1894 prin mijlocirea firmei Frații Saraga și a fost folosită drept recompensă pentru cei care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Averești Budu Cantemir Bogdănești/Bogdăne: Muntenii de Jos Obârșeni/ Voinești Călimănești Bulucăria Bogdănești/ Fălciu Muntenii de Sus Odaia Bogdana Căpușneni Bumbăta Bogdănița Oțetoaia Rugaria Cârjoani Bursuci Bogești Pădureni/ Pădureni Stăncășeni Cârțibași Buscata Borodești Perieni Tătărăni/ Dănești Cetățuia Cârja Brăhășoaia Popeni Uricari Chilieni Căzănești Broscosești Pușcași Ciupercă Charsacosu Broșteni Satu Nou/ Tanacu Codreni Chetrosu Budești Secuia Cotic Chițcani Buhăiești Simila Crăciunești Cioatele Călugăreni Stănilești Cujba Ciofeni Căpotești Ștefan cel Mare Deleni/ Hoceni Corodești Cepești Trestiane Dragomănești Coroiești/Coroiești Chetrești Tutova Draxeni/Gherghești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]