162 matches
-
de schi, În special cea de la Kalinderu; g) linie de teleschi; h) cinematograf, biblioteci, discoteci, cluburi, Pub etc. Dacă la elemenele enumerate deja adăugăm și prezența a numeroase altor obiective cum ar fi: rezervația de arbori seculari Piatra Arsă și Urlătoarea, monumente de arhitectură (casa lui Cezar Petrescu, casa Galița Vasiliu, ruinele Vămii Prahovei), monumentul memorial: Crucea de pe Caraiman - ce atrage de departe atenția turiștilor - ca și statuia „Ultima grenadă”, muzeul memorial „Cezar Petrescu” etc. toate acestea fac din Bușteni un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
un sfert ajunge, ai fost, ai colegi de-ai lui Daniela? rachiul cela din partea mea, vodca? spune acolo la colegii tăi, uite, socru-meu mi-a dat un coniac! eu n-am urcat pe Caraiman, n-am mai urcat, de la Urlătoarea în sus n-am mai urcat, fiind copii, dar trebuia să ai la mînuri gheare! un sfert mai aveam și urcam! hai c-a plecat trenul, cît te mai aud mai vorbim, din partea mé ai băut vodca? exagerez din viteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
după care, marcați de dialectica alcoolului, mi-au făcut în necaz, dând brusc stația la maximum. Nenorociții aveau și un câine cât un vițel, pe care îl lăsau în acasă singur toată ziua și, uneori, și nopțile. Era un câine urlător. Lătra și urla continuu, sacadat, de parc-ar fi fost programat. În holul scării, noaptea, lătratul lui avea ceva lugubru, de ultimă supraviețuire, cu morți în jur cât vedeai cu ochii. Unii oameni sunt o sursă permanentă de zgomot. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mulți, pe ceea lume te scot de-i fi la întuneric: toți îți ies cu lumînări în mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bușteni, eu merg călare, cu Rudolph, Saurma, Sturdza etc. la vânătoare de urși la Cumpăta. Călătorie lungă, aer rece, de zăpadă. Un urs a venit spre prințul de coroană. Dejunat la ora 3, pe o pășune, apoi încă până la cascada Urlătoarea. Ora 6½ înapoi la Sinaia. Frig și senin, vânt dinspre nord. Ora 7 cina. Seara retragere cu torțe. Muzică până la ora 10½. Iluminat electric. Duminică, 16/28 septembrie Vânt rece dinspre nord. Ora 8½ dejunat à quatre. Ora 9½ toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe Galleron, arhitect francez. După-amiaza scris. Orele 5-7 promenadă pe poteci. Cina. Seara cu Carol de Suedia. Vânt rece dinspre nord. Luni, 6/18 mai Vreme minunată, rece. Înainte de amiază cu Elisabeta și copiii. După-amiază copiii fac o excursie până la Urlătoarea. Seara încă o promenadă împreună. Plecarea de mâine a fost amânată cu 24 de ore, deoarece domnișoara Ekenträ e prea bolnavă. Depeșă de la Leopold, care a plecat de la Meran la Sigmaringen, deoarece starea lui papa e foarte gravă. Seara cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
foarte cald. Regele Serbiei se află încă la Viena, nu vrea să-i permită reginei să ne viziteze aici. Luni, 4 iulie/22 iunie Vreme minunată, cald. Ora 10 plecat cu trăsura spre Poiana Țapului, toți împreună pe jos la Urlătoarea, apoi dejunat într-o poiană dincolo de cascadă. Ora 3 pe jos spre podul de piatră de la Caraiman, cascade frumoase, ceva ploaie. La Bușteni, de acolo doamnele cu trăsura. Pe jos cu Fritz, cafea la Montandon. Seara ploaie. Ora 6 în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a vorbit mai mult despre Constituția din 1923 (probabil, gravă eroare după părerea „înaintaților revoluționari” vasluieni antimonarhiști și pro sovietici n.n.) și despre ajutorarea oamenilor săraci cu lemne pentru iarnă din pădurile Statului”. În obișnuita-i tonalitate (desigur, stridentă și urlătoare, că d-aia era plătită gras de „partid”) E. Zelinescu a înfierat „... boierimea și burghezia care a trimis pe muncitori la războiul încontra (sic!) Uniunii Sovietice eliberatoare a patriei noastre de sub jugul fascisto hitlerist”. Gheorghe V. Miron, noul primar propus
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
interminabila pălăvrăgeală politrucă pentru care „activiștii” și „agitatorii” primeau salarii grase, cartele de alimente preferențiale la discreție, prime, favoruri și nesfârșite laude din partea ticăloșilor ocupanți sovietici. După cum vom constata pe parcursul derulării acestui serial dedicat UTC-ului, succesul acestor adevărate maimuțe urlătoare era minim sau, în cele mai dese cazuri, nici nu erau băgați în seamă de ascultătorii-țintă: tinerii din cele două „fabrici” sau minorii supuși reeducării. Iată ce scria „la temă” boss-ul vasluian Bighiu: „...s-a organizat o șezătoare cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru ca în cele din urmă în 1937 să întemeieze Partidul Național Agrar. Între 1923 și 1925 este director general delegat al teatrelor și implicit director al Naționalului bucureștean, vicepreședinte al Societății Autorilor Dramatici Români. În 1923 a editat revista umoristico-satirică „Urlătoarea”, iar în 1928 a figurat efemer ca director literar al săptămânalului „Vremea”. A colaborat la „Sburătorul”, „Capitala”, „Popularul”, „Rampa”, „Clipa”, „Arta liberă”, „Sinteza”, „Zeflemeaua”, „Bis”, „Secolul” ș.a. A mai semnat Val, i, Jean Valjan, V. Al. Jean, I. Valjan, Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
mare lucru. Pomeneam mai devreme de Cartea Junglei. Pomenesc destul de des despre ea. Am și io marotele mele, obsesiile. Dar, astfel, se confirmă ce am spus. Și eu am crescut cu cărți despre animale, reviste despre coioți, șacali și maimuțe urlătoare. Important e că orice text, orice material de genul ăsta dă de înțeles că lumea animală maimuțărește ordinea umană. Că animalele trăiesc tot cam la fel ca noi. Sau că noi ar trebui să facem ca ele. Probabil de-aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lor în mod inconștient arhicunoscutul simbol al creștinismului; câțiva dintre ei lansau prin corzile vocale mieunăturile hienelor înfometate în apropierea stârvului apetisant. Peste amestecul eterogen și înfiorător al decibelilor scăpați de sub controlul rațiunii, se făceau simțite rotocoalele sinistre ale maimuțelor urlătoare, din gâtlejul cărora se buluceau spre exterior semnale de alertă înțelese numai de ele. Și toată această hărmălaie și babilonie vocală aveau ca element provocator "sfânta agheasmă de Zăvoaia". "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de stânga fără sfârșit și cu o Securitate care renaște în fiecare clipă, deși nu a murit vreodată, poate că țărișoara a și ajuns Republica Română Absurdistan. (Jurnalul Național, 16 decembrie 2005) V. PACIENTUL NAȚIONAL Acești gigei și averile lor urlătoare După decembrie 1989, am lucrat timp de șapte ani în România și Republica Moldova, făcând naveta între București și Chișinău, cu binecuvântate „halte” la... Washington. În București, locuiam la hotelul Lido, ceea ce îi irita pe unii dintre prietenii mei: „Tu nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Unde-i baba, să-i rup laba Excesul IV. Vraiște Vodă Rața de unică întrebuințare Trabantu’ și Levantu’ Off-shore Autodeservire Breakfast la Blair House Întârziatele Vraiște Vodă Șpagatul Udrea Republica Română Absurdistan V. Pacientul național Acești gigei și averile lor urlătoare Fabrica de ciocoi (I) Fabrica de ciocoi (II) Turnatu’ și Turnavitu Factorul Vadim Dolari la m³ Esențialul Cetățean vs. locuitor Excelență Obstacolul Breban Breban - fața fără chip Ciufulici și Interim (I) Ciufulici și Interim (II) Haiducul de salon - un megaloman
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare;a sultanului, dar implicându-l și pe demnul moșneag ce domnea peste valahi într-o urlătoare similară. Dintre acești spectatori, din familiile lor, n-am mai revăzut pe nimeni după Auschwitz, așa cum dintre chiriașii ce ne-au precedat în actuala locuință doar băiatul s-a întors, zărindu-l câteodată pe stradă, în anii de după război, bine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
decembrie 1925. Redactori sunt N. Plopșor (C. S. Nicolăescu-Plopșor), N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu. Ei își propun ca obiectiv „respingerea constantă și răspicata a mediocrității ce încearcă să prindă rădăcini, fie sub forma tradiționalismului rău înțeles, fie sub a modernismului hilariant, urlător, dar subversiv” (Drumul nostru, 1/1925). În sumar intra versuri de Ion Pillat (Povestea Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei), V. Voiculescu (Pe decindea Dunării, Oboseală), Radu Gyr (Șarpele de scorbura), Ț. Păunescu-Ulmu, N. I. Herescu, proza de Gib I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]
-
dimineața de joi (singura zi a săptămânii benefică pentru începutul luptelor arhetipale) dezvăluie în Iovan un călător mitic între nivelurile existențiale, după cum sugerează similitudinea cu drumul „dalbului de pribeag”. În acest context, apa neagră a Cernei, „nefertilă, fără viață, ostilă, «urlătoare»” pare un topos comun celor două trasee: inițiatic și spre cealaltă jumătate a neamului. Dăruirea Cernei cu pește este un gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
La clubul decavaților (1929; Premiul Societății Scriitorilor Români). Oamenii au mania pălăvrăgelii stupide sau sunt copleșiți de nădufurile și ipocriziile vieții conjugale. În cele mai bune dintre aceste texte (Școala, Pisălogul, Recomandațiuni, Unde stă norocul, Un scos din pepeni, La urlătoare, Forța publică, În clasa a doua, Petrecere între prieteni, Cunoștință veche) sunt satirizate cu forță prostia, necinstea, infatuarea, imixtiunea deplasată, viețuirea automată, iresponsabilă. În micile târguri, lipsa de ocupații utile, imitarea caricaturală a obiceiurilor și modelor din marile orașe, ecoul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Mișu Gerescu ș.a.), ardeleanul Ion Agârbiceanu, prezent frecvent cu nuvele (În luptă, Fefeleaga, Vârvoara, Luminița, Popa Man ș.a.) și mai tinerii D. D. Patrașcanu (Din amintirile lui Constantin Casian, Învingătorul lui Napoleon, O excursie de plăcere, Înzăpădiți), N. D. Cocea (Urlătoarea, Pâne albă) și Gala Galaction (Pădurarul Ion Bentu, O scrisoare găsită în zăpadă, La Vulturi, În drumul spre păcat, Calipso, greaca, fecioara, Alfa din Orion). V.r. mai găzduiește pagini trimise de zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
-l închidem, zic. Ca să preîntâmpin efuziunile cretine, amintesc idioților că amenzile neplătite se încasează, după rămânerea lor definitivă consfințită de instanță, cu executorul judecătoresc. Și, dacă nu-s bani în conturi, se valorifică activele societății. În plus, mă distrează că urlătorii-n gura mare de satisfacție susțin că nu se uită la OTV. Întrebarea logică e de unde știu ce nasol e acolo. Dar România nu se guvernează, ca mod de viață, pe logică. Se judecă din ficat și din ovare, uneori
Ce spune Victor Ciutacu despre închiderea OTV by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80258_a_81583]
-
oglindă fără greș și un motiv redus al Curții-vechi, - cea "fără întocmire, fără stil, cu nade, umpluturi" ș. cl., răsfrângere, la rându-i, și vrednică icoană a unei nevrednice istorii); dar, pentru că sălășluieș-te,-ntr-însul, ca într-o malebolge, acea sinistră "iazmă" urlătoare ce-a devenit Sultana Negoianu: fosta amazoană cinofilă, ajunsă Cerberul acestor iaduri, ce-și hămăie "în nopțile cu lună" ibovnicii Anubiși de pe vremuri. ("Ascunsă, ori închisă", o astfel de "sultană" va fi având, în preajmă, și, cică, Pașadia; doar că
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
de hârtie din Bușteni. Un neamț, cu o chivără de pompier și cu o haină scurtă, neagră, de piele, organizează stingerea cu oamenii din sat. Am avut norocul că în fața casei trecea un mic afluent al Prahovei, care curgea dinspre Urlătoare. Neamțu’ manevra ca un adevărat pompier șef, striga la țărani cât îl ținea gura: Si-ți tragi la pompe, fireați al dracule. Steriade, tocmai când pompierul nostru lucra mai cu foc, îl strigă din cerdacul casei de unde priveam focul: - Nu
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
cu totul, durează 38 de minute. Potrivit oamenilor de știință, șarpelui i-au trebuit apoi 76 de minute pentru o ingera primata. Júlio César Bicca-Marques, cercetător la Universitatea Catolică Pontificală din Rio Grande do Sul, spune că femela de maimuță urlătoare roșie Purus nu a văzut șarpele care o aștepta în copac. În studiul său, Dr. Bicca-Marques sugerează că șerpii se hrănesc cu maimuțe mai des decât se credea până acum. Din păcate pentru ea, maimuța ghinionistă s-a despărțit de
Vezi momentul în care un boa înghite o maimuţă - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63467_a_64792]