2,524 matches
-
mamă - răspunde băiatul, aprobând-o, deși în gând îi rămăsese ideea: „când se va întoarce mama de la control (o săptămână trece repede), o să-i povestească toată tărășenia.” Se culcă.Îi pare rău că din cauza lui, a fost iar scandal cu urlete și înjurături... și mama nu trebuia să ia bătaie... Mama îl leagănă și brațele ei sunt moi...” nu plânge puiule!...” Adoarme. *** Nu-i place defel aici la Bădești. Și baba - mama „ăluia” căruia trebuia să-i spună tată -, și a
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
dracul de tâmâie să cerceteze profesionist cazul. Omul, care a defectat psihic (!), a fost suspect de repede înmormântat. Mă mir că nu a fost incinerat ! Serviciile ezită să dea dezmințiri, absolut normale, la acuzele ce se aud la nivel de urlet. Mușamalizarea scandalului uriaș al gripei aviare, pardon, al dezinfectanților superdiluați (de o mie de ori !?!) se face cu ajutorul oamenilor din televiziuni. Totul va fi, în curând, O.K. ! Mai e săptămână până la alegerile locale ! Ce ne facem ? Mai trebuie un
TABLETA DE WEEKEND (155): L-AU SINUCIS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1464378959.html [Corola-blog/BlogPost/375108_a_376437]
-
străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Acasa > Poeme > Antologie > LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului de-atâtea urlete lumea s-a retras în sine nu-i mai plac războaiele cu babuinii n-o mai interesează toamnele banale frunzele sunt o poezie prea ermetică pentru urechea astupată cu ceară a acestei lumi care mimează viața într-o atmosferă de
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_s_a_retras_in_sine_ion_ionescu_bucovu_1383292371.html [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
în unghierele tale întunecate, în locuri neumblate, sau blestemate. Dar lasă omenirea cu necazurile, bucuriile și păcatele sale să fie judecată de Domnul, nu de tine, împărat al întunericului! Efectul este devastator pentru Necuratul. “Deodată o lumină strălucitoare inundă pădurea . Urlete lugubre se sting treptat în ecouri, iar balaurul se transformă într-un vârtej și dispare în adâncuri.” Pentru că în această luptă inegală dintre om și Demon, omul cere și primește ajutorul lui Dumnezeu care înseamnă iubire, lumină. Romanul ,,Comoara blestemată
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
în: Ediția nr. 619 din 10 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Privesc în trecut timpul se ascunde în el rătăceste în mine se aude tic tac secundele curg încerc să ating prezentul simt ora cum fuge nebună tăcerea schimbată în urlet chemată de pierderi la sosiri și plecari venire de nou uitare de dor întrebări născute dintr-un ieri în strigătul viitorului scurs prezentul e nicăieri devenit mult prea scurt clipă o aștept a venit a trecut timpul e un fals
PREOBRAJENII ALE TIMPULUI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preobrajenii_ale_timpului_gheorghe_serbanescu_1347327732.html [Corola-blog/BlogPost/343729_a_345058]
-
pune o piedică la bicicletă, dar rotile alea mountain-bike îmi taie din elan.Numai că cineva de acolo de sus îmi citește gândurile și biciclistul ,neobservând că celălalt a pus o frână bruscă ,intră în el ,rostogolindu-se amândoi în urlete cumplite. - Asa îți trebuie, să mai faci mișto de cotonogi ca mine,spune bărbatul în baston,asezându-se cu greutate.Dumnezeu i-a dat ce-a meritat ,îmi dă în continuare explicații asupra faptului cel proaspăt consumat. Crezi că Dzeu nu
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1474789490.html [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
de împărați așezat la intrarea în lumina negrul pus pe fulgul din copaci când fulgera zeus întreaga să mânie să se ascundă împânzind liniștea cu neaerul sau nici despre zgomot nu credeam că pot să mi-l închipui atât de urlet încât să nu aud nimic nici despre mine nici despre noi nici depre unu că poate fi atât de imens încât să nu existe Referință Bibliografica: Nu credeam / George Adrian Popescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 909, Anul III
NU CREDEAM de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Nu_credeam_george_adrian_popescu_1372303670.html [Corola-blog/BlogPost/351941_a_353270]
-
de-a fi îndrumat pașii proaspătului biped pe terenul virgin al artei. Putem oare să ne închipuim ritualurile omului primitiv (ceva foarte asemănător cu cele ale șamanilor și ale magilor africani ori polinezieni), lipsite de aspectul decorativ al țopăielilor și urletelor, ce se vroiau dans și muzică? Căci, în mod sigur homo ludens l-a precedat și apoi a coexistat cu homo sapiens... „Dar”, se poate obiecta, „de ce să ne oprim la neîndemânatecul om primitiv, când păsările, de exemplu, se zbenguie
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
căci erau și alte angrenaje ale țițeiului depozitate în vas. Până la urmă au agățat niște lanțuri de mafii și le-au tras afară, insă erau niște sunete îngrozitoare de făceau toate fierataniile niște sunete uimitoare; n-am auzit niciodată așa urlete ale fiarelor. Pe când încă nu plecaserăm din port, căci reparăm rampă, se auzise că un tir (ce a fost pe navă noastră) a călcat pe o mină și a sărit în aer cu tot cu a sa încărcătură tehnică; în acea explozie
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1470138753.html [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
prin pădure, spre a controla locurile de adăpost și hrană pentru căprioare și mistreți, am zărit pe colnic, un căprior sfâșiat de lupi. M-am apropiat de trupul fără viață, l-am privit îndelung cu milă, apoi, am auzit un urlet prelung și mi-am spus: Lupul!" Din acea clipă, am hotărât să vânez lupul care sfârtecase multe căprioare în iarna aceea, mai multe decât în iernile trecute. Ioane, mai ții minte? Amândoi am pus la cale strategia acelei vânători. Împreună
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
trezit când ai început a sufla în oala aceea. Doamne, înghețasem de spaimă. Nu te mai recunoșteam...parcă erai de pe alt tărâm. - De ce spui asta, Ioane? - Păi...am înghețat de frică la auzul acelor sunete neobișnuite. Erau plânsete, vaiere înfiorătoare, urlete, chelălăit sumbru...Țineai oala la gură și nu te mai opreai. Am strigat să încetezi, dar nu m-ai auzit. Chipul îți era transfigurat, iar ochii îți luceau sălbatic...Erai de nerecunoscut, unchiule. N-am povestit nimănui până acum, nici
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
sufletul la gură, ai făcut o mică pauză, apoi ai început dialogul cu sălbăticiunea. În clipa aceea mi-am dat seama ce faci, eram încă lucid. Oala scotea sunete neomenești, chemări de dincolo de fire...De pe un colnic mai îndepărtat, un urlet îți răspundea la chemare. Pricepeam că este un dialog între vânător și sălbăticiune, ceva dureros și...totuși dulce. Hmm, în clipa aceea am zărit un lup care ne privea cu ochi sticloși. Jur că era căpetenia, Lupul Sur. Amirosind carnea
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
patimi grele, Iar sufletul topit se scurge-ncet din mine, Atunci din leșinul prelung să cad aș vrea, Fără regrete-n moarte împinsă de suspine. În răcnet surd și mut vreau să-mi jelesc durerea Și-n hohote și-n urlete să pot s-o strig aș vrea, Din mine ea să iasă găsească-și altă cale, Mă lase doar o zi să pot să uit de ea. Referință Bibliografică: DUREREA MEA / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164
DUREREA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1480750271.html [Corola-blog/BlogPost/382433_a_383762]
-
În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau și o luară la vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura nopții și urletele sinistre ale duhurilor rele îi înspăimântară, iar îngerii păzitori, îngroziți de hazardul îndrăcit al principelui, părăsiră sufletele din trupurile oștenilor, ridicându-se disperate la cer, implorând îndurare puterii Divine să-i salveze pe tinerii nevinovați. Alergau nebunește de ceva vreme
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
feciorul său cel mare și ceata de oșteni. Se împotmolesc în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăcesc șerpi care-i trag spre fundul iazului. Se afundă până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază, căci dracii dănțuiesc veseli pe capetele lor. Pe rând se îneacă până la ultimul oștean în chinurile cele mai groaznice sub chiotele, dansul și dezmățul diavolilor. (Fragment din romanul COMOARA BLESTEMATĂ) Referință Bibliografică: Sub semnul blestemului
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
și am strigat în hoardele liniștii care va e vouă vlăstar de incest, și tot eu, strigătul, tril al tăcerii, pot întoarce lumea din adaosul ploii, întunecat. gândul, spectator mut, nevăzut interlocutor, îi șoptește din dosul urechii: taci, strigăt, taci urlet, taci vânt. pe prispa existențialității mișună mult prea multe risipe ca cineva să te asculte, plângând. taci! Referință Bibliografică: Strigat / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Adrian_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
pentru a ajunge, la șapte, în Craiova. Povara inimilor le îngreuna mersul, până și vremea le plângea durerea din suflete. Cu greu, la șapte fără un sfert, au deschis poarta din uluce, ale cărei balamale scoaseră un scârțâit ca un urlet de jale, ce o făcu pe Floarea să izbucnească în plâns. Se așeză pe prispa casei și eliberă tumultul ce-i chinuia sufletul, scuturându-și hainele ude de la ploaie. Nicolae, controlâdu-și durerea, încerca să o liniștească. Lena și Vasile le-
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ZBUCIUMUL MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ZBUCIUMUL MARII Azi marea-ai liniștită, Dar ce ascunde oare Căci din lăuntru-i urcă Un urlet până-n zare. Zâmbește cu durere Cu chin și suferință, Și liniștea-i ascunde Tristețe și căință. E plină de suspine Ce gem fără odihnă Din suflete-nghițite De mare și n-au tihnă. Se-aud de prin adâncuri Reci șoapte ce
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467218443.html [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
pentru buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422173144.html [Corola-blog/BlogPost/377053_a_378382]
-
că au fost păcăliți ... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel tânăr“ și nu-l predă, va fi împușcat. L-au dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
primi pe mail din varii motive, vă rog frumos să mă înțelegeți, e la fel de miercuri pentru mine, așa cum e și pentru dumneavoastră. Aici e camera de gardă, nu ținem rezultatele analizelor, încercați la subsol, la laborator. În mine crește un urlet uriaș, țâșnește fără să-l pot opri, dar înghit în sec, mă adun, nu pot să-i dau drumul aici, în spital, mulțumesc!, închid ușa după mine și rămân derutată pe hol. O sun pe mama mea sa-i spun
Am intrat în spital ca un om sănătos, am ieșit neom by https://republica.ro/am-intrat-in-spital-ca-un-om-sanatos-am-iesit-neom-cum-am-cautat-3-ore-analizele-domnului-dumitru [Corola-blog/BlogPost/338264_a_339593]
-
-mi, jalnic actor, din nou se visează că-i Nero și-mi dă foc din interior. Și-n timp ce-s o torță de stele în sânge, în ochi și în trup, iar sufletu-n venele mele se zbate cu urlet de lup, din dor mă trudesc să mă rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1452799713.html [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]
-
odată din pribegie. O bună bucată de timp totul a rămas pustiu. În curte nu mai era nici o mișcare. Lady nu mai alerga și nu mai lătra. Stătea culcată lângă scăunelul gol. Doar scâncetele ca de copil și câte-un urlet prelung ca un bocet ce sfâșia din când în când tăcerea nopții dădeau de știre că mai trăiește. Se mai înviora când trecea prietena bătrânei aducând câte ceva de mâncare și împrospătând apa din castron, ca după aceea să își reia
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
uscată a Ideii prin care se prelinge complotul de dinaintea zicerii. Am mucegăit pe tăcerea tâmplei cu suspin de rugăciune și mi-am subțiat metafizicul în ridul senzației. Compasiunea lucrurilor mi-a știrbit marginea ca pe-o vitalitate a întâmplării supusă urletului devenirii ... Libertatea din oase tușește romanul materiei orgolioase în gângurit ca un EU absurd devenit capriciu. Mă presimt, mă foșnesc, mă constat o biografie prinsă de mână de genunchii cu care te sprijini de copacul din tine. Îmi gust postul
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_la_marginea_lumii_iii_george_baciu_1340650468.html [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]