854,066 matches
-
din The Observer), fragmente de jurnal, mărturisiri despre unele dintre piesele proprii (Cîntăreața cheală, Scaunele, Jacques, Amedeu sau Cum să te de descotorosești, Rinocerii), portrete ale lui Caragiale, Brâncuși, Schneider. Textele datează de la începutul anilor '50 pînă la începutul deceniului următor și, în ciuda caracterului lor fragmentar, sînt străbătute de obsesii constante care le dau cel puțin aparența de unitate. Ionescu cel din Nu e încă de regăsit în paginile Notelor..., revoltîndu-se de data asta împotriva inconstanței criticilor (sau a lipsei lor
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
moment și un loc nu foarte propice libertății în felul în care o înțelegea Ionescu. Note și contranote e o carte extrem de interesantă nu doar pentru exegeții dramaturgului, dar și pentru dezbaterea de idei din Europa occidentală a perioadei imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Eugen Ionescu e un înotător împotriva curentului, care curent e stîngist, populist, sociologizant, ideologizat. Autorul lui Macbett nu numai că refuză să scrie așa cum i se recomandă și să creadă că teatrul e făcut
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
respins pentru că era plicticos, lipsit de valoare literară și artistică. Și n-am publicat pe nimeni pe bază de "disidență" când valoarea bătea spre zero. Cât privește tinerii... Timpul curge vâjâind pe lângă mine, mă simt ca și cum m-aș transforma în următoarele clipe într-un schelet îmbrăcat în pulbere, sentimentul Philip K. Dick... Cu câteva secunde în urmă veneau să dea examen pentru angajare Saviana Stănescu, Costică Brădățan, Sorin Băiașu, Cristina Modreanu, Diana Popescu, Florena Dobrescu, Gheorghiță Ion... Cu câteva secunde în
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
dispersat și de subiectiv al epocii și al exemplelor de "scriitură a eului"). Dacă primul capitol reia concluziile mai sus amintitului volum despre modernitatea vieneză și crizele identității (autorul prelungind, deja, acești doi termeni printr-un al treilea, jurnalul intim), următorul capitol preia această expunere de principii într-un mod întrucâtva neașteptat (dar, precum se va vedea, în acord cu tonul și cu anecdotica volumului), introducând cititorul într-o teorie a reticențelor față de jurnal: Goethe, Kafka, Deleuze, Barthes, Genette - sunt doar
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
istoric e felul în care el a ajuns la un statut de vedetă academică. Un statut pe care opera sa de până acum nu-l motivează deloc. Refăcând, din articolele de presă, traseul biografic al lui Kurt Treptow, am obține următoarea fișă de dicționar: un tânăr american, fascinat de istoria României, sosește în această țară, după ce, în prealabil, făcuse studii doctorale cu Keith Hitchins - acesta, într-adevăr, un remarcabil istoric, ale cărui cărți au și fost traduse în românește. Tânărul își
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
vileag registrul în care este scris romanul Balamucul, dragostea mea...: (tragi)comicul absurd. S-ar putea spune și că trăsătura definitorie a acestei scrieri este fără îndoială sarcasmul. Pentru a-și pune și mai mult în evidență intenția, autorul face următoarea precizare superfluă: Orice asemănare cu realitatea economiei de piață din România, este pur și simplu aiurea. Scrierea acestei cărți are la bază exclusiv realități din lumea bună a occidentului..., semnat Haralampy Vreischte, muncitor sezonier. Și totuși... acțiunea din roman se
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
iluzia că Floriana Flower e lângă mine... Eram hotărât să pun flaconul Într-un mic colet și să i-l expediez pe adresa redacției. Poate, În felul acesta, s-ar fi interesat cine e nebunul care... Numai că, În dimineața următoare, În vreme ce mă rădeam, ascultând, concomitent, un buletin de știri pe «France-Inter», mi-a izbit auzul vestea că un grup de ziariști francezi, Între care și Floriana Flower, dispăruse fără urmă, undeva, În Tibet, sub o avalanșă... M-am Întors În
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
teorii privind "psihologia maselor", îmi imaginam că nu va trece mult până când frumosul meu exemplu va fi preluat de celelalte scări și că vom face respirabilă atmosfera din întreaga comunitate. Consecința? Mai întâi, cineva mi-a lăsat în cutia poștală următorul bilet: "Ce faci, domnu? îngrădești trecerea? " Pui cătușe florilor"? Ce-i aici, Aușvițu?" Am decodat atât aluzia culturală cât și îndemnul s-o las mai moale cu protejarea spațiului. într-adevăr, impulsul meu ecologic îi obliga pe vecini să ocolească
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
înțeles, ca și Cronicarul, că Gică Popescu se referea la meciul Dinamo-Rapid, despre care majoritatea comentatorilor consideră că a fost aranjat. Cronicarul se ambalează elogiindu-l pe fostul căpitan al echipei naționale. Ce om de caracter! Ce conștiință!! În ziua următoare ce citim în Evenimentul zilei, tot pe prima pagină, dar cu litere de zece ori mai mici: "Baciul susține că, atunci cînd a spus "mi-e milă" se referea la presă. Și nouă, dar nu de presă! Pe urmele Agenției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
în contextul fenomenului globalizării, cultura popoarelor mici și mari se află în pericol. Dar să fim optimiști, vorba lui Will Roberts...Istoria are un curs paradoxal. Lumea construită cu migală și sacrificiu de o generație este întotdeauna desființată de generațiile următoare. Orice ideal devine caduc în timp. S-ar putea ca lumea viitorului să aibă alte principii și alte legi. Poate, după căderea actualei civilizații și a imperiului mass-media, dominat de limba engleză, omenirea va cunoaște un nou Ev mediu (mediatic
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
parte a frazei are rolul de a reduce salvator motivele la unul insignifiant, care nu intra în discuție. Dar e evident că autoarea se eschivează mai ales atunci când vorbește despre faptul că "o carte își are momentul ei, acela imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă sens", și dă exemplul Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
Dvorak în compania a aproape zece colective simfonice din țară; a prezentat de asemenea un program special de recital, dedicat lui Niccolo Paganini, atât la București cât și, de asemenea, la Reims; în fine, va susține recitaluri camerale, în săptămânile următoare, la Bruxelles și la Paris. Alexandru Tomescu a primit distincțiile supreme în peste treizeci de competiții violonistice internaționale, inclusiv în cadrul Concursului "George Enescu" de la București; a fost distins cu Premiul "Yehudi Menuhin" în cadrul marelui Concurs Internațional "Jacques Thibaud" de la Paris
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
ajung nici 35! D.Av. Condiția ta..., condiția creatorului, a artistului în zilele noastre? Condiția muzicianului performer? Al.T. Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau XIX, când te suiai în caleașcă, când călătoreai zece zile până la următorul loc al concertului. D.Av. Circuli mult pe diferite continente. Care este percepția publicului, ce cere acesta, ce cer impresarii în Orientul îndepărtat, în Japonia, în Coreea, față de Europa, față de continentul nord-american sau față de America de Sud, la Paris față de București, spre exemplu
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
exprimă în mod pregnant una din principalele trăsături ale concepției șburghezeț despre lume - inumanitatea, tendința de a transforma oamenii șmunciiț într-o anexă a mașinii, într-o unealtă de producție și o unealtă de război. Totodată cibernetica se caracterizează prin următoarea utopie (imperialistă): înlocuirea omului viu, care gândește... printr-o mașină...". Așadar, până nu demult aș fi putut miza orice sumă pe valoarea argumentației negatoare a deja celebrei definiții. În urma unei analize profunde am decis că instabilitatea emoțional-perceptivă se datora unor
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
ediția americană și în cea engleză din anii 1973 și 1974 purtând titlul The Eating of the gods, în cea franceză Manger les Dieux). În prefața ediției poloneze din 1986 a acestei din urmă cărți, Jan Kott explică în felul următor interesul lui pentru tragedia greacă: "Despre tragedia greacă am început să scriu după Shakespeare, contemporanul nostru. Contemporaneitatea pe care am descoperit-o în Shakespeare reprezintă propria mea experiență: politică și teatrală. În tragedia greacă am căutat de asemenea contemporaneitatea, altminteri
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
de observații și de definiții ale genului, una mai frumoasă decît alta. Radu Petrescu era convins că �orice operă se înscrie în textul unui jurnal ideal", care, ca și romanul, �este o machetă a universului". Aș reformula definiția în felul următor: jurnalul lui Radu Petrescu este o machetă a existenței proprii. Dar asta înseamnă, dacă ne gîndim bine, că jurnalul precede existenței pe care o consemnează: metaforic vorbind, autorul Părului Berenicei credea, probabil, că viața omului este dinainte scrisă. O machetă
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
câștiga suficient ca să plătească abonamentul la tramvai ori să-i cumpere odraslei nu un pahar cu lapte, ci unul de suc natural, dacă asta îi place copilului, puterea își perpetuează funcția de dădacă, sporind iresponsabilitatea - oricum îngrijorătoare - a românului. Pasul următor ar fi internarea copiilor în cămine speciale, că tot nu curge acasă apa caldă iar caloriferele sunt demult obiecte de muzeu. Peste tot în lume se încearcă limitarea rolului statului, numai la noi el devine din ce în ce mai paranoic. De ce? Pentru că în
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
E. Lovinescu și a emulilor mai tineri ai acestuia: Perpessicius, Vladimir Streinu (prietenul de-o viață al autorului Vieții lui I. L. Caragiale), Pompiliu Constantinescu și, evident, mirificul G. Călinescu. Îi leagă un aer de familie. Cu toții ar fi putut contrasemna următoarea opinie a patronului Sburătorului: "Critica modernă nu este o disecție de cadavre, fără relații cu viața, nu e o scolastică uscată și o complilație de texte, ci este străbătută și de un spirit creator însuflețind viața cărților în raporturile lor
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Ioana Pârvulescu Vă propun următorul experiment: lansați, într-un cerc de prieteni, o părere sau o idee nouă, cu adevărat nouă, nu dintre acelea care plutesc în aerul timpului. Cu cît e mai șocantă ideea, cu atît mai rapid vă va reuși experiența. Nuanțele trebuie
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
totul, cu rememorarea căreia s-au încheiat, într-un hohot de rîs, multe seri petrecute, cîndva, împreună? - Spectacolul se numea Nastratin Hogea. Eram la curtea vizirului mai mulți demnitari și colegul nostru, Gelu Birău, mai marele oștilor, avea de spus următoarea replică: "În loc de halate țesute cu fir de argint, vom purta halate de mitocani." Într-o seară, a ieșit așa: În hoc de macate țucute ma fir..." și aici, pentru că-i mai lipseau cîteva picioare, a adăugat, ca să-și termine replica
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
au trădat și pe Dumnezeu și pe aproapele lor turnîndu-l la Securitate, să-și bată joc în continuare și de cele sfinte și de cele lumești. Popii cu epoleți se recunosc și azi. De pildă: în postul Paștelui asist la următoarea scenă în dreptul Bisericii Crețulescu. Un popă în uniformă strigă după cineva, cu chei de mașină în mînă: �Domnu', domnu', domnu', trageți mașina mai încolo, să mi-o scot și eu!" Popa arăta spre o Dacie care îl împiedica să iasă
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
un canal. Pun lumînarea cît mai departe de ei. În lumina lumînării, sînt amîndoi la fel de stingheriți, apoi la fel de îndrăzneți; rămîn goi-goluți, plăcerea e subită, dorința renaște aproape imediat. După plecarea lui, dorința tinerei femei e tot mai vie. În zilele următoare, cînd se revăd, ea îndrăznește tot ce sufletul ei visează în somn. Cînd nu-l vede, cînd rămîne singură, dorința o face să pălească. Spune că sînii o dor. Îi spune că acum floarea îi e mereu deschisă, înmiresmată, înrourată
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ea are un caracter privilegiat. E o lacună elocventă. După ce își amintește că a dezbătut chestiunbea cu I. Negoițescu, care "era foarte chinuit de această problemă" ce i se părea "o adevărată rană deschisă" sau "un act de autocondamnare", oferă următoarea explicație: "Recunosc (...) că e ceva foarte serios. Evident, ține de imaginarul colectiv al societății. O lume care se vede dominată de prezențe externe, care nu are încredere în sine, care nu se gîndește prea mult la un viitor auto-construit real
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
soi de carantină înainte de a intra în universul dormitorului nostru. I-am injectat în orificiile de abia vizibile terpentină, acest vaccin infailibil împotriva rămășițelor vremii. Noaptea, Dulapul mutat într-un loc nou, gemea scârțâind. Se lamentau carii muribunzi. În zilele următoare am făcut ordine în vechiul-noul nostru apartament. Într-o scobitură a podelei am găsit o furculiță având gravată pe mâner o svastică. Dindărătul boazeriei ieșeau resturile unui ziar, de fapt putea fi deslușit un singur cuvânt: "proletari". R. deschidea larg
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]