171 matches
-
veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza și unul cu scripca. Ehei, da ce cîntare cîntau, săracii! Ieșea și conu Gheorghieș să vadă. O scotea și pe oloaga aceea, pe Harieta, că-i era și ei drag să prăvească. Conașu Mihai sta mai deoparte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iar pe Manuel, il caro, Văd că mi-l numesc Costică. Dară cum c-a imitat-o Neci n-o spune, neci n-o scrie, Ci pe mine mă silește Să recit la versuri rele Care sună ca drimbala A ursarilor gitani. A. - De-a făcut asta Negruzzi Cu Madona lui Moretto, Atunci ești nenorocită Dona Diana, Dona Diana! {EminescuOpIV 480} 17. DIN OCEAN DE VISE... (cca 1870) Din ocean de vise ferice strălucitoare Ai apărut în viața-mi femee răpitoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
notat faptul că fiecare sat component al comunei întrunește caracteristicile tradiționale participând la desfășurarea acestor parade prin cetele proprii de căiuți, urși, capre etc. Cetele de urși sunt formate din grupuri de 3 până la 6 personaje, în frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confecționat dintr-un material în care roșul este culoarea predominantă. Tinerii cei mai vânjoși care îmbracă aceste măști, au ocazia de a-și etala forța și iscusința, caractere întâlnite la urs, ridicând ursarul pe bâte și purtat
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confecționat dintr-un material în care roșul este culoarea predominantă. Tinerii cei mai vânjoși care îmbracă aceste măști, au ocazia de a-și etala forța și iscusința, caractere întâlnite la urs, ridicând ursarul pe bâte și purtat pe umerii acestora, își fac loc prin mulțimea adunată la această desfășurare de parade mascate ce au loc în ultima zi a anului în centrul satul Bănești, intrând în spațiul special amenajat, scena derulării acestor tradiții
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
își fac loc prin mulțimea adunată la această desfășurare de parade mascate ce au loc în ultima zi a anului în centrul satul Bănești, intrând în spațiul special amenajat, scena derulării acestor tradiții, în acompaniamentul tobei și strigătelor produse de către ursar. Jocul urșilor este imprimat după un ritual vechi, în care se mimează moartea ursului apoi reînvierea lui, rotirea acestora în cerc și ridicarea pe toiag Îbâtăă, făcând parcă aluzie la depășirea iernii acestui animal prin hibernare și venirea primăverii, simbol
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
serviciilor sociale de a se adapta nevoilor lor speciale, de inegalitatea accesului la servicii de protecție socială, de lipsa oportunităților de muncă etc. O parte a țiganilor fără nici o sursă de venit trăiește în condiții mizere. Dacă meseriile lor tradiționale (ursari, fierari, cazangii, lingurari etc.) nu sunt căutate în economia actuală, mulți apți de muncă trăiesc pe seama celor puțini care lucrează, a copiilor care primesc alocație, a bătrânilor care au pensii... Mulți așteaptă "venitul minim garantat" sau se "descurcă"... Numărul mare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reprezintă un exercițiu periculos care, și el, duce la numeroase accidente. Această viață aspră și destul de lipsită de ocupații este întreruptă de evenimente domestice și de întîlniri prietenești, cu ocazia nunților, turnirurilor etc., care sînt prilej de petreceri nesfîrșite. Uneori, ursari sau jongleri îi distrează cu arta lor pe locuitorii castelului. Alteori, trubaduri (sau truveri în nordul Loirei) vin să povestească aventurile cavalerilor generoși, curajoși, credincioși, puțin preocupați de averea și viața lor, de vreme ce sînt în primul rînd fideli seniorului lor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Vasile Burtea). Unele neamuri, cum sunt netoții sau ciurarii, au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care Încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%). Drapelul oficial al rromilor a fost propus și aprobat În 1971 la primul Congres Mondial al Rromilor de la Londra. Roata cu spițe chakra (figura nr. 3) este simbolul internațional
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
paie (chirpici) sau, chiar au trecut la construirea de case din argile superioare, nisipoase, uscate În cuptoare termice (cărămidă arsă). Comunitățile de cărămidari erau seminomade, iar unele dintre ele au supraviețuit până În perioada contemporană. Un specific deosebit Îl aveau neamul ursarilor care duceau o viață nomadă și Își câștigau existența În principal dând spectacole cu urși dresați de ei. Pe lângă această ocupație de bază ei mai confecționau ciururi și diverse obiecte mărunte din fier (cuie, topoare, broaște etc) sau se Îndeletniceau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se ocupau cu prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria și lăcătușeria. Proveniți În parte din căldărari, aceștia confecționau unelte din fier, legau căruțe În fier și potcoveau caii. Cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor este considerată a fi prelucrarea metalelor;ursari /zavragii- rromi veniți din Peninsula Balcanică, care pe vremuri erau nomazi și se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin ”reconversie” profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul În unelte mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. - xoraxané/xoraxaj (horahai) - rromi musulmani, spoitori, vorbitori de limbă turcă cu unele elemente bulgărești, profund influențați de cultura și tradițiile turcești care sunt așezați mai ales În Dobrogea; - lovari - rromi unguri așezați mai ales În Transilvania și Banat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
alte meserii mai nou apărute care să le asigure un nivel de trai; - cărămidari / cărămizari - rromi care tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici), proveniți -mai ales după secolul al XIX-lea- În marea lor majoritate din lingurari, ursari, vătrași sau rudari; - argintari - rromi care În mod tradițional se ocupă cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
acumulat terenuri agricole s-au apucat de agricultură cu rezultate bune economice, cum ar fi cei din zona orașului Tg. Frumos care au ”Învățat” tehnologia agricolă de la minoritarii lipoveni. 5.4. Lăutarii sau muzicanții. Lăutarii sunt un neam desprins din ursari și vătrași pe la mijlocul secolului al XX-lea. Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători și erau agricultori ocazionali, cu ziua. La oraș, erau mai specializați și trăiau mai ușor, fiind solicitați la restaurante sau mondenități diferite. Unii dintre cei mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Începe cu Barbu Lăutaru și continuă, În funcție de perioadele În care au trăit aceștia cu: Cristache Ciolac, Fănică Luca, Petrea Crețu Solcan din Brăila, Maria Lătărețu, Ion Voicu, lăutarii din Clejani, Grigoraș Dinicu, Fărâmiță Lambru sau Ion Onoriu ș.f.m.a. Ursarii sunt În general oameni blajini, pașnici, prietenoși și cooperanți. Iubesc muzica și dansul. Conviețuiesc În relații foarte bune cu celelalte etnii. Muzicanții alcătuiesc, după cum spunea un coleg căldărar, „Aristocrația rromilor”, nu sunt bogați, dar prin comportament și grad de civilizație
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor ardeleni, numită ”ungaro-țigănească sau ungaro-vlahă” de sorginte rromani, demonstrează capacitatea de adaptare și perenitate a acestui neam, socotit ca fiind ateritorialfără patrie și obârșie etnică. 5. 12. Ursarii se ocupau cu dresarea urșilor și prezentarea unor spectacole itinerante. Strămoșii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. Pe lângă spectacolul lor clasic cu ursul În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de circ. În Evul Mediu, colindau satele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
etc. Pe lângă spectacolul lor clasic cu ursul În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de circ. În Evul Mediu, colindau satele și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de circ. În Evul Mediu, colindau satele și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria rromilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria rromilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu multe secole În urmă. Majoritatea acestora și-au desfășurat activitatea În vetrele localităților, pe lângă curțile boierești sau pe lângă mănăstiri sau la curțile domnești; de aceea li se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de aceea li se mai spune și rromi vătrași. Mai existau și alte grupări de rromi vătrași, dar la unii gradul de asimilare fiind foarte avansat, au uitat chiar și să vorbească limba rromani, aceștia fiind așa zișii „kaśtalé”. Între ursari și „kaśtalé” există diferențe relativ mari referitoare la păstrarea tradițiilor, culturii și istoriei civilizației rrome. De altfel și Între ursari și alte categorii de rromi, cum ar fi de exemplu căldărarii, există deosebiri destul de evidente În ceea ce priveste conservarea tradițiilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
gradul de asimilare fiind foarte avansat, au uitat chiar și să vorbească limba rromani, aceștia fiind așa zișii „kaśtalé”. Între ursari și „kaśtalé” există diferențe relativ mari referitoare la păstrarea tradițiilor, culturii și istoriei civilizației rrome. De altfel și Între ursari și alte categorii de rromi, cum ar fi de exemplu căldărarii, există deosebiri destul de evidente În ceea ce priveste conservarea tradițiilor, obiceiurilor, folclorului etc. (la căldărari aceste valențe s-au păstrat relativ mai bine deoarece ei au trăit până În anii șaptezeci-optzeci
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de exemplu căldărarii, există deosebiri destul de evidente În ceea ce priveste conservarea tradițiilor, obiceiurilor, folclorului etc. (la căldărari aceste valențe s-au păstrat relativ mai bine deoarece ei au trăit până În anii șaptezeci-optzeci În sistem nesedentarizat și „Închis În cadrul castei”). Rromi ursari, având contact direct cu populația majoritară, nerromă, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiții, elemente de cultură și educație proprii etniei rrome, asimilând o serie de elemente de civilizație, tradiții culturale, obiceiuri caracteristice populației nerrome lângă care și-au dus existența
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de cultură și educație proprii etniei rrome, asimilând o serie de elemente de civilizație, tradiții culturale, obiceiuri caracteristice populației nerrome lângă care și-au dus existența (aculturație). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
obiceiuri caracteristice populației nerrome lângă care și-au dus existența (aculturație). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dus existența (aculturație). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lasă În voia lui Dumnezeu. La ce vedem În jur, voia lui le e potrivnică (deocamdată- n.a.) (Andreea Tudorica, Vladimir Ioan pe http://www.jurnalul.ro/descoperirea-romaniei-06/tuciuriletuciurii-made-in-policiori-18442.htm) VI. ARGILELE ȘI CĂRĂMIDĂRITUL 1. Cărămidari / cărămizari erau rromii proveniți din ursari, vătrași și rudari, care În mod tradițional se ocupă de confecționarea cărămizilor din lut, nearse, care se numesc diferit: - chirpici, În Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia;văioage, În Banat și Transilvania. Cărămidarii călătoreau de primăvară până toamna, pe distanțe mari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]