140 matches
-
sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai În a opta. Identificarea mai multor tipuri de narațiuni În care apar ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței de argint . Ursitoarele vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul În lume . Boierul aude cum cea dintâi ursitoare Îi menește copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul În lume . Boierul aude cum cea dintâi ursitoare Îi menește copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul Încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează În narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur Într-Însa cazul unui boier care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul Încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează În narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur Într-Însa cazul unui boier care, În drum spre târg, Înnoptează Într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un Înger
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc În ceasul rău și cărora le merge rău toată viața. Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o Întâmplare. Desemnarea unor ceasuri sau zile faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri. Spusele ursitoarelor sunt consemnate Într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La șase luni Începe să vorbească. Venea oameni grei, dân alte țări, și povestea el acolo cum să Întâmplă și ce are să facă și le
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reușit. Ce-o fi, aia o fi, Își spune băiatul și reușește să-și schimbe soarta, supraviețuind acestei Încercări. O soluție trans-rațională este găsită Într-o narațiune unde se arată că e posibil ca cineva să intervină, forțându-le pe ursitoare să facă cum vrea el. Trecu o zi, trecu două, trei ... La trei zâle se fac urătorile, să pune ursătorile. Îl pune șî ea lângă mă-sa. Ce să stea copilu? Copilu s-a născut cu o cu o cărticică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sara Amărât îi toată vara Cui cântă dimineața Amărât în toată viața Nu mai bate doamne lumea Cum bate vântul pădurea Pe pădure-o bate vântul Iar pe om îl bate gândul Cucul și privighetoarea Mi-au fost mie ursitoarea Ursitoarea mi-a fost bună Dar mintea mi-a fost nebună N-am ascultat de părinți Nici de oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pic mai ușoară de povara lor. În schimb, remușcările mă apasă în continuare. Nici dacă s-ar schimba întregul Univers invers, nici dacă luna ar topi soarele, nu aș scăpa de mizeria păcatelor mele. Dacă ar fi să cred în ursitoare, aș spune că, la al meu botez, mi-au adus în dar durerea și am trăit cu ea tot timpul. Unde am fost eu a fost și ea. A făcut parte din mine și am iubit-o. Pe mama mea
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale munților, ale nopții, ale văzduhului), de metamorfozări (pricolici, strigoi ș.a.) și de alte apariții miraculoase. L. religioasă grupează vechile istorisiri legate de personajele biblice, de sărbătorile creștine, de practicile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
15. Theon anankeion (Qeon anagkaon = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă. Ea se manifestă în lume, în mod concret, numai prin cele trei fiice ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în basmele românești denumirea „cele trei urzitoare” (sau „ursitoare”, cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce firul vieții”, când sinuos, când drept, dar mereu întors spre Atropos, cea care „taie firul vieții”. Moirele sunt „părți” ale aceluiași demers
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
când mă spălam și Îmbrăcam, de răsuna mahalaua; har fără păreche al Ursitoarelor mele ocrotitoare Încă din leagăn, și pe care l-am pierdut mai târziu, În mijlocul oamenilor. Dragă Nicușor, de când În armată tu te-ai Înrolat, sunt ca disperată... ...URSITOARE CARE NU CRED SĂ FI AVUT VREUN CUVÂNT În Întâmplarea că mi-am petrecut aproape doi ani din viață În Bacău, orașul a cărui față nu reușise s-o schimbe prea mult forfota militarilor și a refugiaților și nici să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mistice sau de voluptatea ieșirii din timp pentru a descoperi și a ne explica comunicarea cu natura. Doar sensibilitatea noastră trebuie să concorde cu sensibilitatea firului de iarbă, a florii, a copacului. Să nu așteptăm a fi blestemați de vreo ursitoare prescrisă de destinul implacabil pentru a simți și a vedea lucruri din jurul nostru pe care alții oricum nu le intuiesc și nu le resimt. 91 În așteptarea intrării în circuitul cosmic, ca și omul, copacul se adapă din izvorul sevelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
zmeii din basme, ci par a fi oameni obișnuiți, dar care ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru a le arăta răutatea).Și peste aceste sugestii ale realului, autorul aruncă valul mitului: bătrâna cerșetoare este o ursitoare ăcare îi va "țese" destinul lui Harap Alb), fiul de crai este un Ulysse, iar pădurea în care îl întâlnește pe Spân este un veritabil labirint.Rezultă că: realitatea lui Creangă este veridică, dar autorul o înfrumusețează, aruncând peste ea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
iunie, iar în actele oficiale sunt înregistrat ca născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut „ursitoarele”, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bine înțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru „ostenitoare”, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bine înțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru „ostenitoare”, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această masă, „ursitoarele” au prezis că pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oameni- pentru că s-a născut miercuri, în zi de post, dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oameni- pentru că s-a născut miercuri, în zi de post, dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu acest prilej, ca ursitoare, bunica m-a luat în brațe, m-a închinat la icoană și m-a menit: „capul pe potcap, dar mâna pe ciomag”. Nu știu dacă bunica da crezare acestei „ursiri”, acestei meniri, pe care mi-a poveastit- o mămica de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
devin o trăsătură a politicii de stat, parte integrantă a strategiei revoluționare, o componentă prețioasă a transformării sociale concrete ce vizează edificarea comunismului în România.“ MUREȘEAN Mircea, regizor și scenarist „Născându-se, noua artă cinematografică și-a găsit leagăn și ursitoare în evenimente politice cum nu se întâlnesc multe într-o istorie chiar milenară, a unei țări. Revoluția socialistă nu putea să nu și aștearnă pecetea pe film, iar filmul nu putea - cu imensele posibilități de care dispune - să nu se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
povară; prestanță; prezentare; prieten; prietenie; pronume; pseudonim; rar; Răzvan; a recunoaște; renumit; rețetă; rezonanță; Robert; rostit; Roxana; rude; Săndel; scurt; semnături; semnificație; Sergiu; de sfînt; Sibel; Sorin; speranță; spiriduș; straniu; strigăt; substantiv; Ștefan; tare; tata; titlu; tradiție; tu; Tudor; umor; ursitoare; valoare; valoros; Vasea; verde; Veronica; vestit; vînt; vîrstă; vrea; zicală; Zora (1); 784/270/69/201/0 nuntă: petrecere (70); veselie (70); mireasă (64); fericire (48); bucurie (43); distracție (29); sărbătoare (24); alb (22); cununie (22); căsătorie (19); mare (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sunt inodore. Iar oamenii par să sufere toți de anosmie. Imaginea majoritară este aceea a unei femei frumoase, seducătoare, purtând bijuterii (la care renunță!). Din când în când este însoțită 32, dar cel mai adesea ne fixează cu privirea, sigură ursitoare capabilă să ne promită plăceri (olfactive, senzuale, erotice, estetice)33. Fabricanții de parfumuri suferă de un handicap: trebuie să convingă publicul să le cumpere produsele punând în joc alte simțuri, văzul și auzul și nu olfacția. Se poate cumpăra un
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
mine în cel drept drept în inimă pumnii ei se potrivesc așa cum ar scrie în instrucțiunile de asamblare în spațiul până acum numai croncănituri unde aruncam c-o ușurință mincinoasă ceea ce nici măcar nu-ncepuse de-acolo iese de după perdea mezina ursitoare toată-mpăienjenită cu nelipsitul cadou din ghinioane dezamorsate și mai nimic pe drumul care-aduce ne trezim într-un berlin la pământ sub degetele noastre-amestecate în afacerile micilor fusuri dă colțul ierbii (ea e iarba și descoperă cel de-al cincilea anotimp
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
că stă smirnă și mă urmărește). îl mint frumos, iar el se preface că mă crede. - De fapt, de ce ai venit tocmai la mine? - De ce a venit Regina Balkis la Solomon? - Să-i dea în cărți? - Istrati mi-ar spune ursitoare, cea care e în stare să îndrepte ce a greșit soarta. Doamne, ține-l! Mai ține-l! Trimite-i-l pe vântul Matteo să-l întovărășească, "bătrânul vânt Matteo, prietenul lui Benvenuto din La Spacca, învolburându-se obosit printre crengile
O vizită la Dino Buzzati by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10278_a_11603]
-
văzut lumea bătrână.” Fabuloasă este stăpânirea lexicului și a versificației! Versul are o neverosimilă fluență pentru încărcătura sa de idei ; cuvintele i se supun lui Cezar Baltag „cum vine calul la palmă” (Ultima ursitoare). Într-o strofă de descântec, o ursitoare îl „leagă” pe cel chemat cu un joc obsedant de rime interioare: „Cum se leagă cerc de doagă / și zăbala de dârloagă / și dârloaga de stănoagă / și stănoaga de zănoagă...” Aceste sonorități folclorice se continuă în glosa baltagiană Pulberea, dispusă
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
asemenea lipsește și icoana Diavolului care, prin mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e consacrată soartei, ajutorului, norocului și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]