139 matches
-
și ploaia au risipit-o în mărgăritare mirifice de rouă. Vântul și-a pregătit partitura sa sublimă. Lumina s-a așternut Cale pentru Pogorârea Fiului Împărătesc, iar Îngerii și-au întregit Filarmonica divină pentru a susține Concertul Colindelor Pruncului dumnezeiesc. Ursitoarele Sibile trace cu poruncă de la Duhul Sfânt au ales pe cea mai frumoasă și mai înțeleaptă Crăiasă a pământului pelasg pentru a-L zămisli pe Mântuitorul lumii Hristos. Pământul a scormonit în pântecele sale și-a încropit Peștera Nașterii Domnului
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FERMECĂTOARE URSITOARE ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Am văzut multe Legende (prin Scenariști și Regizori, puse în scenă) Și jucate, de profesioniști Actori ! Dar ce-am văzut la Slatina, în "Ursitoare fermecate
FERMECĂTOARE URSITOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377761_a_379090]
-
forma, ca imposibile urări... Aducând reproșuri grave că deși neinvitată Forțând "Garda Princiară" : "iată-mă aterizată, Ca să șterg pe totdeauna tabla cu promisiuni Lăsate de cele 3 ! Le voi duce în genuni !" Frumoase și pe "din afară", cele 3 bune ursitoare ! (Precum și Cavalerul Silviu !), în clasica sărbătoare ! Iar ursitoarea rea, Andreea, cu mătura sub clar-de-lună Fără riduri și frumoasă, i-a convins pe mulți, că-i...bună ! Admirându-vă-n ecrane, cu ochii încercănați V-așteptâm și într-un Teatru, pe scenă
FERMECĂTOARE URSITOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377761_a_379090]
-
într-un Teatru, pe scenă să evoluați ! Și urăm ca toată lumea (dar mai ales Ianis-Mihai !), Să preguste de pe Terra, dulceața vieții ce e-n Rai ! Cu toate aprecierile artistice și estetice, Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg. Izvoarele. Referință Bibliografică: Fermecătoare ursitoare ! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FERMECĂTOARE URSITOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377761_a_379090]
-
cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am apropiat astfel, chiar dacă numai tangențial, de arhetipul firului vieții și al destinului tors, depănat și tăiat de (semi)divinități - exclusiv feminine - precum Ursitoare (Urzitoare ?) la români, Moire la greci, Parce la romani, Norne la nordici ș.a.m.d. Observ deci, deocamdată, că mitografii antici care i- au atribuit Ariadnei (și nu lui Dedal) rolul de a-i fi oferit eroului ghemul și soluția
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale munților, ale nopții, ale văzduhului), de metamorfozări (pricolici, strigoi ș.a.) și de alte apariții miraculoase. L. religioasă grupează vechile istorisiri legate de personajele biblice, de sărbătorile creștine, de practicile
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
15. Theon anankeion (Qeon anagkaon = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă. Ea se manifestă în lume, în mod concret, numai prin cele trei fiice ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în basmele românești denumirea „cele trei urzitoare” (sau „ursitoare”, cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce firul vieții”, când sinuos, când drept, dar mereu întors spre Atropos, cea care „taie firul vieții”. Moirele sunt „părți” ale aceluiași demers
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin întoarceri-reflex la impersonale, protectoare tipare: ,,obcina” și ninsorile din munți, apa Moldovei, ,,țara înaltă”, „vama sfioasă a toamnei”, iazul „cu năluci”, ,,o veșnică pădure ursitoare” nu închipuie atât trăsături ale unui ,,decor”, cât însemne ale unei timpurii înclinări spre o mitologizare a viețuirii, a trecerii eului prin lumea pe care încearcă s-o facă, pe o astfel de cale, cel puțin să pară mai ,,a
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
povara pierderii timpurii a părinților (tatăl murise la doar patruzeci și șapte de ani) și încearcă să reconstituie imaginea mamei cvasinecunoscute (Întoarcerea la rugăciune, Noapte). Tonul elegiac domină reflecția asupra destinului nedrept cu cei apropiați lui: „M-au blestemat pesemne ursitoare/ Să cresc mereu în veșnică durere”. Lacrimile, suferința nu pot fi învinse nici măcar de iubire, căreia îi lipsește văpaia, iar obiectul adorației, ,,o fată blândă ca o poezie/ Cu parfum vechi de levănțică și gutui”, nu descătușează energii, ci trăiește
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
Ponto”;Horea Gârbea„Luceafărul”;Virgil Panait„Oglinda literară” </biography> Sunt o născocire... ... o aripă întinsă către Dumnezeu În marea arhivă a lumii Sunt notate semnalmentele Inima depune mărturie despre sine Și despre activitățile de zi ale privighetorii Primăvara precum o ursitoare s-a așezat lângă mine M-a botezat mi-a pus icoana numelui pe piept Și s-a rugat în fața răsăritului pentru binele florii Câte sentimente atât belșug în casa ce m-a primit În corpul pregătit pentru isteria vieții
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Arghezi și Ion Barbu.” (Din Dicționarul de literatură română, coordonator Dim.Păcurariu, Editura Univers, București, 1979 , p.72) FIUL VORBIND MAICEI SALE Maică jale, măicuță cumplită, A nopților mele regină cumplită, De ce pier tinerețele, clare cântărețele, Când, în cezarice văluri, ursitoare cernită, De fruntea‐mi senină te‐apropii? Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii! Părăsitu‐m‐ au visul, voioșia, pădurile, Uitatu‐m‐ au ceruri și ape sihastre și tremuratele prietene astre ... Ah, maică, sicriu pregătește, Așterne de moarte măsurile, Făclieri
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
florilor și gingășia lor ne mai parfumează zilele. Abia acum îmi dau seama ce preț are în ceas anume, care se încăpățânează să existe din nou. Mă doare de bucurie splendoarea toamnei și simt că destinul tors în secret de ursitoare ne urmărește încă... A fost un moft sau a fost iubire-adevărată? Secrete nebănuite doar, mistere nedezlegate, toamnă... Doamne, ce mai toamnă! Niciodată toamna nu fu mai frumoasă!...
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
dovadă că destinul nu e, neapărat, ocult. Nu am nici un merit și nici o vină în privința lor (unele s-au petrecut chiar înainte de a mă naște eu). Dar trebuie să recunosc că inclusiv defectele mele au jucat rol de ursitoare. Niște ursitoare ironice sau neglijente. De altminteri, presupun că unele date biografice, care mi s-au părut până azi esențiale ― cum e faptul că m-am născut într-un sat care trăia după datini sau reguli din secolul al XVII-lea și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
povară; prestanță; prezentare; prieten; prietenie; pronume; pseudonim; rar; Răzvan; a recunoaște; renumit; rețetă; rezonanță; Robert; rostit; Roxana; rude; Săndel; scurt; semnături; semnificație; Sergiu; de sfînt; Sibel; Sorin; speranță; spiriduș; straniu; strigăt; substantiv; Ștefan; tare; tata; titlu; tradiție; tu; Tudor; umor; ursitoare; valoare; valoros; Vasea; verde; Veronica; vestit; vînt; vîrstă; vrea; zicală; Zora (1); 784/270/69/201/0 nuntă: petrecere (70); veselie (70); mireasă (64); fericire (48); bucurie (43); distracție (29); sărbătoare (24); alb (22); cununie (22); căsătorie (19); mare (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe atunci/ de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical", publicat în 1967, se oprește la momentele mari ale istoriei, fără să le fixeze în timp și spațiu, într-un efort
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Îmbunate și Îmblînzite. Ele vor veni veni a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zmeii din basme, ci par a fi oameni obișnuiți, dar care ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru a le arăta răutatea).Și peste aceste sugestii ale realului, autorul aruncă valul mitului: bătrâna cerșetoare este o ursitoare ăcare îi va "țese" destinul lui Harap Alb), fiul de crai este un Ulysse, iar pădurea în care îl întâlnește pe Spân este un veritabil labirint.Rezultă că: realitatea lui Creangă este veridică, dar autorul o înfrumusețează, aruncând peste ea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cei mândri scîntee în afară, Încât de-ale lor raze nu pot pătrunde încă Ce-adînc trecut de gânduri e-n noaptea lor adâncă; Azi - când a mea iubire e-atîta de curată, Ca aura de care tu ești împresurată, Ca setea ursitoare ce-o au după o laltă Lumina de-ntunerec și marmura de daltă, Când sufletu-mi atârnă plutind în ochii mei De un cutremur tainic al tinerei femei Și viețile-amîndoror s-amestecă-n întreg Când înțeles de tine, eu însumi mă-nțeleg. Să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cei necăjiți, nu există viață nici înainte de moarte. Taurii coridelor sunt crescuți pentru moarte. Ca și noi. Toți oamenii mor. Pe unii însă uitarea îi digeră ceva mai greu. La sfârșitul vieții, se întoarce pentru bilanț o singură și întunecată ursitoare. Cerul poate fi un imens curcubeu, ori un cenușiu capac de sicriu. Scârba de viață mai anesteziază puțin frica de moarte. La înmormântare, cei foarte apropiați se grăbesc să încheie ceremonia, rudele trag speranța, iar ceilalți bârfesc. Și teluricul face
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care și-au modificat sinele, prin uniunea fabuloasă a sentimentului și renunțarea la individualitatea cea veche. Götterdämmerung Memoria, uitarea și forța unisonului Cu Amurgul zeilor, Wagner ne spune povestea timpului în care locuim. Firul leitmotivelor expuse linear de cele trei ursitoare reamintește toată muzica primelor trei opere ale Tetralogiei, liant între prezent și trecut. Caracterizarea melodică a lui Siegfried, expusă sumbru, permanent în tonalitate minoră, ne proiectează în viitorul tragic al eroului. Iar în finalul primei scene, unisonul. Un paradoxal, dar
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
soprană în corul Filarmonicii București, a interpretat a treia ursitoare în compania titratelor Elisabeth Kulman și Daniela Denschlag, cu mult aplomb și stăpânire a partiturii wagneriene, muzică rar abordată pe scenele românești, ceea ce augmentează importanța realizării sale. În rolul primei Ursitoare ne-am reîntâlnit cu Daniela Denschlag, logică trecere de la Erda la fiica sa care țese timpul, cu același timbru cald în grav și multă implicare în abordarea rolului. De altfel, artista mi-a mărturisit cu incredibilă noblețe într-una dintre
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
că a fost foarte emoționată să cânte rolul Erdei în concert, fără suportul scenei, precum și bucuria sa de a se afla la București pentru o istorică redare a „Inelului”. Elisabeth Kulman a fost, pe rând în aceeași reprezentație, a doua Ursitoare, nobilă și interiorizată, precum și o superbă Waltraude. Impresionantă și solemnă în episodul narativ, cu vocea jonglând natural printre registre, Kulman trece cu ușurință de la interiorizare și demnitate la duioșie și disperare, scenic, dar în primul rând muzical, cu o știință
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai rațională dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, În substanța Întruchipării simbolice, anvergură, dar este implicat În strădania omului de a influența În bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică. Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]