90 matches
-
Urzicuța este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Urzica Mare și Urzicuța (reședința). Comuna este compusă din satele Urzicuța, Urzica Mare și Ionele. Comuna Urzicuța este așezată în partea central-sudică a județului Dolj, având ca vecini comunele Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați la sud și
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Urzicuța este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Urzica Mare și Urzicuța (reședința). Comuna este compusă din satele Urzicuța, Urzica Mare și Ionele. Comuna Urzicuța este așezată în partea central-sudică a județului Dolj, având ca vecini comunele Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați la sud și vest, Siliștea Crucii la vest, situându-se
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Urzicuța este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Urzica Mare și Urzicuța (reședința). Comuna este compusă din satele Urzicuța, Urzica Mare și Ionele. Comuna Urzicuța este așezată în partea central-sudică a județului Dolj, având ca vecini comunele Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați la sud și vest, Siliștea Crucii la vest, situându-se la 55 km de municipiul Craiova
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați la sud și vest, Siliștea Crucii la vest, situându-se la 55 km de municipiul Craiova, 18 km de municipiul Băilești și 20 km de orașul Segarcea. Comuna Urzicuța este situată pe drumul județean DJ561A, la vest de valea Desnatuiului ăn câmpia Olteniei, având un relief de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
si 20 grade Celsius si maxime ăntre plus 28 și 38 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitații este de cca 520 mm/an. Suprafața comunei este de 6072 ha din care 290 ha în intravilan, iar 5782 ha în extravilan. Urzicuța are în componenta doua sate Urzicuța și Urzica-Mare. Populația localițătii este de 3071 locuitori din care cca 800 în satul Urzica-Mare. Numărul locuințelor este de 1157, din care 280 în satul Urzica-Mare. Rețeaua de drumuri măsoară 17 km din care
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
ăntre plus 28 și 38 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitații este de cca 520 mm/an. Suprafața comunei este de 6072 ha din care 290 ha în intravilan, iar 5782 ha în extravilan. Urzicuța are în componenta doua sate Urzicuța și Urzica-Mare. Populația localițătii este de 3071 locuitori din care cca 800 în satul Urzica-Mare. Numărul locuințelor este de 1157, din care 280 în satul Urzica-Mare. Rețeaua de drumuri măsoară 17 km din care peste 90% din drumuri au fost
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Evidență a Persoanelor. Școala generală cu clasele I-VIII “Barbu Ionescu” are 380 de elevi; în cele trei localuri de grădiniță din localitate își desfășoară activitățile peste 120 de preșcolari. Fiecare sat are propria sa biserică ortodoxă, cea din satul Urzicuța are hramul Sfântul Nicolae, iar cea din satul Urzica-Mare poartă hramul Sfântul Gheorghe. Biblioteca comunală deține peste 13000 de volume și cca 500 cititori. Târgul săptămânal funcționează în ziua de miercuri. Primele dovezi ale prezentei oamenilor sunt atestate de câteva
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Primele dovezi ale prezentei oamenilor sunt atestate de câteva monezi romane descoperite într-un mormânt. Primele locuințe (bordeie) au luat ființă în satul Urzica-Mare, pe proprietatea Sfintei Episcopii a Râmnicului. În harta căpitanului Friederich Schwartz în anul 1718 apare titulatura Urzicuța Verde. După ciuma din anul 1785, o parte din supraviețuitori au întemeiat o așezare lângă pârâul Baboia la marginea vestitei păduri a Brobintarilor (acum desfințată), un locuitor pe nume Ionel a construit câteva bordeie la sud de pădurea de stejari
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
de pădurea de stejari a satului Bârca în local numit “Crângul cu ulmi”. Ultimul sat component al așezării actuale este înființat in anul 1924 de un băjenar pe nume Orman, în zona de vest a localității, zona denumita “Deal”. http://urzicuța.senap.ro/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urzicuța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,43%). Principalele minorități sunt cele de romi (22
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Crângul cu ulmi”. Ultimul sat component al așezării actuale este înființat in anul 1924 de un băjenar pe nume Orman, în zona de vest a localității, zona denumita “Deal”. http://urzicuța.senap.ro/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urzicuța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,43%). Principalele minorități sunt cele de romi (22,12%) și macedoneni (3,45%). Pentru 0,99% din populație
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
rămânînd doar salba sa de lacuri.Acum nu mai seacă vara, dar este murdar. La nord de sat de află un brâu din dune de nisip alb, zburător, lat de câteva sute de metri, ce se întinde de la răsărit, dinspre Urzicuța, până dincolo de Băilești. Acest nisip a fost modulat de către vânturile predominante, ce au direcția est-vest iarna și invers vara, formând dune cu diferențe de nivel mari între creastă și vale. Acestea au fost fixate prin plantarea de salcâmi prin 1890
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
azi pădurea Coveiului și pădurea Băileștilor. Pe la nord de sat trece Canalul Magistral, parte a unui sistem grandios de irigații, construit prin anii 1968-69, și care nu mai funcționează, fiind devastat. Direcția lui este dinspre Băilești, V-NV, mergând către Urzicuța, spre E. Împreună cu Balasanul formează un fel de V, cu deschiderea spre E-SE, în mijlocul căruia se găsește satul Covei. La marginea de sud a satului, dincolo de rîu, sunt două măguri de observație, semnalizare și hotar, ridicate în perioada feudală
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
acolo a mai fost un sat, o seliște, conform termenului slavon, marcată de o cruce. Satul Urzica dezvoltându-se, o parte dintre locuitori au roit , adică s-au mutat mai încolo, mai aproape de ogoarele lor, formând un pui de sat, Urzicuța, care este mai mare acum decât matca sa. La fel s-a întâmplat cu Galicea-Galiciuica, Cioroi-Cioroiași, sau cu satele numite nou sau vechi, se sus sau se jos, din față sau din dos, etc.Exemplul contemporan este cu satul Rast
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
1997), " Leul n-are frigider", "Pălăria gândurilor mele" (2000), "Puncte de reper" (2003) ș. a. O altă latură a creației sale au fost cărțile pentru pentru copii: "Cale bună, Ionele" (1962), "Poiana veselă" (1963), "Ploaie cu soare" (1964), "Ionică Tropoțel" (1978), "Urzicuțe" (1979), "Vacanța lui Tropoțel" (1980), "Broasca cea isteață", "Luminișuri" (1983), "Tropoțel ajunge primul" (1985), "Zurgălăi", "Tropoțel și toți ceilalți" (1987), "Zâmbăreți și cucuieți" (1990), " În ajun de Anul Nou" (1992), "Umbreluța" (1994), " Un motan citea o carte" (2002) ș. a. În afară de
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Mihai Eminescu”, Maestru al literaturii, Premiul Național pentru Literatură (2000). Opere: „Soare cu dinți”, Chișinău, 1962; „Trandafir sălbatic”, Chișinău, 1965; „Parodii”, Chișinău, 1965; „Stele verzi”, Chișinău, 1967; „Zodia musafirului”, Chișinău, 1970; „Versuri”, Chișinău, 1970; „Săgeți”, Chișinău, 1972; „Oglinzi”, Chișinău, 1974; „Urzicuțe”, Chișinău, 1979; „Între patru ochi”, Chișinău, 1979; „Vatra”, Chișinău, 1980; „Parodii și epigrame”, Chișinău, 1981; „Cadențe”, Chișinău, 1985; „Penița și bărdița”, Chișinău, 1988; „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990; „Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992; „Fulgere basarabene. Săgeata
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]