424 matches
-
efect de reabilitare asupra lor și în plus serviciile medicale de care ar avea nevoie ar fi limitate. În caz contrar, ei ar fi excluși de la accesul la serviciile medicale într-un sistem de distribuție a acestora, guvernat de principiul utilitarismului. Din perspectiva utilitarismului, a observat Robert Veatch, un plan de interzicere a accesului la serviciile medicale a grupului indivizilor cu cele mai grave probleme de sănătate și de încurajare a reproducerii grupului de indivizi cu cea mai bună stare de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
asupra lor și în plus serviciile medicale de care ar avea nevoie ar fi limitate. În caz contrar, ei ar fi excluși de la accesul la serviciile medicale într-un sistem de distribuție a acestora, guvernat de principiul utilitarismului. Din perspectiva utilitarismului, a observat Robert Veatch, un plan de interzicere a accesului la serviciile medicale a grupului indivizilor cu cele mai grave probleme de sănătate și de încurajare a reproducerii grupului de indivizi cu cea mai bună stare de sănătate ar fi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Aristotelian Society, 100, 2000, pp. 227-246. Mason, Andrew, "Equality of Opportunity, Old and New", în Ethics, 111, 4, 2001, pp. 760-781. McLachlan, Hugh V., "Tobacco, taxation, and fairness", în Journal of Medical Ethics, 28, 2002, pp. 381-383. Mill, John Stuart, Utilitarismul, Alternative, București, 1994. Miller, David (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Humanitas, București, 2000. Mills, Charles W., "'Ideal Theory' as Ideology", în Hypatia, 20, 3, 2005, pp. 165-184. Miroiu, Adrian (ed.), Teorii ale dreptății sociale, Alternative, București, 1996. Morreim, Haavi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Herbert, 33 Sreenivasan, Gopal, 107-114 Steiner, Hillel, 130 Sterba, James, 30, 41 Stern, Lawrence, 71 suficientism, 39, 46, 123, 173, 185-186, 188, 192, 195-196, 198, 201, 206-207, 216, 218-221, 223-234 T Temkin, Larry, 22, 130, 180-184 Tobin, James, 93 U utilitarism, 38-39, 100, 123-126 V Van Der Vathorst, Suzanne, 233 Veatch, Robert, 25, 27, 88, 91, 118, 124, 126, 128-129 Viscusi, Kip W., 162 W Waller, Bruce N., 162 Walzer, Michael, 93 Weale, Albert, 47, 54, 78-80 Wikler, Daniel, 30, 68-69
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Stanford University, 2003, http://plato.stanford.edu/ entries/justice-distributive). Vezi, în această privință, și Adrian Miroiu, "Teorii contemporane ale dreptății sociale", în Adrian Miroiu (ed.), Teorii ale dreptății sociale, Alternative, București, 1996, pp. 10-16. 9 Trad. rom. John Stuart Mill, Utilitarismul, Alternative, București, 1994. 10 Cu privire la dreptatea economică vezi Marc Fleurbaey, "Economics and Economic Justice", în Edward N. Zalta (ed.), Stanford Encyclopedia of Philosophy, The Metaphysics Research Lab, Stanford University, 2004, http://plato.stanford.edu/entries/economic-justice. 11 A se vedea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
se vedea Allan Gibbard, "The Prospective Pareto Principle and Equity of Acces to Health Care", în Norris B. Abram (ed.), Securing Acces to Health Care, ed. cit., pp. 153-178. 44 Explicația acestui fapt constă în aceea că implicațiile concrete ale utilitarismului în distribuția serviciilor medicale depind foarte mult de condițiile empirice sau de contextele particulare ale politicii de sănătate. Conform utilitarismului, distribuția justă a serviciilor medicale este, în esență, cea care produce cea mai mare sumă de fericire sau de alt
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Securing Acces to Health Care, ed. cit., pp. 153-178. 44 Explicația acestui fapt constă în aceea că implicațiile concrete ale utilitarismului în distribuția serviciilor medicale depind foarte mult de condițiile empirice sau de contextele particulare ale politicii de sănătate. Conform utilitarismului, distribuția justă a serviciilor medicale este, în esență, cea care produce cea mai mare sumă de fericire sau de alt tip de bunăstare. Care anume distribuție a serviciilor medicale are un astfel de rezultat depinde, însă, de fapte empirice nedeductibile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
produce cea mai mare sumă de fericire sau de alt tip de bunăstare. Care anume distribuție a serviciilor medicale are un astfel de rezultat depinde, însă, de fapte empirice nedeductibile din principiul utilitarist al dreptății. Despre dependența empirică a implicațiilor utilitarismului în distribuția serviciilor medicale a scris, spre exemplu, Allen Buchanan, în "Justice: A Philosophical Review", în Earl E. Shelp (ed), op. cit., pp. 14-16. 45 A se vedea în special lucrările sale How to Make People Just. A Practical Reconciliation of
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
prioritarianismului și suficientismului în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale. 36 Allan Buchanan, "Justice: A Philosophical Review", în Earl E. Shelp, Justice and Health Care, Raidel, Dordrecht, 1981, p. 15. 37 Aceasta este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care utilitarismul nu este considerat astăzi, de cei mai mulți filosofi, o abordare acceptabilă a echității în distribuția serviciilor medicale. A se vedea, spre exemplu, Natti Häyry, "Utilitarian Approaches to Justice in Health Care", în Rosamund Rhodes, Margaret P. Battin, Anita Silvers (ed.), Medicine
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
să subliniem natura consubstanțială a relației dintre responsabilitatea morală și răspunderea juridică și, în același timp, să conturăm modalitățile în care aplicarea pedepsei poate fi justificată din punct de vedere moral, pornind de la cele mai importante teorii justificative: retributivismul și utilitarismul. Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituind un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exista acțiuni corecte sau greșite prin ele însele și consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în epoca modernă post-carteziană sunt kantianismul și utilitarismul. Morala kantiană dezvoltă notele specifice ale unei gândiri deontologice, fără să facă abstracție de implicările interioare care fac posibilă fericirea. Criticând hedonismul, pentru care plăcerea este determinată sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant susține că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ceea ce facem, în tot ce spunem, în tot ce gândim"28. Pentru Bentham, ca și pentru principalii săi adepți Hobbes și Hume, plăcerea este în ea însăși un bine, iar suferința un rău. Această versiune este cunoscută sub numele de utilitarism hedonist. Supusă deseori parodierii, prin invocarea imaginii unei mulțimi necontrolate de oameni în căutare de plăceri, această versiune a utilitarismului susține, de fapt, ideea empirică potrivit căreia oamenii prezintă o tendință naturală spre hedonism, tendință de care ar trebui să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și Hume, plăcerea este în ea însăși un bine, iar suferința un rău. Această versiune este cunoscută sub numele de utilitarism hedonist. Supusă deseori parodierii, prin invocarea imaginii unei mulțimi necontrolate de oameni în căutare de plăceri, această versiune a utilitarismului susține, de fapt, ideea empirică potrivit căreia oamenii prezintă o tendință naturală spre hedonism, tendință de care ar trebui să țină cont orice doctrină etică 29. O altă versiune este utilitarismul preferențial, care înlocuiește principiul lui Bentham cu ideea de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de oameni în căutare de plăceri, această versiune a utilitarismului susține, de fapt, ideea empirică potrivit căreia oamenii prezintă o tendință naturală spre hedonism, tendință de care ar trebui să țină cont orice doctrină etică 29. O altă versiune este utilitarismul preferențial, care înlocuiește principiul lui Bentham cu ideea de "satisfacere a preferințelor", insistând pe satisfacerea cu precădere a opțiunilor prevalente. Această versiune susține faptul că atâta timp cât o persoană are preferințe care depășesc sau se opun unor simple plăceri hedoniste, satisfacerea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are evidente utilizări în context public. Potrivit acestei doctrine, atunci când acțiunile noastre se răsfrâng asupra celor din jur, acțiunea corectă este cea care maximizează utilitatea globală, rezultată din însumarea utilităților individuale aparținând persoanelor implicate în acțiunea respectivă. Principala acuzație adusă utilitarismului și teoriilor consecințialiste, în general, se referă la faptul că acestea justifică săvârșirea unor fapte îngrozitoare, atâta timp cât acestea promit consecințe dintre cele mai bune. Adepții acestor teorii susțin că o astfel de acuzație e relevantă doar în circumstanțe extraordinare spre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de oameni" aparent justificând inegalitățile, nedreptatea sau exploatarea, dacă interesele comunității în ansamblul ei sunt astfel mai bine servite. Existența unui conflict ireconciliabil între principiul utilității și obligațiile morale asociate ideii de justiție a reprezentat una din principalele critici aduse utilitarismului în decursul timpului. Pentru a elimina această aparentă incompatibilitate între doctrina utilitaristă și problema justiției, Mill a realizat o amplă clasificare a celor mai întâlnite accepțiuni ale noțiunilor de just și injust, fără a viza o anume ordonare a lor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
John Stuart Mill, deși, spune ea, "Mill, spre deosebire de Hume sau Williams, este citit în mod natural ca un fel de realist moral, un realist naturalist care crede că este de dorit să fim buni"145. Așa cum rezultă din lucrarea sa Utilitarismul, Mill crede că dorința este sursa normativității, în sensul că toate temeiurile de a acționa izvorăsc implicit din aceasta. El arată că există două feluri de sancțiuni în practica morală, externe și interne. Sancțiunile externe sunt asigurate de recompense și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de dinainte de apariția normelor juridice. Mai târziu, ideile aboliționiste au fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că este meritată. Sistemul retributivist are o lungă existență, fiind bine cunoscut sub forma legii talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice, care cerea "ochi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o restituire victimei; în plus, dacă societății trebuie să i se compenseze ceva, acel lucru este încălcarea legilor ei. (ii) Retributiviștii cred că săvârșirea unei infracțiuni trebuie pedepsită și că pedeapsa impusă trebuie să fie proporțională cu prejudiciul pricinuit. Spre deosebire de utilitarism, retributivismul se axează pe stabilirea unei pedepse proporționale și nu pe beneficiile urmărite prin aplicarea pedepsei. Retributivismul încearcă să răspundă la întrebări precum "de ce merită infractorii să fie pedepsiți?" și "cum poate fi calculat și transpus într-o pedeapsă actuală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Din acest punct de vedere, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
grad cât mai înalt de fericire, sunt preocupați de reducerea acestui fenomen. În mod tradițional, gânditorii utilitariști s-au concentrat pe trei modalități prin care, prin instituirea pedepselor, criminalitatea poate fi redusă: intimidarea, împiedicarea și reeducarea. În primul rând, adepții utilitarismului consideră că amenințarea cu pedeapsa poate intimida potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând, pedeapsa împiedică infractorii să mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Obiecției că teoria retributivistă nu face altceva decât să pledeze pentru legile și ordinea socială existentă i se opune argumentația lui J. D. Mabbott, care demonstrează că pedeapsa este un corolar al încălcării legii de către un membru al societății. Susținătorii utilitarismului ar trebui să răspundă la două întrebări diferite: "Ar trebui să existe legi" și " Ce fel de legi ar trebui să existe?". Se poate vedea fără o examinare atentă a legilor particulare că metoda edictării legilor are propriile avantaje. Dispozițiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai numeroși cei care se împotrivesc pedepsirii nevinovaților, decât cei care cred că acest lucru efectiv ar reduce infracțiunile. O altă importantă critică adusă utilitarismului se referă la faptul că, deși penaliștii susțin că pedeapsa are ca efect prevenirea, este dificil de determinat dacă felul pedepsei sau severitatea ei au vreun efect. Referitor la efectul descurajant al pedepsei s-a demonstrat empiric că decizia finală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul pedepsirii unui infractor și își atinge scopul dacă oamenii cred că pedeapsa a fost aplicată, chiar dacă de fapt acest lucru nu s-a produs. Așa cum a arătat Bentham, pentru utilitarism justiția aparentă înseamnă totul, justiția adevărată nu înseamnă nimic. Publicitatea și nu pedeapsa intimidează, iar această publicitate deși este numită de multe ori "parte a pedepsei unui om", de fapt nu este o parte a pedepsei. Un judecător condamnă un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la această întrebare. În cele ce urmează vom expune pe scurt soluțiile propuse de A. M. Quinton, Richard Hare și H. L. A. Hart. A. M. Quinton într-un articol de notorietate din 1953, On Punishment, încearcă să soluționeze antinomia dintre retributivism și utilitarism argumentând că teoria retributivistă, înțeleasă în mod corect, este o doctrină logică, nu morală și nu asigură o justificare morală a aplicării unei pedepse, ci o lămurire a utilizării acestui cuvânt. Utilitarismul, pe de altă parte, acoperă un număr de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]