110 matches
-
sau Piotr Kropotkin, comunist-anarhist apropiat de Bakunin, cu Cucerirea pâinii (1892). Acesta din urmă este încredințat că utopia are capacitatea de a-i convinge prin argumente simple și atrăgătoare pe cei care nu pot accede la texte savante; își manifestă utopismul fără ocolișuri: „[...] împingem utopia până la a crede că Revoluția va trebui și le va putea garanta tuturor locuința, îmbrăcămintea și pâinea”. Tot astfel, englezul William Morris, marxist și anarhist, își utilizează în mod deschis utopia, Scrisori de nicăieri (1892), pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politicii internaționale 56 Clarificarea problemei păcii internaționale 63 Partea a II-a Politica internațională ca luptă pentru putere 3. Puterea politică 67 Ce înseamnă puterea politică? 67 Deprecierea puterii politice 72 Două surse ale deprecierii puterii politice 76 știința păcii: utopismul contemporan 78 4. Lupta pentru putere: politica de menținere a statu-quoului 86 5. Lupta pentru putere: imperialismul 91 Ce nu este imperialismul 91 Teoriile economice ale imperialismului 94 Tipuri diferite de imperialism 99 Cum poate fi detectată și contracarată o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la originea convingerii că implicarea în politica de putere nu este inevitabilă, ci numai rezultatul unui accident istoric, iar națiunile au de ales între politica de putere și alte tipuri de politică externă, neatinse de dorința de putere. știința păcii: utopismul contemporantc "Știința păcii\: utopismul contemporan" Ar trebui spuse câteva cuvinte despre o școală de gândire - încă influentă în cercurile politice și intelectuale de astăzi - care promovează o alternativă „științifică” la „înțelepciunea perenă” tipică unei abordări raționaliste a politicii externe. Această
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
implicarea în politica de putere nu este inevitabilă, ci numai rezultatul unui accident istoric, iar națiunile au de ales între politica de putere și alte tipuri de politică externă, neatinse de dorința de putere. știința păcii: utopismul contemporantc "Știința păcii\: utopismul contemporan" Ar trebui spuse câteva cuvinte despre o școală de gândire - încă influentă în cercurile politice și intelectuale de astăzi - care promovează o alternativă „științifică” la „înțelepciunea perenă” tipică unei abordări raționaliste a politicii externe. Această școală de gândire ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spuse câteva cuvinte despre o școală de gândire - încă influentă în cercurile politice și intelectuale de astăzi - care promovează o alternativă „științifică” la „înțelepciunea perenă” tipică unei abordări raționaliste a politicii externe. Această școală de gândire ar putea fi numită „utopism științific”, în lipsa unui termen mai bun; la fel ca sursele autodecepției referitoare la persistența politicii de putere discutate mai sus, interpretarea științifică are rădăcini puternice în experiența secolului al XIX-lea, atât în Europa, cât și în America. În acest
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unice” a avut o importanță teoretică și practică mai curând limitată, deoarece, cu excepția perioadelor de isterie colectivă, experiența personală directă relevă absurditatea abordării, iar presiunile din partea intereselor afectate îi opresc pe șarlatani să fie considerați salvatori. Pe de altă parte, utopismul internaționalist nu are un contact direct cu scena internațională. Dacă este suficient de generică, teoria sa poate rătăci pe tot globul fără a risca măcar să intre în contact cu faptele dure ale politicii. Cel care ar proclama Cele patru libertăți
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
curând decât pe realism. Wendt susține că demersul său intră în prima, nu în a doua categorie. Această afirmație este dezbătută mai jos. Interesant este faptul că, în Twenty Years’ Crisis, Carr (1964) nu folosește deloc termenul idealism, ci analizează utopismul. În mod asemănător, Moravcsik (1997, p. 514) încearcă explicit să se distanțeze de „rolul istoric al liberalismului ca ideologie”, în redefinirea teoriei liberale din relațiile internaționale. Liberalismul este piedica din calea realismului în lucrarea lui Morgenthau Scientific Man Versus Power
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că reflectă o abordare normativă a științelor sociale: o ideologie. Scopul acestei secțiuni este de a reabilita abordarea normativă în relațiile internaționale, de care încearcă să se distanțeze Moravcsik și Wendt. Ca adversari retorici ai realismului, Carr (1964) a folosit „utopismul”, iar Morgenthau (1946) „idealismul” și „omul de știință”. Deși termenii pe care-i folosesc Carr și Morgenthau par destul de diferiți, ei se referă de fapt la un anumit tip de idealism liberal și de umanism științific, deseori asociat cu Woodrow
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să-l caracterizeze, fie explicit, fie implicit, drept liberal-idealist. Mai mult, aceste evaluări sunt rareori contestate. De exemplu, o recentă trecere în revistă a studiului normelor în relațiile internaționale (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 916) se distanțează, încă o dată, de utopismul lui Carr, dar consideră că un element fundamental din studiul normelor este „tocmai de a arăta cum «ar trebui» devine «este». Afirmația distanțării de utopismul lui Carr se bazează pe standardele ameliorate de cercetare de astăzi, făcând ca teoria constructivistă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
normelor în relațiile internaționale (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 916) se distanțează, încă o dată, de utopismul lui Carr, dar consideră că un element fundamental din studiul normelor este „tocmai de a arăta cum «ar trebui» devine «este». Afirmația distanțării de utopismul lui Carr se bazează pe standardele ameliorate de cercetare de astăzi, făcând ca teoria constructivistă să fie mai curând un demers de utilizare sistematică a dovezilor empirice decât de teorie politică (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 890). În esență, ceea ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe standardele ameliorate de cercetare de astăzi, făcând ca teoria constructivistă să fie mai curând un demers de utilizare sistematică a dovezilor empirice decât de teorie politică (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 890). În esență, ceea ce susțin autorii este că utopismul criticat de Carr a eșuat din punct de vedere metodologic, dar nu și în viziunea asupra lumii. Ei sugerează în mod clar că studiul normelor și al ideilor în relațiile internaționale, marca teoriei constructiviste, implică examinarea căilor prin care fiecare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constructivism realist ar trebui privit ca o oportunitate. Distingând între întrebările referitoare la rolul idealurilor și cele privind rolul ideilor, idealiștii pot să se concentreze explicit asupra idealurilor și sunt încurajați să-și exprime clar poziția, să depășească stigmatul asociat utopismului de la apariția lucrării The Twenty Years’ Crisis (Carr, 1964). Cu alte cuvinte, le propune să nu-și ascundă scopurile sub masca științei obiective. Realiștilor le spune nu numai că teoria constructivistă ar putea fi o metodologie utilă de cercetare, ci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-și doresc să fie egali între ei și că oamenii își iubesc și apreciază tocmai faptul că sunt diferiți în mod unic, individual. Anthony Giddens îl citează pe Michael Walzer, care arată că: "Egalitatea simplă de acest tip este un utopism nefast al vechii stângi... conflictul politic și competiția pentru a fi cel dintâi creează întotdeauna inegalități, iar acțiunea antreprenorială determină întotdeauna inegalități economice... Niciuna dintre acestea nu poate fi prevenită fără intervenții tiranice nesfârșite în viața de zi cu zi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
se acorde privilegii la ordonarea bibliografiei. Spre exemplu, în cartea monumentală despre începuturile romantismului autohton, având 760 pagini, Marx este citat doar de patru ori. Lenin apare într-o singură situație, ca "o referință deosebit de prețioasă", atunci când se pomenește despre utopismul gândirii social-politice luministe, din Rusia, de la mijlocul secolului al XIX-lea56. Autorul pare fascinat mai mult de Voltaire 57 (asupra lui va reveni, ca și asupra celorlalți enciclopediști, în alte cărți și studii introductive 58). În cele mai multe cazuri, Karl Marx este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
milos, e plin de scrupule morale. Fără să aibă pretenția că va putea deveni desăvârșit, el știe că are datoria să asculte de legile morale și să le împlinească pe cât se poate, E un rău sau e un bine absența utopismului și a spiritului de aventură din poporul nostru? Oricum ar fi, e o realitate și în ea stă una din trăsăturile originalității noastre. Dar, eu cred că nu e un rău, ci e un bine. Pasiunea de aventură poate aduce
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ca surse ale modelării mele culturale ulterioare eseul lui Luca Pițu despre Lévi-Strauss citind Frații Jderi, cronicile lui Dan Petrescu făcute Cenaclului de Luni sau altor monștri sacri ai literaturii oficiale, studiul lui Sorin Antohi despre Eufrosin Poteca și începuturile utopismului românesc, "raderea" exemplară (care se intitula, dacă nu mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita Stănescu făcută de Dan Alexe, eseurile lui Liviu Antonesei și Valeriu Gherghel sau delicioasa și inimitabila Divină Parodie a lui George Pruteanu. Sau întâlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
actual cu privire la tehnologiile imaginii, implicate radical în transformarea socială și culturală.105 De pildă, proliferarea culturii ecranului ajunge să fie asociată cu proiecțiile apariției unei noi ordini a realității simulate. Idealizarea tehno-vizionară a vieții virtuale ar pune bazele unui nou utopism în timpuri post-utopice, creditând narațiunea teleologică modernă a dezvoltării și progresului prin intermediul inovațiilor tehnologice. Câtă vreme progresul este considerat a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acestea, proiectul reformatorului utopist Henri de Saint-Simon (1760-1825) a exercitat o mare influență în epocă, impunându-se ca o adevărată chartă-model a ideii europene în secolul naționalităților. Fiind un proiect al Statelor Unite ale Europei, el încorporează ideile liberalismului, pacifismului și utopismului într-o formulă federativă: Reorganizarea societății europene sau necesitatea și mijloacele de a uni laolaltă popoarele europene (Fondation Robert Schuman, 1993, 27-28). Este semnificativ faptul că ideea lui Saint-Simon de unitate europeană trebuia să se întemeieze, în primul rând, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
jurnaliști ilustrează în fond două moduri de raportare la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al adversarului, coloratura pronunțat eschatologică, excesul de tehnicism retoric, apelul permanent la "sofistică", purtând amprenta utopismului gândirii liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și, într-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și tehnică între conceptul străin și materialul corespunzător românesc. Lectură pentru specialiști, fără îndoială. Dar întreaga carte, de fapt o dublă carte, este scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
asemenea cetate nu există încă, dar, cum chiar el susține în Republica, "...nu e o imposibilitate ca ea, Cetatea, să existe, nici nu grăim lucruri imposibile". În acest fel, Platon este inițiatorul incontestabil a ceea ce mai târziu se va numi utopismul social, a celui eutopic, benefic sub aspecul forței sale germinative în teoria socială. Cetatea imaginată de Platon prezintă o serie de caracteristici definitorii: "Prima cetate" este rezultatul a doi factori cumulați: incompletitudinea individului și necesitatea specializării oamenilor. Este cea în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
naționale". Apoi Gheorghe Bulgăr, George Munteanu (pledând pentru simțul istoric al gazetarului), Al. Oprea (axat pe relația dintre "jurnalismul conservator și poetul spiritului secolului", un polemist profetic), în fine, Sorin Antohi, în Critis imaginalis, care află în aceste scrieri cuplarea "utopismului regresiv" cu perspectiva "tendințelor ucronice" și organicismul și fiziocratismul. În acest proces de receptare critică a publicisticii eminesciene, autorul studiului prezintă sintetic pozițiile unor cercetători, de la Maiorescu și Grama, la Aron Densusianu și Elie Miron Cristea, dintre cei vechi, G.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Susan Jonas, Snake Charm, Harry N. Abrams, Inc., New York, 1995, p. 77. 571. Shulamit Volkov, „Exploring the Other : The Enlightenment’s Search for the Boundaries of Humanity”, În 540, pp. 148-167. 572. Gheorghe Brătescu, Către sănătate perfectă. O istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. 573. Negustorii de vin și de alte băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a legii efectului emisă de Thorndike. A stabili cu exactitate până la ce punct poate fi controlată activitatea umană prin condiționarea operantă este o chestiune de ingeniozitate și demonstrație empirică. Teoria nu-și propune să prevadă!”1. * * * O problemă specială ridică „utopismul” gândirii skinneriene. A fost totuși un vizionar sinistru - în ciuda bunelor sale intenții. Aldous Huxley a înfățișat în Brave New World terifianta lume a viitorului preconizată de Skinner, nu numai în manieră romanescă. Romanul lui Skinner, intitulat Walden Two (1948), merită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
soluția pe care socialdemocrația rusă o dă provocării re pre zentate de urgența revoluției. Centralismul democratic, fetișizarea unității de partid, predilecția pentru demonizarea adversarului sunt mărcile identitare ale acestui nou fanatism ce contaminează societatea rusă. Intelighenția este patul germinativ al utopismului. Îi va fi dat acestui socialism rus, stihial și sangvinar, să modeleze secolul XX. Cotitura luteriană a lui Lenin, spre a relua formula memorabilă a lui James Billington, împinge până la ultimele consecințe ipotezele pe care se sprijină proiectul revoluționar. Ceea ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]