154 matches
-
că urmează o nouă eră de aur a omenirii, denumită "Renașterea internetistică". Nu numai foametea, dar și războiul va dispărea, pentru că va deveni inutil. Istoria ajunge pe culmi nemaipomenite: un viitor perfect. Un optimism febril s-a instaurat în mediile utopiștilor tehnologici, vizînd un progres infinit, firesc și natural. Bill Gates, de pildă, afirmă că "o estimare realistă a condiției umane obligă la o viziune optimistă asupra lumii". La rîndul său, Țvetan Todorov consideră că viața umană va fi "ghidată de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sistemică. Și atunci, nu e bine să fim ceva mai temperați, mai echilibrați ? Și să ne întrebăm întotdeauna, cum ne îndemna H.-R. Patapievici, ce se pierde atunci cînd se cîștigă ceva ? Nici Gates, nici Sachs nu se consideră deloc utopiști, ci realiști. Ei văd realizată, pînă în 2025, o lume fără sărăcie extremă, datorită progresului tehnologic desigur. Vom realiza un surplus peste nevoile umane pentru întîia oară în istorie, un plus de avuție echitabil aranjată. Profețiile lui Sachs ar reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ale lumii sărace. Reînvie dictaturi pe alocuri, în timp ce în unele mari puteri emergente poate că necrologul comunismului este scris, dar ceea ce se dezvoltă este un capitalism autoritarist, neliberal, ce pare a avea mai mult succes decît varianta liberală. Optimiștii și utopiștii tehnologici au început să-și anunțe victoria paradoxal sau nu tocmai cînd bruma de consens politic, economic și ideologic, realizat după 1991, începuse să se erodeze Oamenii au oscilat mereu între exaltare și disperare, trecînd prin numeroase situații intermediare. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
omul vrea să fie respectat. Dumneavoastră, bancherii, aveți sentimentul că o faceți? Autorul e convins că a găsit optimul reglemen tărilor, plecînd ca și K. Menger, fondatorul primei școli austriece de economie, de la psihologie, școală care avea să dea numai utopiști, începînd cu L. Walras și W.S. Jevons, continuînd cu F. von Wieser și E. von Bohm-Bawerk și culminînd cu fascistul Vilfredo Pareto cu "optimul" său. Premisele lor de plecare sunt false, au apoi meritul considerării utilității ca sursă a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de bani pe care acesta o antrenează. În societatea de hiperconsum, primul imperativ nu e cel al autodepășirii, ci acela de a beneficia de venituri confortabile pentru a participa nestânjenit la universul satisfacțiilor mercantile. Cum unii intelectuali și câteva grupuri utopiste exaltă un mod de existență mai puțin supus banului și mărfurilor, există puține șanse ca această înțelepciune sobră să triumfe asupra puterii seducătoare a fericirilor „facile” repetate la nesfârșit în universul consumerist. Fericit la locul de muncă?tc " Fericit la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de ceea ce astăzi numim „spirit de echipă”, iar eșecul pe care l-au suferit a arătat importanța „comunicațiilor” în grup. Referiri la fenomene colective, la structuri și transformări găsim în Republica lui Platon și în Politica lui Aristotel. În operele utopiștilor întâlnim interesante comunități anarhist-sentimentale care propun schimbări și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ideii de cooperațietc "Nașterea ideii de cooperație" Părinții ideii de cooperație sunt socialiștii utopici - asupra acestui adevăr au căzut de acord toți doctrinarii cooperatismului. „Cooperația modernă, îndeosebi cea industrială - crede G. Mladenatz - își trage rădăcinile ideologiei sale de la așa-zișii utopiști, care, începând de prin a doua jumătate a secolului alXV-lea și până la jumătatea veacului al XVII-lea, au alcătuit câteva romane sociale cuprinzând descrierea unor viitoare organizațiuni sociale, construite în chip rațional, lipsite de defectele societății de acum.” (Mladenatz
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
et agricole, părintele ideii unui regim social „întemeiat atracțional sau condus exclusiv de atracție” - o societate, credea el, dreaptă, lipsită de exploatare, care să permită fiecărui individ să-și dezvolte deplin aptitudinile fizice și intelectuale. Fourier, ca și ceilalți doi utopiști, n-a putut desigur găsi o soluție științifică problemei organizării sociale. Dar propunerile sale, ca și unele înfăptuiri în spiritul lor, se apropie de ceea ce ar putea reprezenta o viață socială armonioasă, oferind posibilități de dezvoltare fiecărei personalități. Cu iubire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vreun testament sau vreo donație." Echivalente "moștenirii" Efraim, căile de "transfer" imaginate de noul aspirant vădesc reluarea cu ecou a modelului. Diferit de succesul doctorului Walter, visul lui Răut e "pecetluit" cu sarcasm auctorial: Într-o meserie de realități, era utopist, și nici nu avea destulă informație: nu cunoștea pe Lică trubadurul" (concurent pretendent -pe calea știută, matrimonialăla același palat). Chiar și în varianta naivă a aspirației (justificată prin dezinteres personal), doctorul Răut pune o preseverență familiară cititorului, în trepte: Își
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fost influențat de marii romantici europeni. De la Novalis a preluat motivul "florii albastre" (femeia ideală, poezia, absolutul, puritatea, candoarea, gingășia), de la Victor Hugo s-a inspirat în exprimarea prăbușirii lumilor. A mai preluat: mitul de la Holderlin, visul de la Novalis, fantezia utopistă de la Shelley, aventura spirituală de la Byron. Eminescianismul prefigurează modernitatea substanței și expresiei lirice românești din secolul XX. Poetul a făcut o sinteză originală din valorile expresive ale poeziei populare, încât opera sa a devenit: "expresia integrală a sufletului românesc" (N.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sărmanul Dionis). Idei despre spațiul și timpul kantian au fost materializate în imagini poetice: Scrisoarea I, Luceafărul, Sărmanul Dionis, Trecut-au anii, asemănătoare cu cele din creația lui Novalis. Alte asemănări: mitul ca la Holderlin, visul ca la Novalis, fantezia utopistă ca la Schelley, aventuri spirituale ca la Byron, armonia interioară ca în creația lui Lamartine. Opera lui Eminescu descoperă calea poeziei noastre spre universalitate: "Fiind foarte român, Eminescu e universal" (T. Arghezi). Sara pe deal Sara pe deal face parte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dezastru și provocare; "sfîrșitul naturii și sfîrșitul dorinței sunt lucruri mai degrabă bune ", lansează el calm, mărturisind, în alt loc, că "îi plac absurditatea și insolența", că nu crede "în posibilitatea unei societăți fără religie" și că face parte dintre utopiști, "oameni care consideră că mișcarea Istoriei trebuie să conducă spre o absență a mișcării"... Și dragostea în toate acestea? A, da, dragostea. Ei bine, să revenim la ea. Orsenna, mai întîi, pentru care fericirea de a se povesti în nebunii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ale unui spațiu virgin, încă infinit disponibil, mici grupuri de oameni, dispersate, fără a se teme unele de altele, trăiau libere și îndestulate, culegînd și vînînd. Dacă ne întoarcem mai circumspecți la subiectul nostru limitat, rămîne semnificativă mărturia acelor autori "utopiști" din secolul al XVIII-lea, care, nuanțînd, transformînd în mod paradoxal rousseauismul esențial al unei credințe cvasireligioase în progres științific, vedeau în descoperirile epocii lor unul dintre mijloacele cele mai sigure de revenire la starea de natură. Așa este, de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
42. Vezi studiul lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, în "Actele cercetării din științele sociale", septembrie 1979, p. 45 sq. 43. Informații utile oferă lucrarea lui Robert Lenoble, Istoria ideii de natură, Albin Michel, Paris, 1969. 44. Vezi Charles Rihs, Filosofii utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului al XVIIl-lea, Marcel Riviere, Paris, 1970. 45. Vezi Jean Cazeneuve, Fericire și civilizație, Gallimard, Paris, 1966. Evocînd paradisul promis și paradisul pierdut, autorul insistă, semnalînd suprapunerea imaginilor, asupra faptului ca, în religiile mîntuirii, paradisul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Europa, în voia simpatiilor pe care speră să le întîlnească, jucării poate ale unui plan de subversiune a Europei. O întreagă elită a gîndirii și entuziasmului va da un nou curs celei ce ar fi putut rămîne o ceartă a utopiștilor socializanți, a economiștilor autodidacți și a teologilor ateismului. Bakunin a fost o verigă între acești călători și acești exilați, inițiindu-i în doctrine a căror existență nu o bănuiau și, în mod special, în gîndirea lui Proudhon. Revoluția, care pentru
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
dintre lumile posibile. Ghetto-ul socialist avânt la lettre se naște astfel, deloc întîmplător, la capătul unei splendide desfășurări logice. Socrate ține să fie consecvent cu sine și să creeze o societate bazată exclusiv pe rațiune, așa cum au făcut-o toți utopiștii care i-au urmat. Firește că tocmai rațiunea, aplicată ființei umane, duce la monstruozitate. în cetatea platonică guvernează filozofi care au dreptul să-și mintă supușii. Puterea ei e dată de un corp militar "de elită", îndoctrinat ideologic, ușor asimilabil
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
media", orientată către societatea internațională. Pe scurt, membrii Școlii Engleze susțin că sistemul politic internațional este mai civilizat și mai ordonat decât sugerează realiștii și neorealiștii. Totuși, faptul că în viziunea lor violența nu poate fi eradicată, îi ridică deasupra utopiștilor care cred în posibilitatea păcii perpetue. Membrii Școlii Engleze nu se așteaptă ca sistemul politic internațional să atingă niveluri de strânsă cooperare și un grad relativ înalt de securitate, ca acela din societățile naționale stabile ale lumii. Ei spun că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a asigura securitatea și supraviețuirea statului. Violența anilor interbelici și tensiunile particulare ale erei bipolare au asigurat victoria realismului. Bull argumenta că realiștii se concentrează asupra luptei pentru putere și securitate în sistemul internațional, pe când oponenții lor liberali sau utopiști se concentrează asupra posibilității unei comunități mondiale. Școala Engleză recunoaște că fiecare abordare conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor că statele, spre deosebire de indivizii din societatea civilă, sunt obligate să-și asigure propria securitate în condiții de anarhie, este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prezent, și anume aceea că regulile și instituțiile sistemului se îndreaptă în mod normal și poate inexorabil către un punct în care membrii devin conștienți de valorile comune și sistemul devine o societate internațională". Această afirmație pare să dea gânditorilor utopiști speranța că progresul viitor este realizabil, dar aceasta nu este o poziție pe care Școala Engleză o aprobă, în general. Ei argumentează că viziunea utopică a unei comunități universale umane se bazează pe faptul că preocuparea pentru drepturile omului, pace
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scriitorul Eminescu gazetăria, ca pe o meserie de vocație și e o obligație morală față de națiunea română. 2. Analizând discursul publicistic eminescian din perspectivă retorică, Monica Spiridon eludează din start dimensiunea ideologică, responsabilă de etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire, o ficțiune
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
perfecțiune este unul teoretic, iar cei care-l concep ar putea fi chiar nepăsători față de dificultățile pe care le întâmpină posibila lui realizare în practică (lucru care nu poate fi spus în legătură cu valoarea practică pe care o atribuie teoriilor lor). Utopiștii practici tind în mod similar să încerce aplicarea unor idei pe care majoritatea celor din jurul lor le consideră imposibile, naive sau chiar prostești. Succesul lor se măsoară nu în funcție de fidelitatea cu care se raportează la modelul teoretic ideal, ci în funcție de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopic, suntem cu adevărat și realist îndreptățiți să vorbim nu doar despre diferite forme ale utopiei, ci și, în același timp, despre diferite configurații și etape ale mentalității utopice" (op. cit., p. 188). 237 Idem, p. 192. 238 Mannheim arată că utopistul chiliast "nu este preocupat de mileniul care va să vină; ce e important pentru el este ceea ce se întâmplă aici și acum, ce apare din existența mundană, ca o înlocuire imediată a acesteia cu un alt tip de existență" (Idem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
218. 886 Ibid., p. 221. Însuși imnul de stat deținea o consistentă încărcătură mitologică: mitul curajului perpetuu, al istoriei patriotice, al muncii eliberatoare (dublat de dogma rolului muncitorimii și al Partidului călăuzitor), al patriei primejduite, mitul pacifist, mitul protocronist, mitul utopist (înfățișat în teza comunismului salvator). ibid., pp. 219-220. 887 Ion Manolescu, Carnetul elevului socialist, în idem, Explorări în comunismul românesc II, p. 254. 888 Ion Manolescu, Clișee tematice ale manualelor comuniste de clase primare, în Ibidem p. 290. În studiul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și sărăciei; dar niciodată nu-i trecuse prin minte să vândă diamantul, În care se Întrupau propriile-i remușcări și speranțe. Cu timpul, prințesa Klavdia a devenit pentru Goliadkin simbolul Rusiei binevoitoare și fastuoase, călcată În picioare de rândași și utopiști. Și, cum nu dădea de ea, o iubea din ce În ce mai profund; nu peste multă vreme, a aflat că prințesa trăia În Argentina, unde conducea, fără să abdice de la propria-i morgue aristocratică, un stabiliment solid În Avellaneda. Doar În ultima clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a sute de mii de ani de trai social preuman"12. Prin urmare se poate afirma că economia colectivă a premers celei individuale. 1. 3. 1. Cooperația în gândirea precursorilor săi Rădăcinile ideologiei cooperatiste le putem găsi la așa numiții utopiști, care începând cu secolul al XV lea și până în secolul al XVII-lea și-au imaginat în câteva romane, viitoare organizări sociale construite rațional, bazate pe spiritul de socializare. Între aceste romane care au precedat apariției concepțiilor moderne privind cooperația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]