103 matches
-
din Crimeea și cecenii. În timpul guvernării sovietice, islamul a devenit principala țintă a luptei ateiste a autorităților comuniste. Guvernul a închis numeroase moschei și școli religioase, clădirile fiind transformate în muzee ale ateismului sau dându-li-se alte folosințe seculare. Uzbecii care au rămas musulmani practicanți au fost declarați naționaliști, unii dintre ei fiind închiși sau executați. Pe de altă parte, guvernarea comunistă a dus la eliminarea analfabetismului, chiar și în zonele îndepărtate rurale. În domeniul agriculturii, una dintre cele mai
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
luată din râul Amu Darya, ceea ce a dus la dezastrul ecologic din Marea Aral. Partidul Comunist Uzbek a deținut monopolul politic în republică până în 1990. Primul secretar al partidului a fost în cea mai mare parte a timpului un etnic uzbec. Printre cei mai longevivi conducători s-a numărat Șarof Rașidov (1959 - 1983). Islom Krimov, succesorul lui Rașidov la conducerea Partidului Comunist Uzbec, a devenit liderul comuniștilor rebotezați ca Partidul Democratic al Poporului (PDP), fiind numit președinte al RSS Uzbece în
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
republică până în 1990. Primul secretar al partidului a fost în cea mai mare parte a timpului un etnic uzbec. Printre cei mai longevivi conducători s-a numărat Șarof Rașidov (1959 - 1983). Islom Krimov, succesorul lui Rașidov la conducerea Partidului Comunist Uzbec, a devenit liderul comuniștilor rebotezați ca Partidul Democratic al Poporului (PDP), fiind numit președinte al RSS Uzbece în 1990. Pe 1 septembrie 1991, țara și-a schimbat numele în "Republica Uzbekistan", râmânând în mod formal parte a URSS-ului până pe
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
au luat o atitudine simpatetică. Mașiniștii, trecând pe lângă lagăre, trăgeau hoarna, iar pasagerii din trenuri le dădeau din mâini arătându-și solidaritatea. Deținuții au scris același slogan pe acoperișuri, ca să se observe din avion, împreună cu cuvintele ""90 de naționalități: ruși, uzbeci, americani, englezi, suedezi, polonezi, unguri, români, letoni, estoni, lituanieni..."" Greviștii nu au cedat la amenințări și, la 26 iulie 1953, a venit de la Moscova o comisie condusă de generalul Ivan Maslennikov, locțiitorul șefului MVD-NKVD și procurorul general generalul Roman Rudenko
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
se poate găsi una pentru aproape orice circumstanță. Nastratin apare adesea ca un personaj cu un umor ciudat în folclorul mai multor culturi: albanezi, arabi, azeri, bengalezi, bosniaci, bulgari, greci, hinduși, italieni, pașto, perși, români, sârbi, turci și urdu. Pentru uzbeci, Nastratin este al lor. La adunări, la întrunirile familiale sau petreceri se spun povestiri despre el, numite "latifa" ale lui "afandi". Există cel puțin două culegeri de povestiri legate de Nasriddin Afandi: În Uzbekistan a fost produs și un film
Nastratin Hogea () [Corola-website/Science/313305_a_314634]
-
nu sunt incluși în rezultatele recensământului. Organizația Internațională a Muncii estimează că sunt aproximativ 16.000 de copii ai străzii. Conform statisticilor oficiale, orașul este locuit de ruși - 89,1%, evrei - 2,1%, ucrainieni - 1,9%, bieloruși - 1,9%, tătari, uzbeci, finlandezi, vepși, precum și unii locuitori originari din Caucaz (mulți fiind emigranți ilegali). Din punct de vedere religios, cei mai mulți credincioși aparțin bisericii ortodoxe ruse, există însă și numeroși atei. Evoluția numărului de locuitori în timp Următoarele diagrame arată numărul de locuitori
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
care acordau limbilor naționale o importanță de prim rang, care o depășea pe cea a limbii ruse. În aprilie, demonstrațiile naționaliste de la Tbilisi, Georgia, aveau să fie înăbușite cu violență. Alte confruntări violente aveau să se petreacă în Uzbekistan, unde uzbecii aveau să se lupte cu turcii meskhetiani în Fergana. În afară de aceste violențe, au avut loc alte trei evenimente majore care aveau să schimbe fața problemei naționale în URSS. Pentru început, Estonia și Lituania și-au proclamat suveranitatea în mai, iar
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
2009, 46% din populație trăia în mediul rural și 54% în cel urban. Conform datelor oficiale preliminare a recensământului populație, publicate pe 4 februarie 2010, principalele grupuri etnice sunt: kazahi — 63,1 % din populația totală a țării, ruși — 23,7 %, uzbeci — 2,8 %, ucraineni — 2,1 %, uiguri — 1,4 %, tătari — 1,3 %, germani — 1,1 % și alte naționalități — 4,5 %. Numărul kazahilor în intervalul 1999—2009, conform datelor, s-a mărit cu 26 % (sau cu 2,1 milioane de oameni), uzbecilor
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
uzbeci — 2,8 %, ucraineni — 2,1 %, uiguri — 1,4 %, tătari — 1,3 %, germani — 1,1 % și alte naționalități — 4,5 %. Numărul kazahilor în intervalul 1999—2009, conform datelor, s-a mărit cu 26 % (sau cu 2,1 milioane de oameni), uzbecilor cu 23 % (sau 87 de mii), uigurilor cu 6 % (sau 13 mii). Numărul germanilor însă a scăzut considerabil cu 50 % (sau 175 mii), dar și cel al ucrainenilor cu 39 % (sau 214 mii), al tătarilor cu 18 % (sau 46 de
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
peste 60% fiind ruși, ucraineni și oameni din alte țări slave. Kirghiztanul a fost cea mai rusificată republică a URSS, conform acestui recensământ, peste 36% din cetățenii kirghizi declarând rusa ca prima lor limbă). În iunie 1990, tensiunile etnice între uzbeci și kirghizi au ieșit la suprafață în Provincia Oș, unde uzbecii erau majoritari. Au izbucnit confruntări violente, care au durat până în august 1990. Până în 1990, Mișcarea Democratică din Kirghiztan (KDM) devenise o forță politică susținută în Parlament. Askar Akaev, președintele
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
Kirghiztanul a fost cea mai rusificată republică a URSS, conform acestui recensământ, peste 36% din cetățenii kirghizi declarând rusa ca prima lor limbă). În iunie 1990, tensiunile etnice între uzbeci și kirghizi au ieșit la suprafață în Provincia Oș, unde uzbecii erau majoritari. Au izbucnit confruntări violente, care au durat până în august 1990. Până în 1990, Mișcarea Democratică din Kirghiztan (KDM) devenise o forță politică susținută în Parlament. Askar Akaev, președintele liberal al Academiei Kirghize de Științe, a fost ales președinte în
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
guvern ("akim"). Comunele rurale ("ayıl ökmötü"), formate din până la 20 de sate, au propriii lor primari și consilieri locali aleși de comunitate. Kirghiztanul are o singură exclavă, micul sat Barak (627 locuitori), din Valea Fergana. Satul este înconjurat de teritoriu uzbec. El se află pe drumul dintre Oș (Kirghiztan) și Khodjaabad (Uzbekistan) la aproximativ 4 km nord-vest de granița kirghizo-uzbecă în direcția Andijan. Barakul face parte, administrativ, din raionul Kara-Suu din provincia Oș. Există patru enclave uzbece în Kirghiztan. Două dintre
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
4 km nord-vest de granița kirghizo-uzbecă în direcția Andijan. Barakul face parte, administrativ, din raionul Kara-Suu din provincia Oș. Există patru enclave uzbece în Kirghiztan. Două dintre ele sunt orașele Soh (suprafața cu locuitori în 1993; 99% sunt tadjici, restul uzbeci) și Shohimardon (suprafața și locuitori în 1993; 91% din locuitori sunt uzbeci, restul kirghizi); celelalte două sunt mici teritorii din Chong-Kara (o fâșie de 3 km lungime și 1 km lățime) și Jangy-ayyl (un petec de pământ de 2-3 km
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
administrativ, din raionul Kara-Suu din provincia Oș. Există patru enclave uzbece în Kirghiztan. Două dintre ele sunt orașele Soh (suprafața cu locuitori în 1993; 99% sunt tadjici, restul uzbeci) și Shohimardon (suprafața și locuitori în 1993; 91% din locuitori sunt uzbeci, restul kirghizi); celelalte două sunt mici teritorii din Chong-Kara (o fâșie de 3 km lungime și 1 km lățime) și Jangy-ayyl (un petec de pământ de 2-3 km diametru). Chong-Kara se află pe râul Soh, între granița cu Uzbekistanul și
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
medie a populației este de 29 de locuitori/km²). Principalul grup etnic al țării îl reprezintă kirghizii, un popor turanic, care reprezintă 69% din populație (în 2007). Principalele minorități sunt rușii (9%) concentrați în partea de nord a țării și uzbecii (14,5%) predominant în sud. Alte minorități mici sunt tătarii (1,9%), uigurii (1,1%), tadjicii (1,1%), kazahii (0,7%), și ucrainenii (0,5%). Kirghiztan și-a schimbat semnificativ componența etnică de la obținerea independenței. Procentajul de etnici kirghizi a
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
un guvernator. Provinciile se împart la rândul lor, în districte ("etraplar" la plural și "etrap" la singular). Cele cinci provincii și capitala Turkmenistanului sunt: Cea mai mare parte a populației Turkmenistanului este formată din turkmeni. Minorități semnificative sunt formate de uzbeci și ruși. Minorități puțin reprezentate în populația țării sunt kazahii, tătarii, ucrainenii, armenii, azerii și belucii. Potrivit datelor estimate pentru anul 2003 de "CIA World Factbook", compoziția etnică a Turkmenistanului ar fi formată din 85% turkmeni, 5% uzbeci, 4% ruși
Turkmenistan () [Corola-website/Science/298151_a_299480]
-
formate de uzbeci și ruși. Minorități puțin reprezentate în populația țării sunt kazahii, tătarii, ucrainenii, armenii, azerii și belucii. Potrivit datelor estimate pentru anul 2003 de "CIA World Factbook", compoziția etnică a Turkmenistanului ar fi formată din 85% turkmeni, 5% uzbeci, 4% ruși, iar 6% alte minorități naționale. Din 1989, până în 2001, numărul turkmenilor din Turkmenistan s-a dublat, crescând de la 2,5 milioane la 4,9 milioane, în timp ce numărul rușilor a scăzut cu două treimi, de la 334.000 la circa
Turkmenistan () [Corola-website/Science/298151_a_299480]
-
părul și ochii negri, cu piele măslinie pănă la tuciurie. În unele zone turcice, este comună existența oamenilor care au pielea albă, părul și ochii deschiși la culoare dar care au o față cu structură mongoloidă (precum e cazul unor uzbeci sau tătari). Majoritatea persoanelor turcice au pomeții ridicați, capete rotunde și părul drept. Sunt multe discuții pe seama originii rasiale a popoarelor turcice, unii considerând că există o rasă ural-altaică compusă din unguri, finlandezi, estoni, popoare turcice, mongoli și tunguși; alții
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
9.930.410 (91,65 %), ucraineni — 154.104 (1,42 %), tătari — 149.043 (1,38 %), armeni — 106.466 (0,98 %), azeri — 57.123 (0,53 %), evrei — 53.142 (0,49 %), beloruși — 39.225 (0,36 %), georgieni — 38.934 (0,36 %), uzbeci — 35.595 (0,33 %), tadjici — 27.280 (0,25 %), moldoveni — 21.699 (0,20 %), kîrghizi — 18.736 (0,17 %), mordvini — 17.095 (0,16 %), ceceni — 14.524 (0,13 %), ciuvași — 14.313 (0,13 %), persoanele care nu și-au declarat
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
Uzbekistanul este împărțit în 12 regiuni (vilaiete), 1 republică autonomă și un oraș independent (Tașkent). Deși am fi tentați să denumim unitățile administrative ca și provincii, lucru rezultat prin traducerea cuvântului de origine turcică "vilaiet", surse oficiale (Institutul de Statistică uzbec) folosesc în paginile anglofone termenul de regiune. Numele lor sunt date după denumirea în uzbecă, deș există mai multe variante de transliterație. Statisticile pentru Regiunea Tașkent le includ și pe cele ale orașului omonim. Regiunile se subdivid mai departe în
Regiunile Uzbekistanului () [Corola-website/Science/318195_a_319524]
-
hui (9,8 milioane în recensământul din 2000, sau 48% din numărul oficial de musulmani), uiguri (8,4 milioane, 41%), cazaci (1.,25 milioane, 6.1%), dongxiang (514.000, 2.5%), kârgâzi (161.000), salar (105.000), tajici (41.000), uzbeci, bonan (17.000) și tătari chinezi (5.000). Majoritatea musulmanilor din China sunt sunniți. O caracteristică definitorie este prezența imamilor feminini. Primele menționări scrise ale pelerinajului haji la Mecca de către musulmani chinezi sunt din 1861, dar probabil că au avut
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
Minsk, RSS Belarusă, având 84 de persoane la bord (77 pasageri, 7 echipaj). Ciocnirea a avut loc la ora locală 13:35, la o înălțime de 8,400 m deasupra solului. Printre cei morți s-au numărat și 17 membri uzbeci ai clubului de fotbal Paxtakor, motiv pentru care tragedia a avut rezonanță în interiorul fostei Uniuni Sovietice. Potrivit anchetei sovietice oficiale, cauza catastrofei au fost greșelile și încălcările admise de către dispecerul sectorului aerian Sud-Vestic și dispecerul-instructor privind admiterea nivelului de distanță
Coliziunea aeriană de la Dniprodzerjînsk () [Corola-website/Science/329862_a_331191]
-
de acord cu unele reforme făcute după întemeierea Republicii și a plecat în Egipt, unde s-a angajat ca lector de literatura turcă și și-a consacrat 10 ani din viață creației literare. M. Akif este albanez din partea tatălui și uzbec din partea de mamei. El s-a născut la 27 decembrie 1873 în cartierul Karagumruk mahalaua Sariguzel, dar din cauza profesiei tatălui său, care era imam acesta a fost înregistrat în orașul Bayramic din provincia Canakkale. Mama este fiica unor emigranți din
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
religioase a credincioșilor. Totuși, "mazăr"-ul și maestrul sufit au continuat să fie componente importante ale societății din această țară. Oricum, cultul sfinților și al pelerinajelor la mormintele acestora rămâne un element esențial al evlaviei populare, pe care o trăiesc uzbecii. Atacurile violente împotriva venerării mormintelor sfinților este o dovadă a importanței acestor locuri sfinte în Uzbekistan. O altă dovadă este literatura antireligioasă ce are teme legate de cultul sfinților și al pelerinajelor pioase (literatura susținută prudent de către conducătorii islamului oficial
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]
-
În Uzbekistan, au avut loc schimbări importante în perioada post-sovietică în domeniul social-religios. Relația dintre guvern și islamul oficial a căpătat o altă dimensiune, iar dovada acestor schimbări o constituie referirile făcute de Islam Karimov, fostul secretar al Partidului Comunist Uzbec, în timpul discursului de instituire în funcția de președinte al statului Uzbekistan, moment în care acesta a ținut un Coran în mână. În 1992, Consiliul Islamic din Uzbekistan și-a asumat aceleași funcții pe care le deținea în timpul Uniunii Sovietice, însă
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]