2,023 matches
-
puturoasă, se auzi de două ori un strigăt sfîșietor: Ajutooor! Ajutooor! Toți tăcură înfiorați și se uitară unul la altul cu niște ochi în care puteai citi convingerea fiecăruia că se apropie sfîrșitul lumii. Ce-a fost asta? întrebă doctorul, vînăt la față. Cineva a strigat după ajutor din partea aceea, arătă Matei cu brațul întins într-o anumită direcție. Ba din partea aceea, interveni cumnatul său, Răgălie. Am auzit foarte bine. Mi s-a părut o voce de femeie. Femei pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
paralizat de frică și pe urmă ți-ai dat drumul, uite-așa, din vârful pomului, nu de spaimă, de oroare, deși nu știai ce-i aia, - vezi? Mai am și acum semn, vezi? Aici, julitura! Și tot genunchiul a fost vânăt cred că săptămâni, da’ nu mi-am rupt nimic, am căzut ca o pisică - îmi amintesc, da, ai căzut ca o pisică, nu ai avut nimic decât semnul de pe genunchi, semnul acela mare, ca o semilună zimțată, pe care, da
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ca două cratere negre în care licăreau flăcărui verzi și i-a șuierat, dintr-odată, uscat și fără culoare în glas: — Găsește pe cineva care să-l boteze! L-au botezat în aceeași noapte. În zori, buzele copilului erau încă vinete, dar până la amiază, când au reușit să-i dea să bea sânge de crap, spuzeala de pe trup aproape se curățase și arșița părea să i se fi domolit. A doua zi, Abd al-Aziz a cerut apă și a glumit cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
javra?! Ce? Cum o să-l dați în judecată?... Dar... Alo! Alo! (celorlalți) Mi-a trîntit telefonul. BUNICA: Avea dreptate femeia. A jignit-o! Să-l dea pe mîna poliției! Pe mîna parchetului. Intră fiul, Edi, bătut, cu haina ruptă, ochiul vînăt. BUNICUL: Edi! Ce-i mă cu tine? GETA: Edișor! Cine te-a bătut? EDUARD (cade pe canapea distrus, imediat Bunica aduce un tampon de vată, îl oblojește la ochi, toți îl înconjoară): Uf, ce mi-a făcut deșteptul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Noica, aici nu discutăm despre boala lui Noica! i-a strigat indignat din celălalt colț al Încăperii Tronaru. — Hei! a intervenit șeful cenaclului. Potoliți-vă, să vedem ce ne răspunde domnul Ionescu. Ionescu Însă nu putea răspunde nimic, se făcuse vânăt, iar buzele Îi pâlpâiau În gol ca unui pește; nu se aștepta, deși asta se Întâmpla la mai fiecare ședință de cenaclu, ca poezia să-i fie Întâmpinată cu atâta... — Eu unul cred că eforturile poetului merg către sinceritate, și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
care se aplecau asupra lui râzând și pupându-l pe obrajii Îmbujorați de rușine, pașaportul lui către finețea Întâlnirii cu fidelitatea minciunii. Intrase În tunelul oranj și cădea, se Învârtea și Îi venea să vomite, de pe frunte și din căușul vânăt al cearcănelor transpirația Îi curgea În pahar - , și-a zis. „Ionel, Ionelule / Nu mai bea, băiatule“, iată refrenul pe care i se părea că pleacă din lumea asta, nu și celorlalți Însă, care se legănau Într-o parte și-n
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ai al naibii, Vasile, numai necazuri Îmi aduci. N-ai cinci lei să beau și eu o bere? Cum adică, nenorocitule, ceri bani de la elevi? Vrei să te spun lui...? Ai grijă ce faci, Vasile e prietenul meu, ai Înțeles? Vânăt de furie și de neputință, Căreală Își mușca buza ca să nu izbucnească, așa că mai bine să-și aprindă un Carpați. — Vasile, mă Întorc imediat, așteaptă-mă aici, a mai zis Cristian și a dispărut În clădirea oficială În care partidul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
în flăcări, trupuri arse care fumegau, detalii impresionante ale arsurilor de diferite grade, o alunecare de teren, degete încovrigate apărând din mocirlă, încercând să apuce un lemn salvator care nu avea să apară niciodată, un spânzurat atârnând în funie, limba vînătă ieșită din gură, bale scurse de o parte și de alta a bărbiei, în timp ce privitorii aplaudau având întipărite rânjete de satisfacție pe fețe. Doar câteva tablouri spuneau alte povești. Pictorul se așezase în fața unor îndrăgostiți, spre exemplu, în timp ce aceștia se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
înfășurate bine în plastic. A! Probabil că aveam picioarele umflate. Aici e mâna lui Carmen, gândi. Vru să se scoale, dar picioarele îi erau ca de plumb. Scoase plasticul, dădu la o parte compresele și-și văzu picioarele umflate și vinete. El, care se mândrea cu gleznele lui fine! Ce urât mai arătau picioarele lui! Se înveli la loc și stătu liniștit cu fața în sus. Parcă îi trecuse amețeala și foamea îi dădea ghes. Atunci apăru, ca din pământ, Carmen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din piele de cârlan (un miel de 6-7 luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce i-a unit pentru o vreme destinul cu cel al marelui Modigliani.... În loc de prefață În groaznicii ani ai lui Ejov am făcut șaptesprezece luni de coadă pe la închisori. Odată cineva "m-a recunoscut". Și atunci o femeie cu buzele vinete, și care, firește, nu-mi auzise niciodată numele, se trezi din amorțeala proprie nouă tuturor și mă întrebă la ureche (acolo se vorbea numai în șoaptă): - Puteți descrie toate acestea? Răspunsul meu: - Pot. Și atunci ceva ce amintea a zâmbet
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
simt în apă jos Ai veni în fund cu mine, Și te-ai face sănătos. Au nu vezi în marea clară, Luna, soarele se scaldă, Și din unda recoroasă Es cu fața mai frumoasă? Nu simți ceriu cum te'nbie Vânătul cel strălucit? Nu te trage, Nu te trage, roua vie, Ce te-arată zugrăvit? Apa fierbe, apa crește, Și îl scaldă la picior; Inima-i setos dorește Ca la glasul dulcei sor. Ba îi cântă, ba-i cuvântă Ah! de
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
linii groase/ fiecare tresărire din diminețile tale frumoase/ din diminețile tale nemaipomenite ei au venit și/ au cărat globurile și beteala/ și în general sărbătorile trec prea repede/ lasă în urmă un pahar de alcool și o țigară în mâna vânătă ș...ț" (când trăiești dacă trăiești aceasta este întrebarea sigură ca mâna). Marta este un volum extrem de bine închegat, egal cu sine însuși, coerent până în cele mai mici detalii. Poate că aparența de întreg, surprinzătoare pentru un debutant, se datorează
Mart(ir)a by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9923_a_11248]
-
care-l utilizează ca un alibi al coerenței discursului. Abilitățile imagistice pe care le învederează se produc în cîmpul acestui factor unificator ce și le însușește așa cum magnetul atrage pilitura de fier: "De-o săptămînă ninge pe morminte/ Cerul e vînăt ca un ochi de pește/ Zăpezile atîrnă cu aripile frînte/ Și dintre cruci doar crucea mea lipsește.// Zile la rînd am răscolit zăpada/ Să-mi caut crucea de arin subțire/ Dar nu știa nici paznicul de noapte/ Să fi plecat
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
se pierdea prin filozofia compoziției reintră în drepturi o dată cu metafizica anatomicului. O primă dovadă: "Ceea ce scriu se naște cu încetinitorul./ N-am talent la mințit așa că mint/ numai prin omisiune./ Pentru mine liftul rămâne singura cale de acces/ către aerul vânăt al înălțimilor./ Nu am cont în bancă nu am economii la ciorap/ nu am un creițar pentru zile negre nu am/ rezerve de supraviețuire/ și totuși continuu să citesc ficțiuni ca și cum/ viața mi-ar depinde de asta.// După cum vă spuneam
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
ca el. Iar Joanei, mama mea în aceste împrejurări, trebuie să-i fi plăcut acel fiu misterios care mai întâi a speria-- t-o fiindcă avea șase degete la piciorul drept, dar imediat după aceea a emoționat-o pentru că era vânăt de frig, prost înfășat într-o manta impermeabilă. Oricât s-ar fi temut părinții mei să o enerveze pe dificila Catarina dacă ar fi pus la îndoială relatarea ei, nu înțeleg de ce nu au făcut-o mai târziu, dacă adevărul
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
pom roditor se sălbăticește. Pe pielea apei goală se-ndeasă / un fel de păr mătrețos. / Frunzele se chircesc / ca și cum o altă oală fierbinte le-ar opări tot timpul./ Sîngele-și părăsește albiile firești / și se- adună ciorchine suprapuse / pe la-ncheieturi./ Prunii sînt vineți din pricina alcoolului/ stors din piatră seacă./ Oglinzile-n pereți / prind rădăcini de putregai / și noaptea-nădușe copiii-n așternuturi, / vocile se confundă cu biciul, / mîinile cu seceta. / Părul femeilor e-o patrie de fum / sub care jarul ochilor mocnește ,/ în cuiburile
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
la Medicină, între anul III și anul IV, am fost pentru prima oară, după refugiu, în Basarabia, în Fundurii Vechi, sat în care se născuse taică-meu. Era fabulos! Toți umblau îmbibați de smahoncă, un fel de rachiu tare, bestial, vînăt, fabricat din sfeclă. Verișoarele mele pieptoase și curoase mîncau prune, delicat, din farfurie, cu furculița, și se hlizeau erotic. Apoi se luau de talie și, pășind mărunțel, cîntau melodii înflăcărate și triste... Fratele tatei păzea o suprafață infinită, plină de
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
potrivite pînă ce/ întrebările și răspunsurile se vor fi pus/ de acord te pune să lustruiești amintirile/ din jumătatea de viață trăită/ te scoate gol în stradă să vadă ceilalți/ ce oase slabe are destinul/ ce piele aproape putrezită/ galbenă vînătă neagră/ te pune să te urăști/ să-ți fie greață de tine" (Moartea ca un trofeu). Infernalizat pînă la saturație, acest actant nu mai are ce pierde. Drept urmare, mizînd pe scandalizarea cititorului, nu șovăie a declara: "fac crime/ violuri furturi
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
festin, digerând, găinățându-se și râgâind. Am aruncat în ei cu zgură, cu resturi de oase și cutii de conserve ruginite. Se fereau cu țopăieli caraghioase, apoi, neînțelegând înverșunarea noastră, își strângeau aripile și întindeau spre noi gâturile golașe și vinete. Ne-am năpustit urlând și agitând lopețile. Vulturii s-au înălțat cu o fâlfâire de cearșafuri murdare și, așezându-se ceva mai departe, ne-au privit cum lucram. Văzute de aproape, gunoaiele trădau, în mod ciudat, sărăcia; prelevări succesive - servitori
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
cu aceeași manie, "boala civilizației"...fiindcă, "asta", care se vede aici, civilizația, e o "maladie", o apucătură, pe care niște sălbateci nu o pot avea... Din când în când potcoavele unui cal gras, bine frecat și el, țăcănesc pe caldarâmul vânăt, surprinzător de clar și de ritmic, un sunet al Transilvaniei, amplificat de ziduri și de edificii vechi, ursuze, trainice însă. Mirosuri de coloniale, piper și vanilie, săpun și apă de colonie se amestecă în aer cu tăria țigărilor de foi
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
Intră, adresă un „trăiți, dom’inginer”, și dădu să strângă mâna la modul familiar. Chiar atunci secretarul Îi Întoarse spatele prefăcându-se a privi pe fereastră. Apoi se Întoarse către Ștefan și acesta Îi putu vedea privirea glacială și fața vânătă de supărare. Ce s-a Întâmplat, dom’inginer? „Tovarășe secretar”! Aștept ca tu să-mi spui ce s-a Întâmplat În Maroc, unde ai depus valuta și cum de te-ai pretat la un asemenea gest Împotriva CFS-ui și a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În care se vedeau fragmente „originale” și vase de sânge rupte și Închise anapoda, fire de păr și bucăți sfrijite din obraz atârnânde, ochiul drept rămas deschis și jumătate de pleoape lipsă. Toate acestea și culoarea nedefinită, de la roșu la vânăt și roz, formau o imagine cutremurătoare și greu de suportat! Ștefan știa perfect cum arată, se examinase În „salonul său”, În oglinda de la lampă. Obișnuia foarte des să se privească bine-bine Îndreptând lumina lanternei către partea sa dreaptă. Se suporta
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În oglinda lămpii cu gaz, și o făcea adesea, Îl cuprindea o stare de surescitare În care mânia, dorința de răzbunare și durerea Îl transformau Într-un vulcan, se Înroșea, tremura iar fața căpăta nuanțe care alternau de la stocajiu, la vânăt, galben și negru. Atunci blestema, Înjura și jura răzbunare pentru tot ce a Îndurat și Încă va mai Îndura. Îl ruga pe Dumnezeu să-l Învrednicească și să-i dea atâta putere pentru a pedepsi Securitatea și securiștii, pentru a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
puțin întunecată decât era mintea rătăcită a femeii, aceasta, chircită toată în patul său de fier, zbătându-se precum o face mielul fără vină în clipele dinaintea jertfei, în puterea unei crize cumplite, muri. Se sfârși cu buzele supte și vinete, deschise pentru a șopti numele lui Victor, care, împreună cu cel al lui Dumnezeu, precedase ultimul ei suspin... Îndelungă vreme după aceea, bărbatul și-a plâns pierderea, se-nțelege. Nu este nevoie, însă, a ilustra prea în amănunt asta, căci astfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]