2,046 matches
-
Cabel Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Atelierul era devastat, tabloul avea rădăcini groase înfipte în parchet perdeaua în bătaia vântului coamă lăptoasă a iepei, cu potcoava pierdută în iarba înrourată, călare pe norii vineți. Ramurile din tablou se umflau ca brațele deltei, pe unul treceau călăreți cu săbii flămânde, pe altul câmpuri cu burta ghiorțăind de speranțe, la mijloc fum, ceață în vârf doar blocuri, mall-uri, sedii de bănci înclinau copacul într-o
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Atelierul_teo_cabel_1353872044.html [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
sale, nu și-a trăit-o din temporalitatea toamnei, ci din anii propriei vârste și n-a prădat-o decât de vreun strop amar de vin, vreun măr căzut, vreo barză rănită nezburată cu sorele din calea iernii, vreo brumă vânătă, cernută peste ani, vreo tuse, vreun vârtej de frunze, vreun plâns străin, dușman inimii, vreo iubire dușmancă minții, căci acestea-s toate averile toamnei, restul e al poeților, pictorilor, cântăreților?! Cu ce drept, toamna, va să zică, ia speranța omului și-i
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442565796.html [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
până în gât lui Suciu. După care ceru briceagul și comisarul il dădu de jos. Tăie o bucată de bandă adezivă și i-o puse pe gură, exact cum făcuse el și oamenii lui cu ea. Suciu avea obrajii și ochii vineți. Din nas începuse să-i curgă sângele. Gemea și mișca din cap. - Așa să te găsească oamenii tăi, Suciule! Până dimineață să stai așa, cum aveai tu de gând să mă ții pe mine aici, ai auzit? îi strigă ea
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1452974524.html [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
tot ce-i va spune Trifu. Va fi supusă bărbatului său!... Era lămurită că nu-i țigan. Chiar dacă își lăsase plete și barbă, nu avea trăsături țigănești cum erau ale lui Gheorghe și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi, Trifu i-a povestit niște pățanii tinerești, de parcă se întâmplaseră la liceul ei. Țiganii
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
în fiece mod sufletul în picioare - un soi de igienă, până la urmă, a spiritului, o metamorfozare a lui, bineînțeles, diabolică prin metoda crâncenă a dezînomenirii impuse cu forța de regim. În imperiul lăuntric al fricii, nu se întindea deloc însă, vânătă ca moartea, imaginea zeului împăiat al urii... Ea sălășluia cu îndârjire și exaltare în alt ungher. Iar răsuflarea gâfâită și ochii cu privire de fiară înfometată ai anchetatorului de serviciu grăiau întotdeauna, de la sine, totul. O oglindă plină de imperfecțiuni
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
că iar a făcut panaramă taică-său de au fost nevoiți să iasă din apartament. Îi cercetam pe fiecare în parte să văd o nouă vânătaie. Uneori, când mă duceam la ei, o vedeam pe tanti Angela cu amândoi ochii vineți ori poate numai cu unul, alteori, când era mai grav, avea buza spartă sau, mai rău, câte un dinte scos, de acum rămăsese numai cu măselele și mesteca chinuit, ca un bătrân, fiindu-mi groază să-i privesc gura știrbă
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
când în când, se uită la ceasul de mână oprit la ora 13.45 Fix la ora 14.05 ușa se izbește de perete și în cadrul ei apare domnul ministru. Cam negru, cam mic, crăcănat și cu burta mare, însă vânăt de furie: - Băi, tâmpitule, vrei să mă omori, ai?! Păi, de ce nu veniși bă, la ora fixată să mă scoți din birou, că muncesc dă două ore dă nu mai știu dă mine!? Te ia mama dreacu’, să știi! Fără
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
pe fața lui rumenă. Nasul drept, buzele subțiri, expresia nobilă, nu arată nici un argument pentru vreo critică logică, iar barba bogată și de aceeași culoare cu părul său, este lungă și se desparte în două pe la mijloc. Ochii sunt albaștri vineți, blânzi și senini”. (diacon Gheorghe Băbuț, Vămile Văzduhului, Istoria despre Christos, Documente istorice, ed. Pelerinul Român, Oradea, 1993, p. 116). „Iisus, marele inițiat din Dacia” - (pag. 664): „De altfel, în majoritatea icoanelor creștine mai vechi sau mai noi, Fecioara Maria
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_blandetea_ioana_stuparu_1359620534_ddrul.html [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
jos (o expresie veche dar plină de înțelesuri!). - Luați loc! Toți se așezară cu mare grijă să nu scârțâie scaunele și își îndreptară privirile spre înălțimea sa ca și cum ar fi ars de nerăbdare să-i soarbă înțelepciunea de pe buzele-i vinete și strânse pungă. - Scroafa-i moartă-n cotineață, declară cu un aer de martir președintele! Toți se foiră discret ca și cum nu ar fi înțeles subtilitatea și adâncimea zicerii... - Trupele dușmanilor noștri tradiționali, adică toți vecinii, s-au masat de-a
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
niciodată/ Mi se uită în suflet ca într-o apă/ De lacrima nuferilor întunecată.// Se înfoaie dându-și drumul la ghiers/ De se clatină zarea pe tristețile ei./ Cu ce miere de cântec - descântec mi-a șters/ De pe suflet norii vineți și grei?// Spune-mi, pasăre albă, cum te cheamă și cum e/ Să te lepezi de tine și de altul să suferi?/ Ghiersul ei dă din aripi peste margini de lume,/ Ochiul meu se îngroapă în lumină de nuferi”( Pasăre
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Puțini s-au rentors de unde au venit. Înseamnă că s-au acomodat. Și-au construit o viață nouă! Ai fost și mulți care au pierit și nu s-au putut obișnui cu noua țară. Cel mai greu a fost pentru veniții din fostele țări ex-comuniste. Altă climă, altă mentalitate, alte obiceiuri, altă orânduire, altă limbă... Dar cei care au fost puternici și au perseverat și-au făcut o viață mai tihnită și mai liniștită... Și apoi, omul sfințește locul! S-au
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
durerea Învață să iubești Învață să iubești din această zi Crește cu primăvara în mâini. (4 aprilie 1981) ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ GLAS DE INIMĂ ȘI KOSOVA 1. Pun bandana pe cap Merg desculță Ca un fluture zbor Căldura mea ești Tu ai ochiul vânăt Și buza crăpată Chiar dacă te sărut rana nu se înmoaie Ochiul fața buza nu ți se-nmoaie Când merg desculță Cu bandana pe cap Suntem roșii Fragede Cu buze uscate Suntem 2. În stâncă țes și despletesc codița Merg pe
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
ungea și ne trăgea cu leacurile ei, vinecându-ne și de gâlci, și de tuse măgărească, și de pecingine, și de pojar sau de dureri de șale. Mă uitam la ea abia respirând de sfială, Nicu gemea pe pat cu spatele vânăt, mama stătea în picioare lângă ei, în mâini cu o cană cu apă și un prosop, baba Vasilichia își plimba mâinile rotunde și pufoase, cu pete maronii, peste vânătăile tari, rostind, cu ochii închiși, cuvinte doar de ea știute, nu
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
pe Karon ,fata acesteia căpătând acum o noanta mai intensă da roșu. -Și oricum fumul venea de la cabană mea,pentru că am curățat șemineul,iar focul de pușcă de la căprioara impuscata.Pana acum nu am vânat așa la marginea pădurii ,dar vânătul a fugit rănit și am putut să mă iau după urmele de sânge pe frunze și am împușcat-o aproape de lac,de aceea s-a auzit.Uitandu-se prin cabană ,Karon observa o pușcă agățata de perete,cu un port
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487268008.html [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
înfipte în trupul lui. Striveau capul felinei cu pietre mustind de culori. Erau în genunchi în fața stâncii, tânguindu-se și plângând când, din grotă, se apropiau, tăind cu țipetele cerul, femelele cu puii... Amurgul infuza văzduhul cu un văl subțire, vânăt și sângeriu, când, încă așezați în cerc, în genunchi în fața stâncii, ca la o rugăciune a morții și foamei, sfârtecau cu poftă cane crudă și, încă fascinați, îmbrățișau cu privirile fiara și masculul fixate în piatră... Un pubert, rătăcitor și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
Un regat pentru-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârțâie de vânt fereasta, În pod miaună motanii - la curcani vânătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă, Ca țiganul, care bagă degetul prin
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-cugetarile-sarmanului-dionis/ [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
Pornește vânătoarea! Ca niște pârâiașe viguroase făcând în ciudă avalului vitreg urcă înspre steiuri duium de bravi bărbați în straiele gătite cu blănuri din trofeele bogate, câștigate în alte ierni. Întinsul dintre stânci e-acum o scenă. Încă din zori, veniților li se oferă aici locul râvnit: în arcul dinspre stânga, măiaștrii-vânători cu răsăritu-n spate, să afle țintă-n cele zări; în dreapta, duiumul curioșilor să vadă ce acvilă ia premiul, cu ce pradă... Lorzii vânătorii se-adună, chemați la-ntrecere dreaptă
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
glas sumbru. Auzim cum ne curge peste umerii noștri osoși peste lumea noastră și suflet, spațiul granulos ca nisipul. Prăzi ale cărnii nu ne-ntrebăm unde anume se săvârșește tortura oamenilor; ci unul peste altul rupți, cimitir uriaș de oase vinete, îndesiți pe pământ alergăm prin necuprins alergăm cerând sus și tare vidului, luminii fragede, pâlpâitoare a lumilor rotitoare, moartea. Glasul ne șovăie, se-alungește de la un pământ la altul, mare, întunecat și umple creatul unde nici țipenie nu e cu
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
Puțini s-au rentors de unde au venit. Înseamnă că s-au acomodat. Și-au construit o viață nouă! Ai fost și mulți care au pierit și nu s-au putut obișnui cu noua țară. Cel mai greu a fost pentru veniții din fostele țări ex-comuniste. Altă climă, altă mentalitate, alte obiceiuri, altă orânduire, altă limbă... Dar cei care au fost puternici și au perseverat și-au făcut o viață mai tihnită și mai liniștită... Și apoi, omul sfințește locul! S-au
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
că nu e lume mai frumoasă că ochii tăi înconjurați de gene, țesuta nu-i niciunde vreo mătase că părul tău ce cade printre perne. iubirea mea ce-ți calcă-ncet pe urme ca un ogar ce știe a mirosi vânătul te-ar fi găsit ascunsă orșiunde că nu e vânător mai mare ca păcatul. hai strange-mă în brațe de ți-e dor iubirile nu au nici azi, nici mâine făcute sunt s-aprindă doar fior pe viata-ntregă să-ți
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Declaratie_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/371251_a_372580]
-
au trecut prin fața sa, primind fiecare bucățica de inimă din aur promisă. Au fost mulți, destul de mulți și toți au fost salvați, dar nimeni nu vedea, cum pe chipul lui Getic, se așternea încet, încet, o paloare ca de piatră vânătă, pierzându-și strălucirea cu fiecare bucățică de inimă din aur ce o dăruia fraților săi, iar corpul său începuse să se înconvoaie, sub povara grea a jertfei sale. Ce se întâmpla de fapt? Cu cât dăruia mai mult din inima
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
rog dăruiește-i bucățica de inimă din aur promisă, pentru a se salva! Cum de se făcuse uitat acel prunc, cum de nu a fost și el socotit, printre cei din neam; cine știe cum a fost atunci? Paloarea ca de piatră vânătă, se accentuă și mai mult pe chipul lui Getic, înțelegând că va trebui să-și sacrifice viața, pentru al salva și pe acel copilaș, apoi fără să mai stea pe gânduri, s-a aplecat în fața lui, dăruindu-i ultima bucățică
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
din cap și vărsând apa din gură, militarul a spus: “Fusei cu piciorele pe el”. Toată lumea a început să țipe, să urle, să chirăie ... Mărin s-a scufundat din nou și a ieșit la margine cu el pe brațe. Era vânăt. Numai tălpile picioarelor erau de culoarea labei de rață galbene. L-a așezat pe nisip, lângă haine. Țipetele mai accentuate se tot înmulțeau. Nu-l puteau lua, până nu aveau acordul organelor competente. Fiind duminică, nu găseai procuror, milițian ... Așa că
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
motan pentru că ea a acceptat să ucidă, să jupoie, să vândă la contrabandă animalele din pădure. Prim și mama pot întreține un mini-spital acasă pentru că ea sare gardul de sârmă ghimpată și culege plantele medicinale necesare și face troc cu vânătul pentru cărbuni, fâse, dezinfectant etc. K calcă legea districtului 12 și își calcă în picioare sensibilitatea, milă față de animalele vânate, K alege să intre în arenă pentru ca Prim, inocentă, să mai existe pe acest pământ. Dacă Prim nu mai e
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1477644709.html [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
consemnelor/ Din mediana drenată a domului - / Din sigiliul harisim al Domnului : din/ Catenele Mari ale Crucii - ...; sau: O ușă ; a doua : fereastra deschisă simetric - / Un surâs ; o ușă : a doua// Fără nume ; ruah (subl. n., E. D.), fără nume:/ Puțin vânăt vânt (subl. n., E. D.) și romb pe / Atât. Se poate decela, în sfârșit, la temeiul impulsului liric, și al conștiinței estetice, o - vagă - confruntare a marilor arhetipuri (Masculin/ Feminin) : Poemul acesta va întrerupe prin atingere/ Deformarea scheletului/ Uman.../ Stimulându
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]