769 matches
-
nației, "preluând activ moștenirea Școlii Ardelene și a corifeilor ei". Alteori, în consonanță, e înălțat elogiul provinciei, al marii provincii producătoare de caractere și valori, nevoită însă a le trimite Bucureștiului pentru validare. Bine, se poate spune, acestea sunt idei vânturate de personaje și nu reprezintă marele mesaj, mesajul ultim , "definitiv" al tetralogiei. Dar intervine în text autorul însuși, cu sublinieri apăsate și cu mărturisiri despre experiența personală ,în acord subînțeles cu ceea ce personajele au suținut despre marea provincie furnizoare de
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Filmul reprezintă o reușită sinteză de lumină, culoare și muzică, cu decoruri memorabile capabile să capteze magic spectatorul, fie că este vorba de un tapet sau de rozasa spartă a unei catedrale luminată feeric de incendiu, fie de ierburile înalte vînturate pe plaja de la Dunkerque care deschide spre scena tablou a tumultului uman eșuat la marginea apei. Sensibil la detalii, Joe Wright armonizează contrastele conferind filmului ceva din emoția contactului direct, așa cum se întîmplă în teatru. Între înscenare și punere în
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
O lume răvășită, care se destramă pe note, ca-n Verlaine (citat, de altfel, ca "prieten"), prin care circulă, absent la fiecare ancorare la un țărm, un călător neimportant, unul care va muri și va fi anunțat la fapt divers: "Vîntură vîntul șiroaie/ Stelaru merge în ploaie,/ I-e foame? Totuna/ Cînd moartea, stăpîna,/ Ușor unduind armăsari/ Lasă oamenii rari." Sigur că refuzul, vagabondajul, viața tardo-romantică, damnată în orice caz, nu-l împiedică pe acest personaj rupt dintr-o galaxie să
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
multe vulnerabilități în cadrul Windows Vista" (securizare.ro). Totuși, nu în cadrul este supărător în aceste construcții, ci chiar folosirea lor invariabilă, din pură modă lingvistică, chiar atunci cînd ar fi putut primi ușor o reformulare sau chiar desinențe de genitiv: "Iulia Vântur dă o lecție de imagine în cadrul ŤStilul Oana Cuzinoť" (protv.ro, 26.11.2006). Sînt interesante și evoluțiile semantice ale substantivului cadru. În DA, pluralul cadre aparținea în primul rînd limbajului militar, desemnînd "corpul de ofițeri și subofițeri al unei
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
fabuloasa datorie de cinci lei, pe care tata a achitat-o, spre uimirea mea, fără să clipească și fără a-mi administra cea mai mică mustrare. Prin orășel trecerea unui automobil era un eveniment și nu de toate zilele. Se vânturau în automobil mai ales bărbați politici în campanie electorală. Mașina în care se afla doctorul Angelescu, lider liberal, ministrul școalelor și cel mai bogat om din România, călcă o oaie. Proprietarul fusese mintenaș despăgubit cu una sută de lei, la
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
mai umblată, mai deschisă, mai dinamică, așa cum sunt analiștii noștri politici. Dacă aceștia din urmă ar scrie analize politice ca și cum am fi o societate închisă, de tip comunist, nu ar avea nici o audiență. Dar pentru că ei știu ce idei se vântură în afară, devin interesanți, atractivi: contrapun ceva realității românești. Nu vreau să spun că soluția ar sta neapărat într-un perspectivism internațional de tip Henry James sau Graham Greene, dar nici departe nu sunt de această opțiune. De aceea, cred
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
contribuție la cunoașterea influenței franceze la noi." Aceasta e și o mărturisire de credință a publicistului, exprimând atitudinea lui reprobatoare față de metodele presei comercializante: Ideile găsite în vreun colț din centrul Africei își dau întâlnire în vitrina românească și sunt vânturate cu zgomot și reclamă infernală de o publicitate interesată, meschină și venală". Redusă la câteva note și articole, publicistica lui Pavel Dan cuprinde, într-un stil concis, care recurge adesea la expresia populară, câteva idei clare și categorice în legătură cu literatura
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
de băieți. Dialogurile lui Mite cu Bajnorică și aventurile amândurora pe litoral, alături de obseda(n)ta Atena, sunt de o virtuozitate epică și stilistică remarcabilă. Când ești pe malul mării, fără un ban în buzunar, ai prefera să-ți mai vânturi ambianța. Aștepți ca unu' să iasă cu ceva, iar dacă nu, e obligatoriu să prăduim câte una din putorile astea patente. Fiindcă, vezi mătăluță, dacă unii știu să-l facă pe ban, alții, cum am fi noi, cunoaștem cum să
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
unui agent de propagandă: searbădă diatribă pe seama unui flagel împotriva căruia cuvintele sunt neputincioase. A face filozofie pe marginea fanatismului înseamnă a bate cîmpii după modelul psalmodic al literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi combătută vînturînd argumente abstracte sau vehiculînd clișee ideologice. Este nevoie de altceva, de o cunoaștere intimă a mecanismului său patogenic, de o demontare a elementelor din care această patologie psihică poate lua naștere. În această privință, cartea lui Amos Oz este un
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
pământului. Haide, ia-i, și să te cam cărăbănești din poiană. Altfel, e rău de tine! Înțeles-ai? DĂNILĂ: Ei, așa se schimbă treaba! Zici că-s parale acolo? CODÂRLIC: D-apoi cum? Puzderie. Ia privește... (desface sacul la gură, vântură un pumn de monede) Neam de neamul tău n-a visat așa bogăție! DĂNILĂ: Ia uite, măi frate! Apoi aveți noroc, spurcaților, că mi-i mai dragă viața decât pustnicia, că altfel v-aș fi arătat eu vouă... CODÂRLIC: Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi spune eu altădată cu amănuntul. Acuma umblă de adă niște banițe să cărăm în casă bănișorii pe care i-am dobândit cu capul ista prost al meu. (desface sacul la gură, vântură un pumn de monede. Din culise, vocile lui Ispas și Anisiei) ANISIA: Ba eu îți spun, barbate, că l-am văzut pe Dănilă călărind prin văzduh un balaur! ISPAS: Taci, Anisie, că te-a râde lumea! (intră amândoi) Iaca, Dănilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am în casă. Așa am putut să aflu și să-mi dau seama că apele se tulbură peste măsură cu fiecare zi ce trece. Acest Hitler, cu acordul tacit al Franței și al Angliei, și-a înarmat țara și își vântură cu vehemență ideile scrise în cartea lui, pe care a numit-o „Mein Kampf”. Individul a împărțit lumea în rase superioare - dominante - în care intră negreșit cea ariană, adică germană, și rase inferioare, care cuprind, printre alții, pe evrei și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Amu o mai apărut și legionarii iștia. Legea mamei lor! Cine mai știe ce-i în capul lor.” De data asta, te rog să mă ierți, Măriucă. Cât despre ce spunea tata, cam are dreptate... În vara aceea s-au vânturat prin primărie tot felul de marțafoi, fără nici o treabă. Dacă erau oameni mai mulți, se băgau printre ei și începeau să vorbească vrute și nevrute. Ba că făncialul îi prea mare și sigur o parte din bani intră în buzunarele primarului și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
își mușca zăbala cu nerăbdare. Costăchel și-a rotit privirea prin ogradă, să vadă dacă toate sunt la locul lor. Deprinsese asta de la bătrânul lui... Pleca la târg să vadă ce și cum îi cu actele. În mintea lui se vânturau tot felul de gânduri... Dar nici unul nu era încurajator... Drumul era greu, pentru că porniseră ploile de toamnă. Simțea cu strășnicie lipsa unui interlocutor. Să mai schimbe o vorbă acolo... Ar fi luat în căruță pe oricine. Tot drumul însă n-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
jurnal intercalat în roman, nu au corespondent în realitate, dar sunt inspirate de experiența australiană. Cluj-Napoca, iulie 2010 Ana Ludușan 7 noiembrie 2009, Sydney, Australia Stau pe plaja din Manly la buza Oceanului Pacific. Sunt de câteva zile în Sydney. Mă "vântur" prin marele oraș ca pe ulițele copilăriei, cu sentimentul că viața mea a înmugurit dogorâtă de soarele australian. Cu fața în nisip, cu mâinile căuș la urechi, ascult zbuciumul oceanului și mă afund tot mai adânc în amintiri. Mă plimb
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vină cu noi. Și dacă da, atunci adu-l să-l încărcăm. La drum om vedea noi ce fel de marfă-i - a vorbit Hliboceanu, care deși nu avea ochi decât pentru Măriuța, nu scăpa nimic din vorbele ce se vânturau în crâșmă. Dacă a vrea, am să-l trimit la voi pe luni. Îi bine, Hlibocene? Îi bine, moș Pâcule. Îs curios cum arată și ce hram poartă acest Puicuță. Am găsit un om, dar pe al doilea de unde-l
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de adorație, plus două moaște găsite pe jos - un tranzistor cu trei piciorușe și un „ochi de pisică“. Marea Preoteasă cânta rar, pe nas, datele tehnice din talonul auto al lui El Té, pe care-l sustrăsese din poșeta Annei, vânturând un brăduleț odorizant despre care Începuse să creadă că era de esență divină, Întrucât mirosea din ce În ce mai puternic. Un timp, așadar, cele două mișcări au coexistat, fiecare făcând prozelitism prin metode clasice (promoții, mici miracole, reduceri de prețuri la convertire, răpiri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ce-ați scăpat, zise Roja. Dacă începi iar să vorbești în dodii, să știi că eu n-am de gînd să ascult, zise Curistul. — Ar fi trebuit să rămîi pe budă, zise Roja. Acolo puteai cel puțin să tragi liniștit vînturi de cîte ori ai fi simțit nevoia. — Așadar mai e ceva? întrebă Părințelul. Ceva despre care ar trebui să știm și noi? Nici vorbă, zise Roja trăgînd cu ochiul în direcția Pieței Lahovari, simțind că dintr-o clipă în alta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să nu-mi scape nici cel mai mic gest care ar fi putut să dea de bănuit, observ că sînt cu glonț pe țeavă, cu atît mai bine, înseamnă că zona e fierbinte, că merită să-ți încerci norocul, să vînturi nenorocita aia de parolă în stînga și-n dreapta pînă se obișnuiește toată lumea cu tine și te lasă intri peste tot după pofta inimii, să le sufli în ceafă cameramanilor, să-ți bagi nasul în ciornele aruncate la gunoi, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aștepte. Pe aleea spitalului, din senin, o rafală de vînt, venită dinspre dealurile Ciricului, lovește o bucată de ziar, ridicînd-o sus-sus, spre nourii încă neclintiți. *** La ieșirea din cantină, Dorin își aruncă pardesiul pe umăr, ținîndu-l agățat cu degetul arătător, vînturînd cu mîna cealaltă mapa în care-și poartă caietele de curs și cele două-trei cărți de specialitate împrumutate pentru după-amiază de la bibliotecă. Salve! strigă studentului de serviciu la intrarea în cămin. Salut! mormăie acesta absent, cufundat în lectură. Dorine! lovește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
serviciu. Adu-mi-l aici, te rog! După cîteva clipe, apare Doina, îmbrăcată într-o rochie de seară, cu două ace cu ață albă în ele la poală, semn că modifică tivul. Duce într-o mînă telefonul, iar cu cealaltă vîntură cordonul. Se apleacă lîngă perete, aproape de tatăl ei, bagă cordonul în priză, întinde aparatul lui Săteanu, apoi iese, murmurînd un "mă iertați c-am venit așa, dar tocmai probam..." Da, vă rog! spune Săteanu în receptor. A, sărut mîinile! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mihai, care stă cu bărbia rezemată în palmele puse una peste alta. Ce stai ca un cretin și te uiți la mine?! explodează Vlad,observîndu-l. Ei da, sînt un prost! Un tip crescut prin bîlciuri, trăit la marginea orașelor, un vîntură lume!, n-o să fiu niciodată în stare să donez o sută de mii unui club de divizia B, ca să privesc extaziat cum joacă prost niște hahalere musculoase. M-a tîrît după ea, să-l întărîte pe ăla, s-o vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a întors spatele, apoi, cînd l-am căutat să-i spun că-s gravidă, mi-a rîs în nas. Un nesimțit care de nouăsprezece ani nu m-a întrebat o dată de fată! Hm, Mihai... pufnește Maria după o pauză lungă, vînturînd prosopul prin aer adevărata oră a solstițiului va fi deseară, ți-o promit! Vine și un... un concurent al meu în materie de ginecologie, doctorul Marcu, prieten bun cu cel care mă lăsase gravidă. Are o soție frumoasă, cred c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
șuierat recunoscut oricând în gramatică drept interjecție. Și tot ea, Ulăreasca, sărise de pe scaun în fața tablei, unde scutura din tot trupul pe fundalul unor adunări și scăderi rânduite cu creta, până și-a tras bluza din betelia fustei și a vânturat-o de câteva ori, încât să iasă bărzăunele la aer și să mă conving și eu, văzând culoarea, că Pătrașcu Luigi știa el ce știa când vorbea de sutienul mov al tovarășei. Mai târziu, ca și cum razele soarelui, muștele și sutienul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și-n jos pe laturile bluzei. — Toate trei purtau hainele alea largi și verzi de infirmiere, cu bonete peste peruci și cu broșele alea cu pietre prețioase stil Ducesa de Windsor agățate pe hainele lor de infirmiere, zice Brandy. Se vânturau prin spatele chirurgului și-al luminilor, și Sofona îmi spunea să număr invers de la o sută. Știi... 99... 98... 97... Ochii Aubergine Dreams se închid. Brandy, inspirând prelung și regulat, zice: — Doctorii mi-au scos coastele de jos din ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]