147 matches
-
era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni, dar cu modele și culori vii. Purtau etichetele locului de provenință , întregite de povestirile gazdei și reprezentau dăinuirile peste veac ale străvechiului Dănești
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
În 1733, Kay perfecționează războiul de țesut datorită "suveicii volante", care permite realizarea unor țesături mai late, folosind mai puțină mînă de lucru. Capacitatea țesătoriei fiind de acum mai mare, crește considerabil cererea de fire de țesut, creștere la care vîrtelnița și lucrul ocazional și neregulat al mîinii de lucru rurale sînt incapabile să-i facă față. De aici, eforturile de a realiza o mașină de tors, care sfirșesc în 1765 prin inventarea de către Hargreaves a mașinii de tors (Jenny) cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu a avut un răsunet mare, întrucât cel de-al doilea autor (poate cel mai important dintre cei trei), Matthew Dobson, își publică lucrarea în 1776, după 102 ani, de la cea a lui Willis. Că Dobson a pus în mișcare „vârtelnița diabetologiei” o demonstrează lucrarea lui Rollo, publicată două decenii mai târziu (1797), făcând referire expresă la lucrarea lui Dobson. Oricum, începutul diabetului ca o tulburare biochimică în organism a demarat greu. În 1674, Thomas Willis (1621-1675), medic și anatomist din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
XII, București, 1957-1963 (în colaborare cu Nicolae Gumă); V.G. Korolenko, Povestea unui contemporan, București, 1958 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Guy de Maupassant, O viață, București, 1961, Opere, București, 1966 (în colaborare cu R. Malcoci și Lucia Demetrius); B. Nemková, Vârtelnița de aur, București, 1967 (în colaborare cu Livia Storescu și Tr. Ionescu-Nișcov). Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 259-261; Perpessicius, Mențiuni, II, 200-205, III, 92-96, 253-257; Sadoveanu, Cărți, I, 221-222, II, 25-29; Ibrăileanu, Opere, III, 276-288; Călinescu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
cât și la Nietzsche este un drum al pulberii: "Veșnica clepsidră a existenței se răstoarnă iar și iar, mereu și tu cu ea, praf al prafului!".26 Este un vertij amețitor ce-"nvîrte universu-ntreg" (Cu mine zilele-ți adaugi), o "vârtelniță" cu forța unui maëlstrom: Cine lumea o împinge Spre peire, judecata generațiilor stinge Și vârtelnița veciei o întoarce într-un fel? ..." (Moarte, tu îmi pari ...) Dacă obiectul nihilismului este "istoria" care trebuie să ia sfârșit "ca noua viață să înceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
iar și iar, mereu și tu cu ea, praf al prafului!".26 Este un vertij amețitor ce-"nvîrte universu-ntreg" (Cu mine zilele-ți adaugi), o "vârtelniță" cu forța unui maëlstrom: Cine lumea o împinge Spre peire, judecata generațiilor stinge Și vârtelnița veciei o întoarce într-un fel? ..." (Moarte, tu îmi pari ...) Dacă obiectul nihilismului este "istoria" care trebuie să ia sfârșit "ca noua viață să înceapă dincolo de istorie"27 sau "dincolo de ultimul om"28, pentru M. Eminescu este important ca istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă grîul roșu, mult și mare. Joile și marțile după Paști nu se spală cămeși, că se opărește grîul. Nu se toarce, nu se țese, nu se pune vîrtelniță*, că bate piatra. Se mai aruncă peri de porc, să se facă grîul cît peria; asemenea mere, pere, să se facă boabele ca merele etc. Să arunci cenușă în grîu cînd [se] pleacă la sămănat, ca să nu facă tăciune. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
până la leșin, a fost bătut timp de o săptămână. Căpitanul Măgirescu era bătut de fratele său, Eugen, în fața lui Timaru, care trebuia să stea într-un picior ore întregi. I-au legat mâinile de picioare și îl învârteau într-o „vârtelniță” improvizată până când amețea, apoi îl băgau cu capul în W.C. și îl udau cu apă ca să își revină. După ce i-au zdrobit spatele și tălpile timp de zece zile, a fost așezat în stive de câte trei deținuți așezați unul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Disneyland cultural, avem de-a face cu strategii de marketing prin care sfera culturii aspiră mereu la legitimare și la un loc confortabil și incontestabil în Panthéon-ul atemporalității. Cum știm, nici Eminescu, cu opera lui, nu a fost ocolit de vîrtelnița estetică a ierarhiei valorice, nenumărate fiind vămile care, pînă azi, au (re)semnificat, au filtrat și au deformat prin variate grile sensurile gîndirii sale. După Decembrie 1989, prin înlăturarea (cel puțin oficială) imixtiunii ideologicului din economia valorilor culturii, receptarea (nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dragoste din roman, nu în nemțește, cum ne-am fi așteptat, ci în franceză. Dacă vom privi lucrurile mai de aproape, nu știu cît adevăr ascundea în ea prezumția de mediocritate atribuită celor pe care tînărul Noica îi introducea în vîrtelnița comparației ce folosea drept criteriu exclusiv un anume sens al inteligenței. În veacul din urmă, constata Noica în iarna lui 1938, mediocritatea părea favorizată de împrejurarea că lumea credea mult mai mult în inteligența omului și mult mai puțin în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
descrie. O întâmplare în care este implicată Mina, una dintre nepoatele mele, demonstrează foarte bine acest aspect. Pe când se uita la Frumoasa din pădurea adormită, de Walt Disney, în clipa în care regele a dat ordin să fie arse toate vârtelnițele din regat, ea m-a întrebat: „Spune-mi, de ce ard toate bicicletele?”. Ce ar fi înregistrat memoria ei, dacă nu i-aș fi explicat ce înseamnă vârtelniță? Probabil că imaginea unor biciclete aruncate în flăcări! Pentru mai multe detalii Henri
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Disney, în clipa în care regele a dat ordin să fie arse toate vârtelnițele din regat, ea m-a întrebat: „Spune-mi, de ce ard toate bicicletele?”. Ce ar fi înregistrat memoria ei, dacă nu i-aș fi explicat ce înseamnă vârtelniță? Probabil că imaginea unor biciclete aruncate în flăcări! Pentru mai multe detalii Henri, V.; Henri, C., „Enquête sur les premiers souvenirs de l’enfance”, L’Année psychologique, nr. 3, 1896, pp. 184-198. Lieury, A., Psychologie de la mémoire. Histoire, théories et
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Ceas ciudat). Tabla de oricalc păstrează intact interesul față de misterele cosmice, dar găsește resurse și pentru alte nuanțe: „oarbă ești și îmi cauți lumină / surdă ești și îmi faci ureche / dar fâlfâind din beznele tale / aripi nu mi-ai găsit” (Vârtelnița). Mitul Atlantidei, reluat în romanul Luntrea sublimă (1961), va sta la baza unor studii viitoare despre vizitele extratereștrilor. Prozele din Povestiri ciudate (1967) s-ar putea înscrie în seria celor cu final neașteptat. Astfel, un împătimit de teoria paleoastronautică, descoperind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
proceda la divinizarea împăraților. Știm ce s-a întîmplat. Ar trebui să ne întrebăm într-o zi dacă e cumva adevărat că nu administrăm decît resturi de religie, cu titlu individual; dacă structurarea religioasă a grupului a ajuns din urmă vîrtelnița și plugul de lemn în muzeul sacralităților apuse, pentru a lăsa loc singurei experiențe personale religioase, palidă fantomă a unei funcții sociale defuncte. Va trebui într-o zi să studiem îndeaproape ce fel de raport constant poate face o legătură
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întotdeauna că cineva de acolo de sus e cu mine și îmi împlinește dorințele. Chiar și primăvara târzie înflorește pentru mine. Se uită în ochii lui și îl găsi destul de sincer dar și deosebit de subtil, amețind-o ca într-o vârtelniță. Era omul căruia nu îi puteai ascunde nimic. Îți putea urmări fiecare gând, numai după mimica feței în timp ce Alin afișa o discretă stare de totală liniște. Privirea lui îi rămase în suflet, ca într-un cuib, așezându-se lin ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
până acum au ruginit multe păduri și au înflorit multe livezi dar când îmi amintesc de tine, toate se conjugă la timpul ... trecut ! Se uită în ochii lui și îl găsi tot atât de șiret ca întotdeauna amețind-o tacticos ca o vârtelniță. - Mi-ar plăce să-ți aud noutățile din viața ta. Acum lăsăm la o parte, ce a fost între noi între noi a fost. Așa e viața. Așa a trebuit să fie și gata. - Nu prea am ce să îți
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor Vizanțului! o ispitește Alexandru oferindu-i galant, cu un genunchi în pământ, floarea. Dar, în elanul său înfocat, dă peste o vârtelniță, peste o măsuță pe care se află frumos împăturite comprese, bandaje, feși de pânză. Dulăul ciobănesc culcat sub bancă mârâie amenințător, dar piciorul gol al Voichiței îi mângâie spinarea. Lăboanță! Cuminte Lăboanță, șoptește ea potolindu-l. Nu-i pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că le-a înghețat zâmbetul pe buze și li s-a pleoștit musteața! Că Ștefan... continuă ea, dar, brusc, se întrerupe cuprinsă de panică. Măria sa Doamna... șoptește și repede furișează alăuta sub bancă și, de prea mult zor să pornească vârtelnița, răvășește feșile pe jos. Voichița se ridică în picioare, spăsită, cu ochii în pământ. N-ai prea avut spor, Voichițo, constată Maria cu o dojană îngăduitoare reținându-și un zâmbet. Cam înfocate serenade, frățioare! îl amenință apoi cu degetul pe Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
amenință apoi cu degetul pe Alexandru. Zăpăcești fata! Tocmai îi povesteam Voichiței despre Mangop... Dacă Vodă ar fi ascultat și de ale noastre păsuri, de mult dezrobeam Mangopul! Maria se așează pe bancă lângă Voichița, care înfășoară de zor, pe vârtelniță, feșile. Înțelege-l și tu, turcii bat la porțile Moldovei... Trei steaguri de oștire numai?! Și pe ăștia și i-a rupt din inimă... Pentru fratele soaței sale "Doamna Țării" putea face mai mult, spune Alexandru acuzator, agitat. Oare nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păscut, cârlanii duși la lan, gâștele la baltă, curățenie în ogradă, de plivit straturile lungi de ceapă din grădină și mai câte. În casă, mama puse pânza în războiul de țesut (stative), trebuiau făcute țevi la sucală, depănat caleapurile la vârtelniță și în grajd de umplut ieslele cu fân amestecat cu paie, de tăiat sfeclă și bostani pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate. Frumusețea și generozitatea naturii care a dat omului lemnul pădurilor s-a metamorfozat în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
până la leșin, a fost bătut timp de o săptămână. Căpitanul Măgirescu era bătut de fratele său, Eugen, în fața lui Timaru, care trebuia să stea într-un picior ore întregi. I-au legat mâinile de picioare și îl învârteau într-o 'vârtelniță' improvizată până când amețea, apoi îl băgau cu capul în W.C. și îl udau cu apă ca să își revină. După ce i-au zdrobit spatele și tălpile timp de zece zile, a fost așezat în stive de câte trei deținuți așezați unul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În timp ce făcutul caierelor, cu folosirea raghil ei și a pieptenilor pentru desprinderea fibrelor în bucăți cât mai fine, torsul a ceea ce rezulta, erau muncă specifică părții feminine, deci a mamei, ca și a sculurilor cu firele toarse, realizate prin folosirea vârtelniței. Făcutul țăghiilor la țucală, pe care erau puse firele prin depănarea lor din sculuri, îmi reveneau aproape în exclusivitate mie. Era însărcinarea de bază pe care mi-o dădea mama, ca activitate de interior, de om care stăteam în casă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]