146 matches
-
ales, am rezistat. Am supraviețuit. De aici înainte urmează altele asemenea pentru că am supraviețuit deoarece ne-am împotrivit și ne-am nevoit prin boicot, prin retragere, acolo am durat, am păstrat pentru că am fost duri, și tenace, și țapeni, și vârtoși. Mai este ceva de spus: am căzut, dragilor, în ambuscada propriilor retorici, în ceea ce am strigat două cincinale și mai bine despre Ion Iliescu; dreptu-i că am spus numai adevăruri: cred și azi că, istoric și cum doriți (ontologic și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de el. Într-un an, Iacob a devenit un fel de vătaf al lui Laban. Cu câinii după el, Iacob conducea turmele în așa fel încât mieii ajungeau la iarba tânără, oile la cea zemoasă, iar berbecii mari la buruienile vârtoase. Turmele creșteau așa de repede că la următorul tuns Iacob a trebuit să mai angajeze doi băieți ca să fie treaba terminată înainte să înceapă ploile. Rahela s-a alăturat Leei, Zilpei și Bilhei la munca câmpului, pentru că parcela de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de știut dacă Ravelstein Îl lua În serios În această privință. Eu nu mă simțeam dispus să mă măsor pe ring cu acest campion de lupte Sumo În ce privește metafizica platonică. O dată să se fi repezit În mine cu burta lui vârtoasă și m‑ar fi proiectat afară din ringul iluminat, Îndărăt În bezna vâjâitoare. Totuși, m‑a Întrebat cum Îmi imaginam eu moartea - și când i‑am replicat că prin sistarea imaginilor, a reflectat solemn asupra răspunsului meu, a tăcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și pește prăjit cu mujdei de usturoi fiindcă în ziua respectivă era dezlegare la pește. Se gândi să facă și un pic de mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși o mămăligă vârtoasă. Petre avea chef de scandal. - Tu nu vezi cum ai făcut mămăliga asta? E tare ca piatra! Nu ești în stare nici o mămăligă să faci. - Am greșit și am pus mai mult mălai. Dacă nu îți place, nu mânca, poți
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ar fi vorbit între ei și ar fi plănuit ce-i de făcut. Toată noaptea sosiră de prin toate părțile o adunătură nemaipomenită. În zori dispărură fără urmă cu excepția unui soi de bale asemănătoare cu roua, numai că oleacă mai vârtoasă. Ce se întâmplase? A doua zi Tommaso și grupul său de prieteni au încercat să le dea de urmă, dar fuseseră dezorientați, fiindcă urmele broscoilor uneori se ramnificau, alteori se reuneau spre a ajunge la ghizdul unor puțuri părăsite. Luaseră
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Cu toate aceste evenimentele ce vor urma merg a ne dovedi contrariul. Chiar în acea noapte teribilă, pentru a căruia desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au fost nesocotiți. Urmele copitelor a unor cai vârtoși s-au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe carii nimic nu îi poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă: sunt implacabili. Sunt atât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună, zdraveni, răbdători la oboseală, femeile erau frumoase, iar bărbații bine făcuți, sănătoși, robuști (secolul al XVIII-lea) (apud Barbu, 2000, p. 15-34). Stereotipurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
împerechere, iar oamenii beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie sau prin chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei, mai ales spre nord-est"10. În consecință, propunea Departamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice era destul de anevoioasă, dar că, prin spor de atenție și de exercițiu, altfel spus, profesionalism, puteau fi obținute formele dorite "pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și anume rosea, roșu-nchis, alb cu vine roșe și cenușiu și formează stânci colosale pe muntele Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda, moșia Broștenii. 28-le. Micachiste, mica slate, glimmershiffer, se compune din glimer sau talc în o textură așchioasă, cuprinzând înăuntru sâmburi de silițium. Din acest fel de stânci se compun munții de la Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară, din depărtare de o zi, când această piatră este foarte moale și lesne se macină de trăsuri, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară, din depărtare de o zi, când această piatră este foarte moale și lesne se macină de trăsuri, iar dărâmăturile ramase de la pietrele cubice și acele naturale, fiind de calitate foarte vârtoasă, sînt potrivite pentru facerea unei șosele trainice, fiind și cu mare apropiere, apoi pe aceste temeiuri ar fi nimerit a să ordona ca, și din aceste dărmături să se clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă de se tăia cu ață tare. Mămăliga se făcea de cu seara să fie pregătită pentru dimineața, la masa rece, cu laptele cald, ce-l scoteau de la mulsul dinaintea plecării bivolițelor la pășunat, să nu piardă timpul, când aveau atâtea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
au originea în economii de penurie, „unde raritatea ingredientelor asigură maximum de ingeniozitate“. Nu vom părăsi subiectul „temeliei mesei țărănești“ înainte de a semnala o curiozitate: cea mai banală și mai des întrebuințată mămăligă de astăzi, cea „pripită“ (deosebită de cea „vârtoasă“, care este făcută printr-o primă fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
faptul acela se petrece, e mai bine, oricum, să fie conștientă de el, își zicea. Măcar să se obișnuiască, să nu se mai sperie într-atât de celelalte chinuri, ale trupului, deși crede că trupul a suferit în viața lui mai vârtos decât acum, doar acum gândul morții i-a sporit durerile. Nu poate fi altfel. Dar, își zice mai departe - incapabilă să întoarcă privirea de la geamurile în care se zbăteau păsările de ploaie și de fapt nici măcar vrând să-și întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cel tinerel, să curețe canalul de scurgere de la sondă, pe nișă, până pe direcțională și băietanul a curățat hogașul și ajungând pe galerie, a dat o fugă până la următoarea cameră, la nișa de unde venea apa Și minerii Loghin Volintiru, un ortac vârtos și Constantin Sutașu, care cântă la acordeon, seara, la club și Ilarion Cărare, al cărui feleșag este să nu tresară din pasul lui, nici la bombardament, erau ieșiți la gura nișei cu vinovăția și curățau linia ferată, să poată trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mele?! Ia zi: tu răspunzi pentru asta? Ai? Tu răspunzi?... Își arătă cu degetul burta enormă care-l făcea să evoce o morsă tolănită pe o banchiză de gheață, lăfăindu-se lenevos, cu mustața năclăită de vin basarabean roșu și vârtos. Hohoti îndelung, bătând aprig din picioare și când îi reveni sufletul se răsti, ca și cum îi vorbea doamnei Bleotu: Răspunde, fă, îi zisei eu, muierii. Tu răspunzi, ai? Cu o agerime surprinzătoare pentru conformația-i de morsă, sări în picioare, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din apropiere de Sans-Souci. Fără să-și dea seama, Bibi Bleotu, însuși, dirijă totul în sensul acesta, dezlănțuind, ca și în ajun, scenariul chefului sardanapalic, făcând să curgă râuri de votcă, de whisky, de vinuri ardelenești, de zaibăre oltenești, de vârtoase și tari vinuri basarabene, aducându-le mereu în damigene purtate de băieți stilați în vestoane de catifea, ce se mișcau agil, sub strălucirea candelabrelor, în pocnete răsunătoare de șampanie franțuzească. Afară, în curtea de unde zăpada fusese înlăturată de un utilaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe dușmani prin glas de buciume în văi și prin codri, și-apoi vai de capul lor! Îi mersese vestea voievodului românesc și moldovenilor că nu sunt deprinși a sta pe saltea turcește, ci sunt totdauna gata de război, oameni vârtoși, cari nu știa multă carte dar au multă minte sănătoasă; averi mari iar n-au, dar nici săraci nu sunt. Și tot astfel au fost până-n vremea noastră, până la Regulament, cea dîntîi legiuire importantă și plăsmuită. Românii au fost popor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin greșelile lor. Oriunde încearcă a se răzima simt că se razimă de o umbră, de o închipuire a lor. Nimic nu le rezistă și tocmai din cauza asta nu se pot ținea, pentru că, spre a putea merge, trebuie un pământ vârtos care să reziste picioarelor, un razim tare care să reziste mînilor. Dacă ne mângâie ceva de relele lumii acesteia, dacă credem într-o providență răsplătitoare, e legea constantă că ceea ce e neadevărat piere prin sine însuși. Toată alianța de la Mazar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puternică a unei reacțiuni compuse din elemente istorice, acele mișcări sau pier prin oameni mari, sau dau naștere la oameni mari, a căror mărime nici nu stă în raport cu întinderea teritorială a țării măcar. Au trebuit într-adevăr ca două capete vârtoase ca cel spaniol cu cel olandez să se ciocnească ca să dea naștere acelei înflorite și puternice Olande din veacul al XVI [-lea] și al XVII-lea; au trebuit ca două capete vârtoase ca acela al nobilimii engleze și a poporului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
măcar. Au trebuit într-adevăr ca două capete vârtoase ca cel spaniol cu cel olandez să se ciocnească ca să dea naștere acelei înflorite și puternice Olande din veacul al XVI [-lea] și al XVII-lea; au trebuit ca două capete vârtoase ca acela al nobilimii engleze și a poporului englez să se ciocnească pentru a da naștere lui Cromwell, acelui întemeietor al actualei puteri mari, care-a prefăcut o aproape neînsemnată țară agricolă în cel întîi stat al pământului, căci, ca să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]