293 matches
-
au dezvoltat noi așezări coastale că Melos (Filakopi ÎI), Păros (Paroikia), Kea ( Agia Irini), Thera, Therasia, Delos, Tinos, Syros, Sifnos și Amorgos, influențând comerțul dintre Cretă și restul Greciei. Cicladicii erau navigatori activi. Bărcile lor erau conduse de peste 50 de vâslași și le utilizau pentru apărare și comerț. În perioada târzie a Cicladelor, civilizația a fost influențată de dominația minoică. Odată cu distrugerea civilizației minoice - ca urmare a erupției vulcanului Thera (aproximativ 1520 î.en.) - au apărut pe scena Micenienii. Cele mai
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
pentru a tăia eventuala cale de retragere. După ce a trecut în revistă mișcarea măiestrită și spectaculoasă și întrecerea triremelor (erau peste 300, în afară de corăbiile rapide, de luntriile numite azi îndeobște galere și de vasele cu pânze), împăratul a împărțit bani vâslașilor și ostașilor și i-a trimis la Istru (Dunăre) ca să păzească trecerea peste acesta. Oastea de uscat, în fruntea căreia se afla însuși împăratul, a asediat mai întâi Arcadiopolis și, după ce Tzimiskes și-a consolidat puterea pe plan intern, trupele
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
sau își ștergeau ochii de lacrimi. Barca luneca pașnic pe suprafața lacului. Când întoarse capul, Gessho văzu Castelul Takamatsu rămas la bună distanță în urmă, barca ajungând la jumătatea distanței dintre castel și Nasul Broaștei. — Ajunge, îl instrui Muneharu pe vâslaș. Omul ridică vâsla, fără o vorbă. Nu aveau mult de așteptat. Când barca pornise de la castel, o altă barcă plecase de la Nasul Broaștei. Aceasta îl aducea pe martorul lui Hideyoshi, Horio Mosuke. La prova fusese fixat un mic fanion roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fără busolă și fără ancoră, corupta generație de astăzi începe a avea un semnificativ interes pentru cestiuni de pură etnologie. În zadar s-au ridicat glasuri spre a arăta că într-altă direcție ar fi trebuit să pornească corabia, că vâslașii au apucat pe unde talazurile sânt mai mari și stâncile mai primejdioase; societatea din corabie, superficială și plină de zădărnicii, nu încetează sau de a se certa pentru cea mai bună formă a organizației omenești, pe când nu are nici pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zi ale derbedeului de bărbatu-tău“. „Și Înainte?“ „În timpul contracțiilor, Între o contracție și alta trece timp și trebuie să numeri, pentru că pe măsură ce intervalul se reduce, momentul se apropie. O să numărăm Împreună și tu o să-mi dai ritmul, ca la vâslașii de la galere. Va fi ca și cum ai ajuta și tu acel Ceva să iasă din colțișorul lui Întunecos. Mititelul-mititica... Vezi, acum stă atât de bine pe Întuneric, soarbe sucuri ca o caracatiță, totul pe gratis, și pe urmă hop, o să țâșnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Roberto Burri, căci marele asociat și finanțator al Întregii afaceri era contele Frassetti, care avea să sosească În persoană la docuri, pentru a supraveghea Încărcarea mărfii. Era trecut de prânz, iar barca de mărfuri sosea Încet spre mal, cu opt vâslași care trăgeau la rame ritmic, tăind luciul bazinului San Marco. Lângă mal trăsese o trăsură cu blazonul familiei Frassetti, din care coborî un bărbat care se apropia de patruzeci de ani, destul de Înalt, cu ochii negri și sprâncenele Împreunate deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ce treceau spre Palat se dezechilibrau adesea, căzând caraghios, În râsetele copiilor. Corăbiile rămâneau mult În larg, căci nu se puteau apropia de docuri din pricina bucăților de gheață care pluteau pe valurile lagunei. Comerțul continuase, totuși, cu ajutorul bărcilor mari cu vâslași, care transportau mărfurile până la locurile de ancorare a vaselor. Mult mai În larg, dincolo de linia orizontului, galerele de război patrulau Între lagună și Coasta dalmată. Iarna venețiană Îi readusese lui Alexandru bucuria unei zăpezi transformate În culoare. Totul se schimbase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mâneca del-ului mongol. Îl privi cu coada ochiului, dar bătrânul Îi șopti: - Nu pentru acum. Pentru când vei simți că are rost. Căpetenia piraților trecu prin fața lor, legănându-se pe picioare, În timp ce mărfurile erau Încărcate În bărci de câte opt vâslași, care părăseau În grabă țărmul, ducându-se spre corabie. Nu se putea ști ce vor face cu prizonierii. Cu toții sperau că, odată mărfurile Încărcate, vor fi lăsați liberi. Pierdeau tot, dar rămâneau În viață. Însă lucrurile nu se petrecură așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de galere, cele douăzeci de galioane și cele aproape o sută de șeici cu vâsle care atacau, de pe mare, Constantinopolul. Vorbim despre o forță uriașă, de trei sute de nave de război, care nu depind de vânt, fiindcă sunt manevrate de vâslași. Au la bord tunuri cu bătaie lungă, falconete, archebuze. Au trupe de marinari, arcași, aruncători de sulițe, chiar și pirați. Sunt Îmbarcate pe ele regimente Întregi de ieniceri. - O debarcare... șopti, Înfiorat, voievodul. Dar unde? Din Marea Egee, flota poate ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
care dădea În stradă, ci pe cealaltă, care se deschidea spre debarcader. Alexandru văzu cu uimire că În fața palatului aștepta o barcă din acelea care fac legătura Între țărm și corăbiile din larg. O barcă de mari dimensiuni, cu opt vâslași. Căpitanul urcă, iar vâslele se lăsară, cu un clipocit, În apele roșietice ale canalului. Echipajul se Îndepărtă Încet, și abia atunci băiatul Își dădu seama că Începea o nouă zi. Undeva În largul lagunei, soarele se ridica mare, rotund și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
rea și o să fie, dimineață, și mai rea. Vin ploi. Am ascunsă sub stufăriș o barcă mai bună. Nu i-am pus catargul cu o pânză ca să nu isc bănuieli. Cu puterea vântului care vine dinspre nord-vest și cu doi vâslași buni, În cinci-șase zile am ajuns. Poate și mai repede, fiindcă vom pluti și ziua, și noaptea. Dar Îmi trebuie un ajutor. - Vin eu, spuse repede Dușan. Oricum, cineva trebuie să traducă din sârbă În slavonă. Strajan, te Întorci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Marea era și ea frământată și tocmai de aceea majoritatea ambarcațiunilor aflate În apropierea Istanbulului intraseră În golf, unde erau mai adăpostite de vânturile puternice din larg. Ademenit de noutatea imaginilor, Alexandru nu văzu decât târziu un caic cu doisprezece vâslași care aducea la bordul lor un grup de opt ieniceri. Căpitanul Morovan Îi primi și le arătă hârtiile conform cărora corabia transporta mărfuri din Europa spre țărmul Trebizondei. Transportul nu avea nimic ieșit din comun, fiindcă Genova Întreținea relații comerciale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe malul Dunării, gata să respingă orice Încercare de salvare a căpitanului. Iscoadele tătare ale lui Ogodai vestiseră ieșirea navelor de luptă la zece mile mai sus. În fața lor se afla un spărgător de gheață acționat de o sută de vâslași. Nava Înainta Încet, dar reușea să spargă stratul de gheață. Cea mai Îngrijorătoare veste era, Însă, apropierea unui puternic detașament al Apărătorilor. Ali beg se bizuise pe prioritatea care avea să fie acordată evacuării domnitorului și a suitei lui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sări pe castel prora. Șeful gărzilor ajunse și el pe punte, gâfâind. Se apropie să se uite și dânsul, iar apoi Își duse mâna la gură, cu un sughiț. - Dar sunt... - Sunt morți. Cum au spus oamenii dumitale. Zeci de vâslași, aliniați pe băncile lor, păreau să ia parte la o parodie macabră, aplecați peste rame parcă În sforțarea convulsivă a vâslitului. Alte siluete zăceau răsturnate spre pupa, În jurul timonei. Cadavrele erau umflate și acoperite de un lichid uleios, ca și când ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vârtej. Bargello se apropiase și se uita În jur perplex. - Dar... sunt sarazini! Morți cu toții! exclamă el ignorând mașinăria distrusă. Dante Își ridică privirea asupra cadavrelor. Două purtau Însemnele ofițerilor din marină: comandamentul probabil, și comito, secundul său, care comanda vâslașii. Al treilea era Înveșmântat În niște straie somptuoase, care parcă fluturau În jurul său asemenea unor aripi Întinse. Straie de o croială neobișnuită, ca și marele turban Înfășurat În jurul capului. Barba era și ea lungă și moale, după uzul oriental. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Reuși doar să se Încredințeze că prin hainele lor nu mai exista nici un obiect vrednic de interes, Înainte să părăsească Încăperea. De cum ajunse afară, stătu locului câteva momente, pentru a-și recăpăta suflarea. Mintea Îi fugi către moartea atroce a vâslașilor. Acum le Înțelegea cumplita Încordare a membrelor. Cei care scăpaseră de otravă fuseseră lăsați În lanțuri, să moară de sete sub soarele arzător, fără ca asasinul să fi catadicsit să le desfacă butucii. Încercaseră până În ultima clipă să se elibereze, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vechi, verticale, iar lădițele, lăptucii stricați, portocalele, căcații și crabii mici ne urmau sau dispăreau în jetul de apă. Cerul emailat, soarele cu spițe de aur. Mă face să mă gândesc la pictura cu proștii cu pește și prăjituri și vâslașii cu vâsle făcute din polonice pe care am văzut-o într-unul din tablourile bătrânului maestru Hieronymus B. - acest vas leneș, cu cântăreții excursioniști și puiul fript cocoțat într-un copac; și tigva morții ițindu-se în rămurelele de deasupra. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
auriu, șampanizat, cu bule mici, din recipientul agitat prin fața sa, de piticotul cel straniu. Încet-încetișor, bălăngănindu-și tălpile bocancilor, expandate de un platfus dublu, uriaș, Sile se urnește și se dislocă pe tânjeală înscriindu-se, cu o dexteritate lentă, de vâslaș, pe o traiectorie aproximativă, cu apexul și punctul de coliziune, în încheietura mâinii fantomatice, de gnom. Zbang-zdrang...! O piatră zbârnâie, sticla cu secărică clinchetește ca o caterincă voioasă și se preface-n țăndări, iar brațul cel neguros, care tocmai o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nici o clipă una din principalele cerințe ale muncii noastre: "cântarul didactic trebuie să fie ireproșabil". PRIORITĂȚI Autorul rândurilor de mai jos s-a aflat, timp de mai bine de un sfert de veac, fie la cârma, fie în echipa de vâslași, care a făcut ca Școala Normală „Vasile Lupu" din Iași să navigheze în vremurile tulburi ale ultimei jumătăți a secolului trecut. Intenția noastră este de a evidenția doar câteva dintre prioritățile care ne-au călăuzit activitatea. Școala Normală ocupă un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pot îndrăgosti de muritoare, zeițelor nu le este permis să facă la fel! Cititorul modern va gândi cu siguranță că descumpănirea lui Ulise se trage din monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească", cum îi spune Calipso lui Hermes ca să-și justifice neputința de a-l duce pe Ulise acasă, nostalgia acestuia, așezat pe țărm plângând în fiecare zi, hohotind și gemând, cuprins de o durere care-i zguduie inima
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
europene de combatere a excluziunii sociale pun în centru un nou contract social care leagă drepturile de responsabilități. De asemenea, se urmărește mutarea accentului de pe combaterea sărăciei pe combaterea excluziunii sociale, rolul statului fiind acela de cârmuitor și nu de vâslaș. Drepturile nu trebuie ridicate deasupra responsabilităților întrucât această abordare conduce la suprasolicitarea statului și împovărarea sa ineficientă cu probleme sociale cărora singur nu le poate găsi răspuns. Anthony Giddens vorbește chiar de „transformarea acestuia într-un bătrân gârbovit de povara
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
1856, întrecerea s-a ținut în primăvara fiecărui an (martie sau aprilie), cu excepția anilor de război (1915-1919 și 1940-1945). Devenită un celebru eveniment anual, această cursă, cunoscută azi ca Boat Race, are loc cu participarea a două schifuri de opt vîslași și cîrmaci (coxswain: 8 + 1) între Putney și Mortlake, pe o distanță de 4 mile și 374 de m. Ultima astfel de cursă, care a atras un număr de 250.000 de spectatori pe ambele maluri și c. 5 de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu modificatorul substantival cu sau fără prepoziție, acesta preluând funcția de cap de grup și sensul sintagmei: fr. canotier "canotieră, pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată inițial de către canotori)" < [chapeau (de)] canotier "idem" (chapeau "pălărie", canotier "vâslaș, canotor"); lat. martis "marți" < [dies] Martis sau Martis [dies] "idem" (literal: "ziua lui Marte"); magh. dial. szuflet "copil de suflet" < rom. [copil de] suflet; rom. colonie < [apă de] colonie; rom. penteleu < [cașcaval de] Penteleu; rom. unt "pachet de unt" < [pachet
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de apartenență -sı); engl. bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" < bob [sleigh] "idem"; rom. candel "zahăr cristalizat în prisme" < germ. Kandel[zucker] "idem" (Zucker "zahăr"); fr. canotier "un fel de pălărie" < [chapeau] canotier "idem" (canotier "vâslaș"); engl. caterpillar "tip de tractor cu șenile" < caterpillar [tractor] "idem" (caterpillar "omidă; șenilă"); fr. cross "cursă sportivă de alergare pe teren variat și cu obstacole" < cross[-country] "idem" (< engl. cross-country [race] "idem"; race "cursă", cross-country "teren variat" < cross "cruce; încrucișat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
candi "zahăr candel" < [sucre] candi "idem" (sucre "zahăr", candi "[despre zahăr] cristalizat" < ar. qandī, v. CNRTL); canotier "pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată la început de către barcagii)" (> rom. canotieră "idem") < [chapeau] canotier "idem" (chapeau "pălărie", canotier "vâslaș, barcagiu, canotor", der. de la canot "barcă"; este posibil ca, inițial, sintagma să fi avut forma chapeau de canotier, deoarece canotier nu este atestat cu valoare adjectivală decât în sintagma menționată, dar nu este exclusă nici juxtapunerea apozitivă a celor două
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]