293 matches
-
necesar carierei ei, care de când s-a apucat de regie a intrat într-un con de umbră. Povestea e simplă: Jane (Portman) soție și mamă trebuie să lase deoparte treburile gospodăriei și să se ocupe de lichidat o bandă de văcari puși pe rele. Sau, mai exact dornici să-i pună pe băț pielea soțului, un tip nu chiar onorabil, cu un trecut deloc imaculat. Cu tot elanul și cu tot sângele rece și mai ales cu toată îndemânarea pe care
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]
-
hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt, i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei, să-i vezi pe colectiviștii văcari umblând cu cizmele pline de dejecții, prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt, i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei, să-i vezi pe colectiviștii văcari umblând cu cizmele pline de dejecții, prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
30 hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
mamei domniei tale, Catinca, ardeleancă din Brașov.Marele poet Alexandru Vlahuță a cărui prietenie pentru I.L. Caragiale devenise un cult a călcat „ordonanța polițienească” ce a dat-o dramaturgul de la Berlin de a nu povesti nimic despre el, ... XIII. CA VĂCARUL PE SAT, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. Ca văcarul pe sat... MOTTO: „Pisica blândă zgârie rău!” (Proverb românesc) ... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
devenise un cult a călcat „ordonanța polițienească” ce a dat-o dramaturgul de la Berlin de a nu povesti nimic despre el, ... XIII. CA VĂCARUL PE SAT, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. Ca văcarul pe sat... MOTTO: „Pisica blândă zgârie rău!” (Proverb românesc) ... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei care stau „cu mâinile încrucișate”. Bine că nu s-a supărat pe cei care dau din mâini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
groapă creștinească, fără să mai fie certați de primul-ministru. Știți ce-i spunea P.D.L.-istul Mircea Toader scriitorului Varujan Vosganian la o emisiune pe Realitatea TV? „...Au murit beți, prin șanțuri înghețați”. Ce rușine!... Ce noroi ... Citește mai mult Ca văcarul pe sat...MOTTO :„Pisica blândă zgârie rău!”(Proverb românesc)... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei care stau „cu mâinile încrucișate”. Bine că nu s-a supărat pe cei care dau din mâini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de păsări. Pune-l pe Ionică să le dea să mănânce la timp. Și apă, bă! Pe zăpușeala asta... Stai! Ai grijă și de Ionică. Așa cum este el...să nu facă vreo boacănă! Vezi vacile! Să le ducă dimineața la văcar. Urmărește-l! Și laptele, bă! Tu mulgi vacile, tu să-i dai cheag! Că Ionică...Ai grijă de el. Să-i dai să mănânce. Și...vezi să nu umble la damigeana aia cu țuică de caise. Știi bine c-o
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 331. 790 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 598. 791 Idem, pp. 458-459. 792 "Fiindcă crezi că păstorii și văcarii au în vedere binele lor și al vitelor și că le îngrașă și că le îngrijesc cu gândul la altceva decât la binele stăpânilor și al lor înșiși. La fel, crezi că stăpânitorii cetăților, cei care cu adevărat sunt stăpânitori
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În care Emil Cioran vedea Însă o unilateralizare a spiritului celui În cauză: „Profunzimea este dimensiunea celor ce nu-și pot varia gândurile și poftele și care exploatează una și aceeași regiune a plăcerii și a durerii”. S-a supărat văcarul pe sat. Se spune despre acel om nesocotit care-și produce singur daune, compromițându-și relațiile tocmai cu aceia de care depinde bunăstarea sa.) Fă ce zice popa, nu ce face popa. (Desigur, nu trebuie să generalizăm, dar sunt destui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
jurnal de front, pe care îl publică în 1954 ca roman, restituindu-l sub forma inițială în Fiecare om cu clepsidra lui. La un moment dat se declară „refugiat” și ajunge tocmai într-un sat din Uzbekistan, unde muncește ca văcar și cioban. În noiembrie 1945 cere să fie repatriat. Ulterior va fi bibliotecar la ARLUS (1945-1946), activist de partid (1946-1948), activist sindical (1948-1950), elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), redactor-șef adjunct la „Tânărul scriitor” și la „Luceafărul
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
greabănul taurului, dar totuși mai erau tipi scunzi și el n-a reușit să se impună publicului. Dintre picadori, primul era un tip cu față de vultur, Încărunțit, slăbuț, dar cu picioare și mâini de oțel, care purta mereu cizme de văcar și bea prea mult În fiecare seară, aruncând ocheade tuturor femeilor din pensiune. Celălat era un uriaș cu fața smeadă și frumoasă, cu părul negru ca al indienilor și cu mâini enorme. Amândoi erau picadori excelenți, chiar dacă despre primul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
zâmbind, cu profilul său vulturesc Încărunțit. — Un torero, zise unul din preoți către celălalt. — Și Încă unul tare, zise picadorul, zâmbindu-și și părăsind camera În haina lui cenușie, strânsă pe talie, crăcănat În pantalonii strâmți, Încălțat cu cizmele de văcar cu toc, care bocăneau pe podea. Trăia În lumea mică, limitată, a profesiei sale, care se manifesta prin eficiență individuală, nocturne beții triumfătoare și insolență. Își aprinse o țigară și, după ce-și potrivi pălăria În hol, se Îndreptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
animale, Îmi explică. — Aha, am zis, fără să-nțeleg prea bine ce vrea să zică. Da, de aia am rămas, Înțelegi, ca să am grijă de animale. Eu am fost ultimul care a plecat de-acolo. Nu arăta a cioban sau văcar, așa că cercetându-i hainele negre și pline de praf, fața cenușie și prăfuită și ochelarii cu rame de oțel, l-am Întrebat: — Ce fel de animale? — De toate felurile, mi-a zis, scuturându-și capul. A trebuit să le las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dar ștampilate ferm în fund „Made in USA” iar în frunte cu ștampila ovală „APROVED” adică, aprobat. Au pus ei de-o ciorbă din asta numită revoluție în Tunisia care se pare că le-a reușit sută la sută, apoi văcarii unchiului Sam au simțit ei că și pe undeva prin Egipt cam miroase a praf de pușcă și chiar dacă nu mirosea, imediat și-au băgat coada lor păroasă. Și au pus ei aici de-o revoluție televizată, așa cum mai făcuseră
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în această ramură sunt foarte consistente, dar așa cum am spus, nu sunt luate în seamă pentru impozitare. Dar să mă explic, de unde mi-a venit mie această neîncredere, ca să nu mă suspectați gratuit, că mă supăr și eu precum văcarul pe sat, pe onorabilii „boci” guvernamentali. Citesc eu la gazetă că o tânără din Pitești, (cu numai 23 de primăveri la activ), prestatoare a meseriei despre care vreau să vă vorbesc, care de fapt cică ar fi cea mai veche
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Întrebări acelui gaucho. Nici unul nu vorbea ebraică. Nici limba lui Iisus. Domnul Sammler trecuse la italiană, pe care crescătorul de nutrii cu posomorâre argentiniană o pricepea, cu fața grea, arătoasă, observând fiarele lacome de pe lângă cizme. Era basarabeano-siriano-sud american - un ditai văcarul israelian din pampas, vorbitor de spaniolă. Măcelărea el singur micile animale? dorise să știe Sammler. Italiana lui nu fusese niciodată bună. „Uccidere?“ „Ammazzare?“ Gaucho Înțelesese. Când venea vremea, le ucidea chiar el. Le lovea În cap cu un băț. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în temeiul căruia comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești<footnote Ibidem, f. 37r-39r, 185r. footnote>. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești”, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau<footnote Ibidem, f. 37r-38v. footnote>. Documentul notifică, de asemenea, și prezența temporară la Belcești a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și Arh.St.Iași, Manuscrise, Gh.Ungureanu, C.Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225. footnote>. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d /1838, f.127r. footnote>, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni<footnote Ibidem, Ministerul de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
1772, op.2020, d.4461, f.15r. footnote> și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II 2018/887, f.38r-39r. footnote. Credem, totuși, că cel de-al doilea nume, văcar și Cojocariu, făceau referiri, de fapt, la îndeletnicirile pe care cei menționați le practicaseră. Din perspectiva izvoarelor care ne-au stat la îndemână, comunitățile umane locale - ca parte integrantă a societății românești - au cunoscut mari prefaceri sub raport demografic, atât
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
directorului teatrului. Actorii sânt îmbrăcați ca acasă, în moda timpului nostru, chiar daca e vorba de împărați sau mișei (mișeii apar desculți, ca să li se vadă mișelia din cap 122 până în picioare), iar un tânăr nobil e îmbrăcat în pantalon de văcar american cu o cămașă neagră străvezie, care să sugereze toată ticăloșia neagră a personajului. Va să zică nu renunțăm nici la decor, nici la costumație, ci le dăm alt înțeles. Care? Nu se înțelege bine. Răspunsul ar fi, jucăm totul în stilul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]