183 matches
-
o foaie volantă, ca și Iraclie Porumbescu, o Odă la soborul clirosului Bucovinei. În calendarul pe 1854 figurează o imitație a lui B. după celebra odă a lui Derjavin, Dumnezeu. În același an, îi apar într-o broșură poeziile Preotesele vădane și Imnul văduvelor preotese. Limba poeziilor sale este curată, lipsită de împrumuturi străine, cu o ortografie neinfluențată de etimologismul lui Aron Pumnul. Lui B. îi aparține și o gramatică (scrisă în germană) a limbii române, Theoretisch-praktische Grammatik der Dacoromanischen, imprimată
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
calci a mire, ha! Iat-o floare ce-o poț[i] da miresei. [VISTIERUL] Multumim, M[ăria] Ta. [LĂPUȘNEANU] Ia spune-mi, vistere, ție-ți place văduva cea albă a lui Calabă Mesteacăn E... cu ochi vicleni și dulci de vădană și[-a] aruncat lațul după unul din boierii cei mari ai mei, după tine... Se pare că n-ai zice ba! {EminescuOpVIII 211} [VISTIERUL] Aș! Așa în treacăt, căci e frumoasă. [LĂPUȘNEANU] Dar cum a murit Calabă? Nu-i vorbă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l cununi cu-mpărăteasa... Nu aceasta-i e femeia... nu aceasta e mireasa Care lui i se cuvine... Tot mai mare și [mai] mare... Și acum, când [toate] cele au intrat în a lor apă, Uite, ăsta e Arvinte... mergi, vădană, de-l îngroapă. [FEMEIA ] O, ești drept cum numai singur Dumnezeu în cer e drept... {EminescuOpVIII 215} LĂPUȘNEANU Mergi pe urmele ce-ți dete și să nu vii îndărăpt, Căci tu mi-ai aduce-aminte de o zi cumplită-n viață
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
odaia împodobită cu grijă și destinată evenimentelor cruciale ale vieții, întâlnirilor, rugăciunilor și spovedaniei.) Casa mare nu e decât un spațiu sacru, în care sufletul păstrează o ordine etică și se raportează intim la lumea de afară. Vasiluța este o vădană, care face parte din șirul oamenilor simpli ai pământului și visează la o împlinire prin dragoste, dar știe că sentimentul datoriei este superior acesteia: ea trebuie să păstreze amintirea soțului său căzut pe front și trebuie să fie în continuare
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, București, 1924; Humorul lui Hasdeu, București, 1927; Ursitul fetelor și al vădanelor... și alte schițe de literatură populară și păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte, București, 1927; Cu privire la Coșbuc, București, 1937; Cu privire la Creangă, București, 1937; Cu privire la Alecsandri, București, 1937; Cu privire la I.L. Caragiale, București, 1937; Cu privire la epigramă și epigramiști, București, 1937; Cu privire la
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
rigori ca văduvele „veritabile”, cele ai căror soți muriseră. Ar putea fi acesta un temei pentru extinderea de sens notată de Șăineanu și Resmeriță - motivația fiind oferită de „absența soțului” -, dar remarca „învechit” era obligatorie. Cred acest lucru, fiindcă, local, vădană (forma populară alcătuită din vechiul românesc - atât de apropiat de etimonul latinesc - văduv, -vă72 plus sufixul an[ă]) înseamnă în Bucovina, depreciativ, și „văduvă”, dar și „fată sau femeie care a născut un copil din flori” (vădana - zice Simion Florea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lucru, fiindcă, local, vădană (forma populară alcătuită din vechiul românesc - atât de apropiat de etimonul latinesc - văduv, -vă72 plus sufixul an[ă]) înseamnă în Bucovina, depreciativ, și „văduvă”, dar și „fată sau femeie care a născut un copil din flori” (vădana - zice Simion Florea Marian - Nunta la români, București, Editura „Grai și suflet”. Cultura națională, 1995, pp. 541 - este o fată greșită, care e îngreunată sau a avut de fată mare copil...”) (după DLR: „De-i deocheat d-o vădană/ A
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
flori” (vădana - zice Simion Florea Marian - Nunta la români, București, Editura „Grai și suflet”. Cultura națională, 1995, pp. 541 - este o fată greșită, care e îngreunată sau a avut de fată mare copil...”) (după DLR: „De-i deocheat d-o vădană/ A unui copil mic mamă,/ Moară-i copilul”). La fel vădancă (lexem cu uz popular, format de la vădan cu sufixul -că) are și sensul general de „văduvă”, dar constituie - în unele locuri din Transilvania - și calificativul dat unei fete sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cap de pisculeț/ A născut un prunculeț). Cele două forme citate mai sus mă obligă să ofer câteva exemple privind productivitatea - de-a dreptul exuberantă - derivativă a acestui cuvânt (mă refer mai cu seamă la exemele de genul feminin 73): vădană; vădancă; văduoancă, văduvoancă „văduvă”; văduvoaie „augmentativ al lui văduvă”; văduoaie „la fel”, văduvioară: 1. diminutiv de la văduvă; 2. specie de pești (DLRM precizează „Idus melanotus”; opinie DEX: „Leuciscus idus”74); văduviță „văduvioară”; vaduvișcă „la fel”; văduvesc (văduiesc) „care aparține unei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
firește, urmașilor: Ilie Văduva, fiul Mariei Văduva. De la „starea postconjugală” a mamei s-au format, cu siguranță și numele Vădan (deși aici putem avea și un masculin indicându-l pe soțul rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici), Văduia, Văduvan (sufixul -an a fost aici utilizat pe lângă văduvă ori văduv), Văduvescu (alcătuit într-un chip descris mai sus). Orice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au format, cu siguranță și numele Vădan (deși aici putem avea și un masculin indicându-l pe soțul rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici), Văduia, Văduvan (sufixul -an a fost aici utilizat pe lângă văduvă ori văduv), Văduvescu (alcătuit într-un chip descris mai sus). Orice îndoială dispare atunci când numele ne spun limpede că avem de-a face
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se plâng și ei de-a lor stare; dar cei scăpătați ce să mai zică”?417. O sexualitate refulată, dorințe neîmplinite răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng văduvele, plâng ș-măritatele” („Nemulțumire peste tot”420). Este mai prudent să te ferești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ei de-a lor stare; dar cei scăpătați ce să mai zică”?417. O sexualitate refulată, dorințe neîmplinite răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng văduvele, plâng ș-măritatele” („Nemulțumire peste tot”420). Este mai prudent să te ferești de văduve
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O sexualitate refulată, dorințe neîmplinite răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng văduvele, plâng ș-măritatele” („Nemulțumire peste tot”420). Este mai prudent să te ferești de văduve: „Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este” („Nu e bucurie fără supărare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
423), văduvele care atrăgeau asupra lor diferite suspiciuni din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata Gorovei - „nu se duc la vădane să îi facă pe dragoste, sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile.”424 Unele văduve se ocupau, prin urmare, cu descântatul. Altele, dintr-un „grup” eterogen (ce nu-i excludea pe bărbați) și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și enumeră datele unei situații previzibil precare (mai ales dacă repetarea tragicei experiențe: „Cin’nu bea aiest pahar/ Nu știe-n lume ce-i amar;/ L-am băut de două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun par nu-i supărat, Dar unde bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de liniște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împăca 444. Este vorba, firește, de un apel retoric (cu efecte minime), schimbarea statutului, drastică: Da bine nu-mi poate fi, Că așa-s vădănili, Cu chinuri și grelele își amărăsc zilele. Eu de-amu unde m-oi duce Numai vădană mi-or zice. Că cine-o avut și amu n-are, I se pare noaptea mare, Cărărușa stâncă tare: Eu am avut și-amu n-am, Mi se pare noaptea an, Cărărușa bolovan”445 putând fi remediată de o nouă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă (vădană), toate dorințele îți vor fi îndeplinite. La fel, prezența unei văduve în vis semnifică o neîntârziată „căsătorie”501. Un imaginar stimulat de călătoriile descendente Am zăbovit, în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dicționar al numelor de familie românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983, pp. 12, 481. 414. Vezi Iuliu A. Zanne, Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. IV, Socec, București, 1900, pp. 403, 443, 677, 678 (vădană, p. 675, văduviță, p. 679). 415. Iuliu A. Zanne, op. cit., vol. VIII, p. 169. 416. Ibidem, vol. IV, p. 443. 417. Ibidem, vol. IV, p. 675. Sau, mai direct: „Ceri la văduvă bărbat și ea îi duce dorul” - ibidem, vol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nenumerotat, Editura Minerva, București, 1984; vol.II, Editura Minerva, București, 1986, p. 226 („Prohod minunat”: „Murind un țăran avut, femeia acestuia frumușică și tânără chemă pe preotul local care era văduv...”); vol. III, Editura Minerva, București, 1989, p. 31: „Fata vădanei”, pp. 380-381: „Arde Dobra”, câteva din ciclul „Femeia leneșă”, pp. 371-421; vezi și Sabina-Cornelia, Stroescu, La typologie bibliographique des facéties roumaines, vol. I-II, Editions de l'Academie de la République Socialiste de Roumanie, Bucarest, 1969, p. 195 (nr. 3383 / 4
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei ca în codru, iar la întoarcerea unui fiu, lefter de tot, acesta îi cere să ocupe el locul hoților dinainte, ca să îi „iasă măcar de-o motocicletă”. Conflictul subteran e tipic pentru realitatea Israelului. În Făt-Frumos, fiul Iepei, mama-iapă, vădană, își rupe bucățica de la gură ca să facă educație mânzului ei chipeș și mintos. El ajunge să ia toate treptele și toate diplomele, se mută într-un oraș mare, uitând, firește, de bătrâna Iapă. Pornind la drum spre el, mama îl
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
Brudiu, T. Popescu-Berca, E.Ar. Zaharia, Roman Boca, Sandy Popescu, George Dan (sub pseudonimul George Danubia), Veniamin Tomasiu, N. Ivașcu, iar cu proză M.C. Dragomirescu. La rubrica „Cronica literară” sunt prezentate, printre altele, cartea lui N. Gherculescu Când crâșmărița e vădană și volumul lui Mircea Streinul Tarot sau Călătoria omului. În afara unui eseu dedicat operei lui Calistrat Hogaș și a unui articol intitulat Unitatea națională în literatura noastră și iscălit M. Stănescu, V.d. se ocupă în mod constant de culegerea folclorului
VALURI DUNARENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290419_a_291748]
-
place să te pună la astfel de treburi. Doamne, ce le mai plac babelor cirpacii! Cunosc o femeie de șaizeci și cinci de ani, care-a fugit în lume c-un cîrpaci tînăr și chel. Iată de ce n-am lucrat niciodată pentru vădanele bătrîne în atelierul meu din Vineyard - ce mă făceam dacă vreuneia îi trecea prin cap să fugă cu mine în lume? Pe mare, însă, nu-s bonete de muieri, ci doar bonete de întins pe catarge. Ia să văd: să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Astfel poeții și prozatorii au observat că pentru muncitorii care conduc strungul și raboteza (Ă) se numără din ce În ce mai multe femei ce altădată nu știau să mânuiască decât coada măturii și cratița (Ă). «Ce-ai fost tu, Mărie, până ieri? O vădană slabă și căznităă Măturai gunoiul la boieri Pentru-n boț de pâine mucezită (Ă). Azi când stau colea, printre fruntași, eu simțesc că stropul muncii mele crește a Republicii putere, și-i izbește crâncen pe vrăjmași!» Astfel o vede Dan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]