466 matches
-
celor trei biserici mari cu obștile respective, însumând aproape cinci sute de viețuitoare”. În partea a doua a cărții autoarea se străduiește și reușește să furnizeze cât mai multe și mai convingătoare date și argumente pentru chipul în care, la Văratec, de două secole există o continuitate în ajutor filantropic care a primit, în timp, cel puțin trei forme distincte: asistență medicală acordată atât în interiorul cât și în afara mănăstirii (pentru răniții și invalizii de război); asistență socială în cadrul obștii monahale pentru
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
puțin trei forme distincte: asistență medicală acordată atât în interiorul cât și în afara mănăstirii (pentru răniții și invalizii de război); asistență socială în cadrul obștii monahale pentru ocrotirea și ajutorarea orfanilor, refugiaților și sinistraților; formarea socială și de caritate a monahiilor de la Văratec. Sunt aduse în planul din față multe exemple din timpul celor două războaie, inclusiv, cazuri nominale de călugărițe implicate drept surori de caritate pentru anii 1874-1878; 1915-1917; 1941- 1944. Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul surorilor de
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta, nici felul în care fete orfane (între 50-400) au fost ocrotite aici de ororile războiului, după cum stareța Iosefina Giosanu nu omite să evidențieze participarea călugărițelor de la Văratec la cursuri organizate de Spitalul Christiana din București, începând cu 1991. Nu se poate să nu te gândești la ce a însemnat tradiție, continuitate și înnoire dacă încerci să vezi, de pildă, începuturile. Or, autoarea scoate la iveală rânduielile paisiene
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
termenului. Înseamnă, mai mult că sa câștigat o competență pentru misiunea socială a bisericii ortodoxe, una care s-o acordeze la sarcinile noului curs al religiei în lumea actuală. În fond, oricine a fost, cred, câteva zile și nopți la Văratec a înțeles că formele de viață de aici sunt statornicite printr-o prelungire a satului românesc într-o matrice firească: solidaritatea nu exclude pioșenia, iar filantropia este parte componentă a duhovniciei, a adevăratei duhovnicii. Dar, cu certitudine, cea mai indubitabilă
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
aici sunt statornicite printr-o prelungire a satului românesc într-o matrice firească: solidaritatea nu exclude pioșenia, iar filantropia este parte componentă a duhovniciei, a adevăratei duhovnicii. Dar, cu certitudine, cea mai indubitabilă dovadă a înnoirii continue care înnobilează tradiția Văratecului pentru filantropie ne este dată de Căminul Social-Filantropic „Cuvioasa Nazaria” a cărui construcție a început în mai 1996, acum aflată în fază finală. Nu se poate imagina ceva mai modern și mai bine încadrat în peisaj decât acest edificiu. De
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
dimensiune nelalocul ei, nici o culoare altfel decât te aștepți să vezi. În locul maicii starețe Iosefina, la inaugurare, aș invita-o pe cea mai vârstnică beneficiară în viață - Vera Popescu, soția profesorului Tudor Popescu - care în 1938 a fost îngrijită la Văratec de nimic altceva decât de tuberculoză, care atunci, încă, nu avea leac. Ce ar fi mai palpabil pentru exemplificarea triadei tradiție-continuitate-înnoire decât prezența venerabilei persoane la un atare eveniment? Domnule profesor Scurtu, închei aceste rânduri prilejuite de un loc, o
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Nicolae Scurtu Însemnările privitoare la prozatoarea Irina Lecca (n. 7 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt insuficiente, lacunare, imprecise și, adesea, derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun și, mai ales, Nicolae Iorga care îi oferă cu generozitate coloanele ziarului Neamul Românesc, precum și pe
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Unele dintre cărțile sale s-au bucurat de cronici favorabile aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte monahii și, tot mai frecvent, cu Dumnezeu, pe care l-a adorat și a cărui operă a interpretat-o, în profunzime, cu o trăire
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
ordine spirituală. Notițele biografice ale Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, au fost elaborate la solicitarea Ecaterinei Săndulescu 6, care aduna materiale și informații despre scriitoarele ce urmau să constituie substanța antologiei Evoluția scrisului feminin în România. * Mănăstirea Văratec, 22 octșombrieț [1]933 Irina Lecca Notițe biografice Născută în anul 1881, ianuarie 7, în Piatra-N[eamț]. La nouă ani am fost luată internă la Institutul „Barbu Catargi“ de la moșia Maia, jud[ețul] Fierbinți, institut lăsat de Barbu Catargi
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
în mănăstiri tineretul intrat acolo, părăsire care coboară pe zi ce trece ortodoxismul nostru, în vreme ce, pe zi ce trece, monahismul catolic se ridică tot mai sus, prin altruismul său luminat. De aceea, rămânând văduvă, am intrat în M[ănăsti]rea Văratec, unde sora bunicului meu este printre întemeietoarele mșănăstițrii. Voiam să pun bazele unei munci duhovnicești, care, ajutată cu binecuvântarea de Sus, să ridic monahismul nostru, mulțumită inteligenței rasei, cât mai grabnic, la nivelul intelectual și spiritual al monahismului catolic. N-
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
a fost, de bună seamă, Dimitrie Sadoveanu, el a avut o viziune melancolică asupra lumii. Așa se face că retras, străin de interese sau vanități lumești, cu o evidentă lipsă de interes pentru politică, pictând, de predilecție, în sihăstrie, la Văratec sau la Târgu Neamț, rareori în aer liber și, de cele mai multe ori, făcând fotografii pe care le stiliza apoi în atelier, învăluindu-le în lumina lăuntrică a sufletului său, Dimitrie Sadoveanu avea să intre în conflict cu "lumea realist socialistă
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
mai mult decât suficient pentru tipărire. Vă rog să primiți salutări cordiale, împreună cu calda simpatie pentru Mihail Steriade. Const. Ciopraga [Domnului Florin Steriade, Strada Pop de Băsești, nr. 43-45, București, III; Profesor Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași] * Mănăstirea Văratec, 18 aug[ust] 1970 Stimate domnule Steriade, Numai faptul că am avut de dat la tipar o lucrare de o mie de pagini, care nu mai suferea nici o întârziere, m-a făcut să nu fiu punctual. Știu că ați fost
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
tipar o lucrare de o mie de pagini, care nu mai suferea nici o întârziere, m-a făcut să nu fiu punctual. Știu că ați fost neliniștit și scuzele mele, oricât de temeinice, nu vă pot atenua insatisfacția. Venit la Mănăstirea Văratec 3, în vacanță, primele zile le-am consacrat prefeței întârziate. Pentru a nu mai pierde timpul cu dactilografierea la Iași, vă transmit manuscrisul, rugându- vă să-l dați fie la un dactilograf particular, fie la editură. Un exemplar dactilografiat v-
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
Scurtu Revista Cronica literară, deși nu se află în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și, evident, nu e menționată nici în lucrarea 1 istoricului literar Ion Hangiu, fiind azi, ca și odinioară, o raritate bibliofilică, se găsește, totuși, în biblioteca mea de la Văratec. Revista a apărut în anul 1939, ca supliment literar al ziarului Cronica din Baia Mare, și a fost coordonată de Gheorghe Crișan, directorul și proprietarul gazetei aici amintite, precum și de tânărul poet și eseist Ion Șiugariu (1914-1945), care în acea perioadă
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
îmbrăcate numai cu sămănături, iar în depărtare orizontul cel mai variat. Înspre miazăzi codrul moșiei Grumăzești, prin care am trecut cu trăsura venind de la Piatra și care mi-a plăcut mult; înspre apus, Ceahlăul în fund, iar mai încoace, Bălțăteștii, Văratecul, dealurile Agapiei și Valea Ozanei; înspre miazănoapte Cetatea Neamțului, T[ârgu]-Neamț, șesul dinspre Fălticeni; înspre răsărit dealurile și șesul apei Moldova. În punctul acesta îmi va fi închinăciunea și înălțarea în fiecare dimineață. Satul Grumăzești e așezat într-o
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Nicolae Scurtu La Mănăstirea Văratec, topos inconfundabil al spiritualității naționale, a existat o autentică Școală de literatură reprezentată de câteva scriitoare, ce se cuvin a fi redescoperite, recitite și, evident, ierarhizate printr-o cheie modernă de reevaluare. Poetele, prozatoarele, eseistele, traducătoarele și memorialistele care sau
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Una dintre prozatoarele inițiate și formate la școala tradiționalismului, teoretizat de Nicolae Iorga în paginile revistei Sămănătorul, este și Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o piesă de teatru și o foarte bogată activitate publicistică. În urma unui dureros accident biografic se stabilește, definitiv, la Mănăstirea Văratec, unde, timp de douăzeci și cinci de ani, se dedică citirii
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o piesă de teatru și o foarte bogată activitate publicistică. În urma unui dureros accident biografic se stabilește, definitiv, la Mănăstirea Văratec, unde, timp de douăzeci și cinci de ani, se dedică citirii, interpretării și trăirii marilor taine ale învățăturii universale cuprinse în cea dintâi carte a omenirii - Biblia, precum și literaturii, pentru care avea vocație și pe care o considera ca o formă superioară
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
României. Slutica, piesa de teatru care folosește scene și fragmente dintr-un roman eponim, cu toate intervențiile lui Ioan Bianu, Liviu Rebreanu, Alexandru Hordoș și alții, nu a fost reprezentată, niciodată, pe scena Teatrului Național din București. * M[ănăsti]rea Văratec, 5 dec[embrie]1928 Jud[ețul] Neamț Prea onorate domnule Bianu, M-am retras definitiv la M[ănăsti]rea Văratec 1, unde m-am pus la lucru, ca să ridic nivelul intelectual al călugăriții noastre, ca să ajungă și dânsa element de
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Liviu Rebreanu, Alexandru Hordoș și alții, nu a fost reprezentată, niciodată, pe scena Teatrului Național din București. * M[ănăsti]rea Văratec, 5 dec[embrie]1928 Jud[ețul] Neamț Prea onorate domnule Bianu, M-am retras definitiv la M[ănăsti]rea Văratec 1, unde m-am pus la lucru, ca să ridic nivelul intelectual al călugăriții noastre, ca să ajungă și dânsa element de folos al țării ei, cum este călugărița din Occident. Activitatea aceasta pentru Isus este singura mea mângâiere și singura direcție
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
v[oa]s[tră] concurs, având în vedere scopul ce urmăresc. Întru așteptarea plină de nădejde a răspunsului d[umnea]voastră, vă rog, stimate domnule Bianu, a primi cele mai alese salutări ale mele. Irina G. Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 17 dec[embrie] 1928 Mult stimate domnule Bianu, Mare bucurie și mare nădejde îmi dă scrisoarea d[umnea]v[oa]s[tră]. Tot azi expediez și manuscriptul, deși nu l-am transcris după înțeleptul d[umnea]voastră sfat. Dar n-
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
ajute El! Vă rog să primiți recunoscătoarele mele salutări și sentimente. Irina G. Lecca [P.S.] Rog a atrage atenția maestrului Rebreanu că scrisul meu mare face așa voluminos m[anus]criptul, să nu se sperie de la început. * M[ănăsti]rea Văratec, 21 martie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Vă rog să mă iertați că așa de târziu vă înapoiez scrisoarea d[omnu]lui Rebreanu, dar abia reîntoarsă acasă, biata mea prietenă de la Iași a încetat din viață. Nu m-am dus
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
eu, totuși, nu vreau s-o consider fără drept de apel. Multe salutări din adâncul inimii mele recunoscătoare. Trebuie să știți că de cum vom intra în iunie nu veți scăpa de stăruitoarea mea aducere aminte asupra făgăduinței de a vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota . 1. În urma aprobării mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Pimen Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]