469 matches
-
isihiei, constituind Hrisovul vieții cerești al Neamului dacoromân: Cuv. Casiana Schimonahia-Scit. Casiana Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Sofia Schimonahia-Schit. Sofia Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Melania Schimonahia-Schit. Durău Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Mavra-Schit. Ceahlău-sec.XVII-XVIII; Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Mavra-Schit. Ceahlău-sec.XVII-XVIII; Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale poetului Mihail Eminescu, M-rea Agafton-Botoșani; Schimonahia Suzana Ștefănescu, M-rea Războieni-Neamț (1830-1925); Schimonahia Isidora Pustnica, Schit. Sihla-Neamț
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Schimonahia Suzana Ștefănescu, M-rea Războieni-Neamț (1830-1925); Schimonahia Isidora Pustnica, Schit. Sihla-Neamț (+1937); Schimonahia Valentina Neacșu, Munții Sihlăi (1886-1964); Schimonahia Melania Mincu, Schit. Românesc Sf. Ioan Botezătorul-Iordan (1893-1969); Schimonahia Acachia Maior, M-rea Eleon-Ierusalim (1890-1980); Schimonahia Pelaghia Amilcar, M-rea Văratec (1885-1981); Schimonahia Vera Preotu, M-rea Eleon-Ierusalim (1876-1988), etc. (Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului, 2001) Sfântul Isaac Sirul, cel care a împletit cel mai frumos firul rugăciunii cu surâsul luminii, arată că liniștea „te face luminat în
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Science Foundation (NSF), SUA și IEEE și editor a unor volume speciale de jurnal. Și ... III. EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și pacea din acel loc erau ca un balsam pentru domnul profesor. Acolo domnul profesor se refugia pentru a
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
la facultate, au rămas prieteni. Sorin Ullea avea însă mai multe „nelămuriri” în evoluția ei ulterioară: membră a C.C. al P.C.R.; atitudinea față de Dinu Pillat în calitatea ei de directoare a Institutului de Istorie și Teorie ... Citește mai mult - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și pacea din acel loc erau ca un balsam pentru domnul profesor. Acolo domnul profesor se refugia pentru a
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
față), să pună perdeaua înaintea luminii de sfeșnic. Dragostea e pseudonimul morții, spunea cineva. Poeta alătură dragostei, moartea: nu ca pe un basm de tinichea, ci ca pe o jertfă a femeii înzidită în mitul celebrei mănăstiri, când carnea-i văratecă s-ar vrea tot mai rar, în „ghiața” împărăției surde a vorbelor rău voitoare. De abia, din acest punct al nedumeririi noastre, poeta încearcă o împăcare cu semenii: „între timp poate înțelegi/ că semenul desprins din oglindă/ vrea să-ți
CARTEA CU PRIETENI XXXIV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxiv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1335959958.html [Corola-blog/BlogPost/340736_a_342065]
-
pleiadă de mari conducători de obști monahale din Biserica noastră: Mitrofan de la Cetățuia, Victorin de la Sihăstria, Zenovie de la Horaița, Partenie Apetrei de la Iași, Efrem de la Neamț, Eustochia de la Agapia, Teofana de la Vorona, Gherontie de la Secu, Grigorie de la Suceava, Nazaria de la Văratec, Evelina de la Slatina, Iulia de la Dragomirna și alții ca ei, care au pus mult suflet în lucrarea din Via Domnului. Proclamarea canonizării Sfântului Ștefan din 2 iulie 1992 a fost ziua cea mai frumoasă din întreaga activitate a Starețului Iachint
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
și apropiat al Bisericii. Taifasul lui cu Dumnezeu, făcut din toată inima, îl continuă acum în netrecătoarea împărăție. A luat cu sine, în traistă, osteneala profesorului de la Seminarul „Veniamin Costache“ din Iași, truda scrisului și bucuria pelerinului la Mănăstirile Cetățuia, Văratec, Neamț și altele. Am totuși un regret, și anume acela că profesorul și Academicianul Constantin Ciopraga n-a avut destul timp să aștearnă pe hârtie tainele întâlnirii cu Dumnezeu în Biserica”. A trecut pragul către Împărăție... Ultimul capitol din carte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
luna iunie a acestui an se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpați de moarte în iadul din stepa rusă, au privit pentru ultima oară un crâmpei văratec de Patrie, pe meleagul baștinei mele. Dedic memoriei lor modesta mea osârdie de aici. * Ecoul celui mai tragic război modern, ultima conflagrație mondială, încă nu și-a atenuat vibrațiile. La 22 iunie se împlinesc trei sferturi de veac de la intrarea
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
Veronica Micle, cea care scria o poezie atât de funesta chiar a doua zi după moartea marelui poet :,,Ce n-ar da un mort din groapa pentru un răsărit de luna'', în condițiile în care ea se află la Mănăstirea Văratec, refuzandu-i-se să se mai apropie de ,,bădia Mihai'', îngrijit de sârguincioasa Harieta Eminovici, sora poetului. Literatura de specialitate, destul de bogată, nu te poate totuși convinge pe deplin că nu este vorba și de sugestie, de sugestologie, atâta vreme cât cercetările
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413436076.html [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
la cină. Când a făcut un împrumut la bancă să-și cumpere Fordul se credea cea mai fericită femeie. A făcut primul drum acasă, la părinți. Și-a îmbarcat bătrâneii în eleganta mașină și n-a oprit decât la mănăstirea Văratec. Simțea ca tot ce are mai scump pe lume sunt tot părinții. A sfințit mașina și a mai citit pentru cine știe a câta oară versurile dăltuite în crucea de marmură de la mormântul Veronicăi Micle. „ȘI PULBERE ȚĂRÎNĂ DIN TINE
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Inger_de_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
unde se trecea Râul Negel în încăperea unde intrau și ieșeau în galop vedenii apretate pe ață Oarbe cu mâini efemere, fantome electrice și măscărici dormeau duși în lumi ferecate. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Păianjeni vărateci urzeau cuibăriți în alcovuri de stâncă Sub un castron de sineală și gălbenuș - pământul plutea plesnind în lumina bolnavă umbre de aur prin bolovani Scorpioni și șopârle înotau la soare printre cactușii care trosneau în spații O libelulă se pierdea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
dictatori care făceau totul pentru ... ... țară! Am urmărit acum, în Sâmbăta mare, o emisiune televizată care analiza viața și opera unui stâlp al literaturii și filosofiei românești „Zoe Dumitrescu Bușulenga (n. 20 august 1920, București - d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) care a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog român și politician comunist. Zoe Dumitrescu Bușulenga a fost membră CC al PCR în perioada 1969
COLABORAŢIONISMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397928373.html [Corola-blog/BlogPost/383547_a_384876]
-
Rime, ocolește la obârșie Valea Pietrelor și apoi spre vest trece prin cota 585 m, traversează Valea Plaiului de unde pe direcția E-V trece prin culmea cu cota 522 m, la Nord de satul Mesteacăn și se continuă până în vârful Văratecului, cota 1.031,3 m. În continuare limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
culmea cu cota 522 m, la Nord de satul Mesteacăn și se continuă până în vârful Văratecului, cota 1.031,3 m. În continuare limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe direcția E-V se secționează afluenții acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
limita parcului urmează limita dintre județele Mehedinți și Gorj, urmând culmea prin vârful înalt (377,6 m), dealul Orzești (599 m), Vârful Muchii (661 m), Vârful Gorganu (l010,4 m), coboară apoi pe culme până la confluența pârâului Capra cu pârâul Văratec după care se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munților Mehedinți și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
conturează, spre vest, pășunea Ps342 (93,28 ha), învecinată lacului, fiind limitrofa terenului neproductiv Np (3,5 ha) de la baza dealului Săliștea, pășunii Ps (23,20 ha) de pe valea Săliștea și unei alte zone de terenuri neproductive de la baza dealului Văratec, precum și pășunii Ps (2,45 ha), toate situate la nord de localitatea Satu Nou. Rezervația naturală Lacul Oltina cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurai lacului și unele pășuni limitrofe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Articolul 1 Concesiunea minieră de explorare a resurselor de minereuri auro-argentifere din perimetrul Rotunda - Văratec, județul Maramureș, convenită prin licența de concesiune numărul 2.484 din 7 iunie 2001, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "MAXMIN" - S.R.L., cu sediul în municipiul Baia-Mare, județul Maramureș, în calitate de concesionar, încetează la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195366_a_196695]
-
și păstrat sub observație cel puțin două cicluri de vegetație. (ii) Virusul opririi creșterii viței de vie Testarea folosește plante indicator adecvate, inclusiv soiul de viță de vie Campbell Early, și observarea are loc timp de un an. (iii) Marmorarea văratecă Testarea folosește plante indicator adecvate, inclusiv soiul de viță de vie Sideritis, Cabernet-Franc și Mission. 3.2. Indiferent de țara de origine a materialului vegetal, testarea folosește metode de laborator adecvate și, acolo unde este necesar, plante indicator pentru a
jrc2743as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87898_a_88685]
-
de Pneumoftiziologie Ploiești Str. Tunari Str. Turda Str. Turnătorului Str. Țesătorilor Str. Țintea Str. Țițeiului Str. Turlei Str. Ulmului Str. Uranus Str. Uzinei Str. Vagonului Str. Vârful cu Dor Str. Vasile Boerescu Str. Vasile Lucaciu (fosta Adierii) Str. Văii Str. Văratec Str. Venus Str. Veronica Micle inclusiv blocurile F, F1, F1A, F1B și F1C Str. Victoraș inclusiv blocurile 18G, 18H2, 18H3, 18I Str. Viilor Str. Vintileanca Str. Vioarei Str. Violetelor Str. Viorelelor Str. Vișeului Ale. Vitioarei blocurile 43, 44, 45, 84
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
31) ---------- *31) Porțiune din Str. Eroilor cuprinsă între nr. 21B-2IM, 23-23Z care și-a schimbat denumirea prin: HCL nr. 298/12.11.2009 Cal. Unirii nr. 21 -59/22- 102 Str. Vasile Pârvan Orașul SALCEA Localități componente: Salcea, Mereni, Plopeni, Văratec Sat ce aparține orașului: Prelipca Comuna Adâncată Sate: Adâncată, Călugăreni, Fetești Comuna Ipotești Sate: Ipotești, Lisaura, Tișăuți Comuna Mitocu Dragomirnei Sate: Mitocu Dragomirnei, Dragomirna, Lipoveni, Mitocași Comuna Pătrăuți Sat: Pătrăuți Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orașul CAJVANA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Predești, Schitu, Șerbăneasa, Tufanii, Valea Bâlcească, Valea Viei Comuna Perișani Sate: Perișani, Bâiașu, Mlăceni, Podeni, Poiana, Pripoare, Spinu, Surdoiu Comuna Racovița Sate: Racovița, Balota, Blănoiu, Bradu-Clocotici, Copăceni, Gruiu Lupului, Tuțulești Comuna Runcu Sate: Runcu, Căligi, Gropeni, Snamăna, Surpați, Valea Babei, Vărateci Comuna Sălătrucel Sate: Sălătrucel, Pățești, Seaca, Șerbănești Comuna Stoilești Sate: Stoilești, Balomireasa, Bulagei, Bârsoiu, Delureni, Geamăna, Ghiobești, Giuroiu, Izvoru Rece, Malu, Nețești, Obogeni, Stănești, Urși, Vlădulești Comuna Șirineasa Sate: Șirineasa, Aricioaia, Ciorăști, Slăvițești, Valea Alunișului Comuna Titești Sate: Titești, Bratovești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Lămășeni Str. Leaota Str. Liniei - nr. 17 - 43; Str. Lujerului - nr. 4 - 42A; Str. Lujerului - nr. 2 Int. Mahonului*(D) Str. Maior Eugen Popescu Drm. Mănăstirea Govora Drm. Mănăstirea Sihăstria Int. Mândriei Str. Mălinului fără - nr. 2 Drm. Mănăstirea Văratec Int. Mecanicilor Int. Mentei*(D) Int. Merelor Str. Minodora Int. Mirodeniei Str. Muniției Str. Munților Str. Murguța - nr. 2 - 4 Str. Orșova - nr. 14 Str. Orșova - nr. 16 - 104; 13 - 139 Str. Orșova - nr. 4 - 6; 3 - 9 Str. Orșova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
află amplasată în mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec. Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]